DECLINUL UNEI REVISTE DIN ALMĂJ

ALEXANDRU NEMOIANU        Ȋntre revistele, din ţară, Statele Unite şi Canada, la care am colaborat şi colaborez de aproape patruzeci de ani, un loc special l-a avut o revistă din Ţara Almăjului al cărei fiu sunt. Am căutat să ajut, am căutat să laud (de multe ori disproporţionat), am contribuit material, am făcut cam tot ce pot pentru ea, am influențat favorabil către ea prieteni.
       Am fost îndurerat atunci când cel care o întocmește nu a primit, nu i-au fost acordate, anume credenţiale pe care, în continuare, cred că le-ar fi meritat (i.e membria în Uniunea Scriitorilor). În asta am văzut tratarea lui cu superbie de către grupuri care se considerau “elitiste”. După părerea mea, o revistă locală și care promovează identitate locală, merită acreditări cuvincioase. Dar nu a fost așa. De fapt această “ignorare” era un titlul de cinste şi de recunoastere a rolului respectivei reviste. O revistă al cărei scop era promovarea îndârjită a identităţii unui “loc”, a unei “ţări” românesti, respective Ţara Almăjului. Acestea fiind spuse cu sinceră durere și mâhnire am văzut maniera în care acea revistă a început să decadă și deci să confirme lipsa de încredere cu care a fost tratată.
       Revista a început să se abată de la raţiunea pentru care fusese adusă în existenţă: promovarea Almăjului, tradiţiilor şi istoriei sale autentice, inclusiv a Credinţei strămoşeşti. Vinul vechi şi cu buchet îmbătător a început să fie inlocuit cu oţetul şi drojdiile relativismului şi cu mediocritatea “ecumenismului”. Acest declin are o cauză.
       Întemeietorul revistei a dat disproporționata autoritate editorială fără discernamant pe criterii strict afective. Acest credit s-a datorat unor sentimente care aveau acoperire doar până la un punct și categoric fără legătură cu potenţele profesionale, mai răspicat, sentimentelor paterne. Oricum, din acel moment revista a început să găzduiască materiale fără legătură cu scopul ei și să prezinte elogios lucrări, din punct de vedere al valorii literare, îndoielnice sau încă mai rău; versificări rudimentare, articole fără legatură cu Banatul sau, încă mai puţin, cu Almăjul, producţii ale unor doritori de publicare cu dar literar foarte indoielnic. Încă mai dramatic, personalități ale scrisului bănățean și românesc și mai exact, cel mai de seama prozator bănățean, care este din zonă şi care a contribuit esenţial la popularizarea revistei, Ion Marin Almăjan, a fost marginalizat; o manifestare de lipsă de bună cuviință.
       În același timp revista a început să promoveze scrieri ale celor care, în imaginația fondatorului revistei, ar fi putut promova cariera persoanei investită cu autoritate editorială de care pomeneam. Chiar și acest servilism putea fi înțeles, iarăși, până la un punct. Dar pragul toleranței și înțelegerii pentru sentimentele paterne a fost trecut în momentul în care "revista” a refuzat publicarea unor “opinii” alternative, cuvincioase si documentate, care adresau greşeli ale unor materiale ce le-a găzduit sau patronat publicaţia în cauză. Poate fără intenție, poate cu bună intenție, poate din ignoranța, poate din trufie stultiara, revista s-a înfundat devenind un manifest de promovare, fără criterii critice şi prin urmare, devenind o publicaţie tezistă. Deci practic s-a auto eliminat dintre revistele credibile și demne de respect. Păcat!

       Alexandru Nemoianu
       Istoric
       The Romanian American Heritage Center

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate