<html> <head> <title> ALTERNATIVA - THE ALTERNATIVE - Exilul creator - ALEXANDRU GREGORIAN </title> <meta name="keywords" content="alternativa, alternativaonline, Exilul creator - ALEXANDRU GREGORIAN, Alexandru TOMESCU, Ovidiu Vuia, Vintila HORIA, Dumintru ICHIM, Aurelio RUb, Ioan I. MIREA"> <meta http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=windows-1252"> </head> <body bgcolor="#fffff0" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <table cellpadding="2" border="1" bordercolor="white" bgcolor="white" width="630" cellspacing="1"> <tr><td> <center><font face="arial" size ="7">ALEXANDRU GREGORIAN</font><br> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <hr > <center><font face="arial" size ="5">Poet, scriitor, jurnalist</font><p></center> </td></tr></table> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify"> &nbsp;<br> <center><img src ="images/AlexandruGregorianEC.jpg" width="205" height="311" alt="ALEXANDRU GREGORIAN"></center><p> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Alexandru Gregorian s-a nascut pe 5 martie 1909, n comuna Brla. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A urmat cursurile Faculttii de Drept si Litere. Doctor n drept si litere. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Isi face debutul in presa ca redactor la ziarul Calendarul din Bucuresti. In 1933, nfiinteaz revista ,,Sfarm-Piatr . Este redactor la Ziarul Universul (1937-1940) si tot in aceasta perioada colaboreaz la revista ,,Gndirea .<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In 1940 este numit consilier de pres si cultur la Legatia Romniei din Roma, pn n 1944. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Alege calea exilului. In anii urmatori publica in gazeta  Tara una din primele publicatii ale exilului. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Din Italia s-a stabilit la Munchen in 1952, unde i s-a incredintat functia de conducere al departamentului romanesc al postului de radio  Europa Libera , pana in anul 1954. Sub conducerea sa s-au pus bazele redactiei de la Munchen a Europei Libere, el fiind acela care a angajat pe primii redactori, Mihai Cismarescu, Ion Popa, Camil Ring, Sanda Statescu si Alexandru Scradeanu. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In 1957 particip la fondarea Societtii Academice Romne din Roma. Emigreaz n Statele Unite in 1959. Intre 1963-1965 este fondator si director al gazetei de limb englez ,,Italian - American Herald , din Philadelphia, Colaborator la ziarele americane: Evening Bulletin, The Catholic Star. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dup pensionare paraseste Statele Unite, si se mut n Spania, in apropiere de Malaga, unde isi continua activitatea publicistica. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Se stinge din viata, in urma unui atac de cord, pe cand se afla intr-o vacanta in Pirinei, joi 9 iulie 1987. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b>Opera:</b>  Poeme pentru fratii mei  Poeme pentru cruciati (1943)  Pete de lumin (1980);  Coasta Soarelui ,  n crestetul luminii , (1985);  Encanto Andaluz , poeme n limba spaniol, (1985). <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Numeroase articole, eseuri si poezii in publicatiile de limba romana, precum si in presa straina.<p> <center>***<p> <img src ="images/CarteAG01.jpg" width="200" height="306" alt="ALEXANDRU GREGORIAN, n crestetul luminii"> <img src ="images/presaAGEC.jpg" width="280" height="165" alt="ALEXANDRU GREGORIAN, n crestetul luminii"><p> <b>Presa vremii anuntand aparitia volumului de poezii  n crestetul luminii </b> <p> </td></tr> </table> <td align="right" valign="top"> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center> &nbsp;<br><font face="arial" size ="2"> <b>INIMA NEAMULUI MEU<p></b> Inima neamului meu <br> Odata jilt al lui Dumnezeu<br> Inima din clai, din ponoare, <br> - Acum din vrajmase porunci<br> Legata de stanci<br> Cu svagnet in branci -<br> Cum ma mai doare. <p> Inima neamului meu<br> Flacara ieri, candva curcubeu<br> - Azi ca o vita e-nchisa-n colhoz. <br> Maine, maine, cine-i mai stie<br> Darul, harul de omenie, <br> Caci tara e numai rani si moloz... <p> Inima neamului meu<br> Ce blestem, ce blestem greu! <br> Ingenuncheat de zodii rele, <br> La ce sobor, doamne, de stele<br> Si-n care piscuri de parang<br> Sa bat urland, sa plang, sa plang? <p> Inima pusa-n butuci, <br> Ni-i cerul stepa de calmuci, <br> Biserica, zalog<br> Si sufletul, olog<br> Ca ne-au tradat pan si aezii: <br> Toti Blaga, toti Arghezii. <p> Inima arsa-n lungoare<br> Neam sfant, strans in zavoare, <br> Neam frant si singur, fara crezamant, <br> Unde ti-i cruntul, dacic legamant. <p> <b>COLINDUL INGERULUI<p></b> Era odat'un nger mic <br> pitic, pitic,<br> un nger mic era.<br> Si era'n soare mbrcat, <br> cltuni de nea<br> si stele'n mini <br> avea,<br> Pe frunte murul mi-l ungea, <br> lumina'n tmple-i nflorea <br> si fulgerul mi-l ncingea, <br> ngerul mic.<p> Si'n noaptea'n care regii magi<br> cu strlucit alai de paji <br> pornir'n sir pe drum de cer <br> spre Vifleem,<br> porni si el pitic, pitic, <br> pe-o stea de ger<br> la colindat, ngerul mic.<p> Si-a mers prin tri, pe munti, pe mri<br> cntnd colindul lui Cristos, <br> si-a vzut minuni, minuni: <br> cerbi cu coarnele'n cununi, <br> pajuri grele de lumini,<br> miei cu ln de zpezi, <br> pmntul ct un alic<br> (mai pitic si mai pitic dect el, ngerul mic)<br> si a umblat si-a colindat <br> pn seara pe'nnoptat,<br> si pe urm, obosit, s'a culcat<br> si-a adormit<br> pic, pic, pic, <br> aici sus,<br> pe-o arcad de portic<br> cu Iisus<br> la noi n sat.<p> Toat noaptea i-am cntat, <br> i-am cntat, l-am legnat: <br> Nani, nani, puiul mic, <br> c'a plecat la colindat <br> ngerul pitic, pitic....<p> <b>PSALM</b><p> ^tiind s scriu _i s citesc, <br> m unse_i  _i m smeresc  <br> Doamne pretutindenesc, <br> diac n cinul Tu ceresc.<p> Scprnd scntei n mime, <br> Tu m-asemuie_ti cu Tine. <br> Nu mai sunt, dar, oarecine. <br> M ntreb ns cum vine,<p> Ddtorule de viac, <br> C-s tot umbr, scam, ceac, <br> ^i tot cii rboj la Carte<br> C-bi rmn dator cu-o moarte?!... <p> </td> </tr> </table> </td></tr></table> <!-- Sfarsit table pentru poezie--> <tr><td> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center><font face="arial" size ="2"> &nbsp;<br> <center> <b>CRCIUN PRIBEAG<p></b> Pe Mos-Crciunul megies <br> L-am ntlnit printre smochini.<br> Infofolit, bietul unchies, <br> Cu barba plin de ciulini, <br> Mai mult sbura dect mergea<br> - Cu veacu'n gnd, cu lumea'n poal - <br> Si schiopta. Parc plngea<br> Intors din zrile de smoal. <br> Mi-a povestit c'n rsrit <br> Muscalii l-au oprit la vam,<br> I-au jefuit tot ce-au gsit<br> In sac si'n sfnta lui dulam, <br> C pe acolo nu-i Crciun, <br> Nu-s ngeri, nici viori - ci ur, <br> Si c Iisus ntr'un ctun<br> Tcea cu degetul la gur. <p> <b>ROBIE<p></b> Doamne, singuratatile, departarile <br> Ce tulburi sunt si adanci  ca marile! <br> Din noaptea lor de plumb, luneca-n Rasarit<br> Stele de jar, heruvii fug, sfintii au pierit<br> Dusi cu cer cu tot in ciurda colhozului. <br> Cu bubele, rancezite, putrezite, <br> Cresc in ev numai ciupernii bozului. <br> Doar vifore si vaet pe zarile-n robite<br> Si niciun cant, nicio colinda, niciun acatist! <p> Deselat de norme-n Baragan de zgura, <br> Iisus se uita-ncoace, tot pe furis, tot trist<br> Si-mi face semn sa tac cu degetul la gura. <p> </td> </tr> </table> <td align="right" valign="top"> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center> &nbsp;<br><font face="arial" size ="2"> <b>CRUCIAT SPART DE OBUZE<p></b> Zace cu arsiti pe buze<br> cruciat spart de obuze.