MELANIA RUSU CARAGIOIU

MELANIA RUSU CARAGIOIU

 

 
      DIN SUFLET ȘI CONDEI

                DUPĂ FESTIN

Atomi domoliți
în
opalescenta apă vie de-aseară,
cheamă în magnetismul lor
fire de praf,
paianjeni-priviri,
lumina reflectată...
și
totul strâns
în cămașa de cristal
a paharului
îndoit
pe oglinda mesei,
izbindu-se apoi
în draperia de fum...

        M.R.C.Timișoara, 1990

                ÎNTÂLNIRE ÎN VIITOR

Te-aștept, iubită Fortuna, în viscol,
Cu ochii mei plini de cenușă,
Dar tu te plimbi prin zări depărtate…
S-ar putea să mă cauți ...
Eu te chem,
Năucit în vârtejul meu,
Din zori balansând când aici, când acolo…

Astăzi m-am hrănit cu pietricele.
Ferește-te !
Știu să și mușc !

Tu, antic mit: Fortuna !
Fortuna,
Ești mai rătăcitoare decât mine !
Vreau să te agaț in aripa blândului vânt,
Dar tu mereu întârzii …
Tu ajungi târziu la epave, pe mare…
Ai obiceiul rău de a ședea pe țărmuri…

Ți-ai pierdut piciorul drept,
Și din acel moment rechinii sunt plini de justețe !
Ferește-te, insă,
Într-o zi te voi prinde !
Să nu-mi apari în față doar în scheletul vizibil,
Prin pielea suferindă de poluare !
Imi place seva ta,
Licoarea ta divină,
Deși este mereu amară…

                AMALGAM

Cărți, scriitori, personaje,
Albume, cuvinte de vrajă
Stau drepte în rafturi sculptate:
Puțin aici, mult în eternitate...

Bing-bang clopotesc anii
În clopoței de ger;
Bing-bang cântă castanii
Cu palmele spre cer.

Se răscolesc arginți
Sub palida dantelă
Iar pomii stau cuminți
Și gravi, ca o capelă.

Din filele palmate,
Cu slovele uscate –
Mici turle aplecate,
Cad timpi și ploi ritmate...

                FATA MORGANA

Învolburată îmi simt vederea;
Două siluete în văluri,
Mă cheamă spre ele.
Eu fug, dar oricât fug
Nu pot să le ajung.
Se-arată o caleaşcă fermecată;
Ea, parcă le duce… acum…
Departe, şi tot mai departe.

Un singur cal,
Apare…, dispare…

Câmpurile, însetate
Atârnă sub cer…

Văd plutind o pălărie de soare.

Calul se deşiră pe înălţime,
Roţile se dilată şi caută drumul,
Pământul - perie arsă,
Se desfăşoară, ca marea…

                BOB DE CAFEA...

Păpușa cu păr castaniu
Și ochi migdalați, de cafea,
Se plimbă cu rikșa târziu,
Departe de tot, pe șosea.

Cu fes, un ibric cu pompon,
Pe capul rotund ca un bob,
Cu buze ce suflă-n trombon,
Cercel și-a pus doar la un lob...

-,,Păpușă cu ten de cafea,
Te chem lângă cană să stai,
Dulceața ți-o dau și pe-a mea!
Te rog, doar aromă să-i dai!!!

                MAI MULTĂ POEZIE

Când citesc poeziile de piatră
Îmi vine să arunc literele în vâltoare,
Îmi simt dinții înclinându-se unul către altul.

Coperta e gri, tonul e gri.
Pete de alb,
Tablou în pereți jupuiți.

Vânturi învrăjbite ce se sparg de parâme.
Cresc lăstărișul sălbatic.

Păsări dezorientate
dispar în altă carte.
Nu mai mi-e somn;
Când închid ochii văd multe bile negre.

Coperta e gri.
Tonul e gri.
Numai bilele negre se sparg în rătăcire…

        M.R.C.Timișoara, 1990

                STARE DE SPIRIT

Mi-e plină gura de catran,
Limba, de aşchii şi lipan.
. . ... ..... . . . .. .. . . . .
Aş vrea să ţip, dar gâtu-i mut
Şi sufletu-mi crâcneşte slut.