<p> Sangele-i curge-cismele<br> de rubine si de soare,<br> fruntea'ncinsa de lingoare<br> cerul si-l face inele<br> de agate si de roua.<p> Ochii, pironiti in raiuri<br> cu arhangheli si alaiuri<br> de lumini si luna noua,<br> cata prundul si colnice,<br> pluguri si grindee'n stele,<br> boii'n lunci de visuri grele,<br> aur, Tara - rod in spice<br> pe sub Ursa'n logostele.<p> Zace cu Tara pe buze<br> cruciat spart de obuze.<p> Si le-a pus toate pieptar<br> si pamantu'n inelar,<br> mana-i strange zarile,<br> vanat sloi, plecarile,<br> peste verzi vami de clestar.<p> Zace cu Iisus pe buze<br> cruciat spart de obuze.<p> </td> </tr> </table> </td> </tr> </table> <hr> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><font face="helvetica" size ="4"><b> Despre Alexandru Gregorian si opera sa:</font></b><p> <font face="helvetica" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pe parcursul cartilor sale, Alexandru Gregorian, se regaseste ca un sculptor de metafore tavalindu-si cuvantul intr-o pasta de ape si lut lunar, formele iesite imprastiind parfumul cantecului binecuvantat de Apollo. Dar pe langa aceasta posedand caracterul autenticului artist, de fiecare data se stie innoi, evita rutina si maniera proprie de altfel multor virtuosi inzestrati cu mai putin har.<br> Adevarata noutate a poeziei lui Gregorian, abia acum vine (n.n. referire la volumul Coasta Soarelui), cand pentru intaia oara, cu atata persistenta si profunzime, decorul Paradisiac andaluz nu constituie doar un act de comtemplatie ci ii serveste si ca tot atatea punti de trecere inspre metafizic, mai precis spus semnifica o lansare spre Absolut. <h6 align="right">Ovidiu VUIA</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In ultimii ani, dupa o lunga perioada de timp petrecuta in Statele Unite, Alecu si Ana (n.n. sotia sa) se retrasesera pe Coasta de Lumina, de langa Malaga, unde s ar putea spune, inconjurat de amintiri si de tot ce probabil mai mult ravnea, baia de lumina, sub soarele Mediteranei, vechiul gazetar a devenit poet. Totdeauna scrisese versuri, insa acest contact neasteptat si probabil indelung dorit, il deschisese, catre cel mai autentic el insusi, obligandu-l sa cante atat valorile pierdute ale vietii lui de alta data, cat si valorile castigate in fata marii celei mai vechi....<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;L-am revazut de multe ori in exil, ultima data la Sevilla, unde, acum cativa ani, am mers sa ctitorim Fundatia Romana din Madrid, pe care am vrut-o intemeia chiar pe locurile unde se nascuse imparatul Traian, la Italica. Trecuse de saptezeci de ani, ii albise parul, insa isi pastrase neatinsa o tinerete facuta din gesturile si din intonatiile de voce de altadata. Si, in plus, visa la fel ca atunci... <h6 align="right">Vintila HORIA</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Poemele lui Alexandru Gregorian aduc in literatura romana un cantec de lumina in care descifram ecouri din simfonia creata a Noului Orfeu: <i> Imi lipesc urechea de maslin / aud sfintindu-i-se mirul </i> Decantarea in stih a esentelor de lumina pe care le  aude poetul Gregorian fac din acest volum de poezii (n.n.  In crestetul luminii ) o livada de desfatare a spiritului, iar pentru autor inca o biruinta sub semnul de taina al Cuvantului care a fost  la inceput . <h6 align="right">Dumintru ICHIM</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;...Dar iat c-n anul acesta (n.n. 1985, volumul  n cre_tetul luminii ), poetul ne dezvluie o alt lume _i ne deschide o alt poart plin de mister _i ne arat frumusecea unei triri locale, tradus ntr-un limbaj curat romnesc _i adaptat la noua viziune mediteran, departe de codrii no_tri umbro_i, de vile noastre verzi _i de apele noaste viforoase, pe care le-a lsat de atta amar de vreme, dar pe care nu le-a uitat niciodat. <h6 align="right">Aurelio RUb</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dus tn lume, _i dus de mai multe ori, pe-atunci plecrile lsau porcile deschise rentoarcerii, <i>acolo</i>, sub cerul destinului su. Pleca, se rentorcea, pn ce <i>timpul ntunericului</i> i-a _ters faca care se oglindea n apele Dmbovicei. Apoi, departe, la nceput de par nfrumusecat cu alb, Alexandru GREGORIAN _i face cu curaj primele conturi de proscris. Desigur c departe de <i>loc</i>, noima cuvintelor din vechile grdini se aburesc, se neac n nostalgii stagnante, ori ncep s se mpleticeasc n amestec nevrut cu alte graiuri. Poate nsu_i cristalele unor vorbe se nmpl s se sparg _i cioburile lor s se piard. Mai ales pentru <i>cel ce se pierde</i>. Desigur, toate sunt cu putinc, nu ns _i calupilor de metafore _i imagini, purtate n el cu grij _i febr; n el, poetul Alexandru GREGORIAN. Rupt de atta timp negru, e firesc s se ntrebe dac "lipsindu-i contactul autentic cu glia robit _i cu lumea lui din spulberatele departri (nu cumva) _i vede scznd incontinuu puterile creatoare, limbajul, ritmul frazei"? ...<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Poate la alcii da, lui nu! <h6 align="right">Ioan I. MIREA</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Alexandru Gregorian, este un poet, autentic, reprezentativ al generatiei sale. Fiecare vers al sau se rastalmaceste prin continut, traire si frumusete. El intrupeaza uneori sensibilitati si sentimente de nebanuit: <i>Cand o sa vaslesc in lumina, pe ape / sihastre, albastre / Sa-mi pui padurile tale sub pleoape, / Sa le rasfrang undeva in curcubeu, / Umbrar la coverga Lui Dumnezeu. / Si tarziu, barem in somn, pe sub luna, / Sa le mai aud fosnirea doinirea, / in limba romana...</i><br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cuvantul sau cucereste pe cititor, iar pe critic il converteste in declamator. A fost mereu cu gandul si inima la tara sa natala, scriindu-i adevarate imnuri: <i>Romanie stema de vifor, altar / Ierusalim al sufletului meu, / Prag de cer, flamura de foc / Si azi si maine mereu / Tie hotar de lumi, fara noroc / Iti inchin iar si iar si-ti las / Dorul amar, ruga, cantu-mi de jar / Cu fiece zbor, cu fiece pas. / Romanie pisc, alb iconostas, / Ca nici cand te simt vie si-aproape.</i><br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Poetul si-a trait drama exilului, a instrainarii nemeritate, cu demnitate, sfidandu-si destinul. Prin traducerea poeziei sale in spaniola a ajuns sa fie mai mult cunoscut si apreciat de straini, decat de cei, ramasi in urma lui  acasa . <h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6> </td> </tr> </table> </center> Pentru arhiva <b><a HREF="exilul creator.html">EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici. <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> </td></tr> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </td> </tr> </table> </body> </html>