Cu ce-am greşit de atât amar
Cu gard de spini îmi stă hotar ?
Vreau cugetul să-l am senin
Şi doar cu vin să beau pelin !

Şi florile să-mi fie fraţi
Dar fraţi de sânge, nu turbaţi !
Mă-nvăluie aşa un fum
Cutremurat, tornadă-n drum...

Şi ape-mi tulburi cresc în ochi
Şi pricolicii din deochi
Şi soarta ca un câine rău
Îmi cheamă ştimele din tău...

Sunt trist şi sunt înviforat...
Fi-voi vreodată alinat?

        M.R.C.Timișoara, 1988, după atacul mişelesc al colegei Margot.

                SFÂȘIERE

Ascultă-mi tu sufletul plin de iasma durerii;
Când capul întorc spre acute asprimi ale vieții,
În ceafă simt viforul și biciuirile crude
Și-n fața mea ochii cei sumbri a ce mă așteaptă…

Atunci mă destram peste stânci umezite de vreme
Îmi pun tălmăciri peste pânza uscată de cimbru
Și iarăși mă-ndrept spre genunele pline de casne,
Să sorb din puterea acelui foc jalnic, ce arde.

Un huiet cutremură zarea cu mine;
Strălucii de raze orbesc ale cerului stele
Și hăul mă-nghite în flacăra stinsă din ele…

Ascultă-mi deci sufletul plin de iasma durerii,
Rănit și sdrobit sub povara adâncelor patimi
Și cerne asupră-mi o ploaie curată de lacrimi.

        M.R.C. Laval, noiembrie 2013

                MAI SUNTEM?

Suntem speriaţi,
Suntem năuciţi de creaţiile noastre...
Am blestema,
Dar blestemul ni s-ar întoarece iar şi iar...

Am zbura,
Dar păsările pierzării nu ne îngăduiesc.
Am plânge,
Dar tot n-am putea umple cu lacrimi găurile pe care le-am săpat.

Ne-am târâ pentru îndurare,
Dar zidul de vuiet ne stă în cale.

Am mângâia cu obrajii solzii dragonilor,
Dar ne-au pierit obrajii.
Am schimba culoarea roşie a dragonului,
Dar focul de sus ne învăluie.

A venit un vifor cu aşchii tăioase.
Ne rărim,
Piezându-ne unul câte unul
În hăul negru de la marginea lumii.

        M.R.C. Montreal, 2004

                 PUȘCHE PE LIMBĂ

       Parodie după „Cenușa verii” de Ion Sângereanu

Cenușa verii mă-ntrista
Când răspândea în vânt cuvântul,
Mă spulbera, mă irita,
Silindu-mă să-mi iau avântul...

Mi-am pus o mască: Vream să tac,
Prea multe-având atunci pe limbă,
Apoi, pe-o scenă, având trac,
I-am zis mulțimii: „Hai, te plimbă!

Urmarea o știți din jurnal;
M-au declarat un „mut-limbut”
Cu aspru obraz - de toval!
Le-am spus ! Azi, tac ! Nu le-a plăcut...

                 RUSTICĂ

Ultimii bobocei întârziați,
Găsiți de buna pe sub tufe:
- Maichii, așa târziu îi făcuși ?
- Hai, cu mama, să vă culc în șopron !

- Tu, găscă bolândă, mi-ai făcut așa și anțărț!
- Bobocuț, bobocuț, hai cu mama...
- Ușșș, cocoș blestemat!
- Că nu ție-ți dau bobițele !...

        M.R.C. Laval, 2013

                CAMELEONUL VIEȚII

Vreau să mai croiesc un sonet, dacă știu,
Numărând bobii din păstăile ploii,
Ascultând argintarea săgeților Troiei
Sub curcubeul ce bate-n arămiu.

Zboară și acum fluturi mari de sophora
Cu stropi de antere în clinchet, pe vânt;
Ce greu mi se pare: Eu astăzi mai sânt
Cu tolba-mi de oase, doldora…

Și iar mă întreabă: Ce-i mort și ce-i viu,
Stereotip, refrenul uitat din vreun cânt
Dedicat lui Osis, tot Ra, în pustiu…

Balans sinuos spre pânză-n pământ,
Fac faldurile-mi seci din pardesiu:
Mi-a mai rămas doar lutul, să-l frământ

 

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate