CLAUDE G. MATASĂ

Inginer, profesor, scriitor, publicist

 
 CLAUDE MATASA

       Claudiu G. Matasă s-a născut in orasul Petroşani, la 1 aprilie 1930 ca fiu al magistratului Gh. Matasă, şi al profesoarei Merguerite născută Aurand, bunicul lui dinspre mamă, făcând parte din Misiunea Universitară Franceză din România.
       A urmat liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu şi apoi s-a înscris la Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială.
       În anul 1952, student fiind - vorbea curent câteva limbi străine - a fost angajat ca translator al unor grupuri de turişti care vizitau ţara noastră la invitaţia autorităţilor timpului. Într-una din acele vizite, el a dezvăluit turiştilor din realităţile sistemului comunist. În urma acestei fapte a fost arestat şi condamnat la doi ani de detenţie pe care i-a ispăşit la Capul Midia de la Canalul Morţii. După eliberare s-a reînscris la Poltehnică, absolvind Facultatea de Chimie Industrială.
       A lucrat la ICECHIM, apoi director al Departamentului de Cercetare şi Dezvoltare din cadrul Combinatului de fibre sintetice de la Săvineşti şi al celui de la Craiova.
       În această perioadă a obţinut în Statele Unite ale Americii trei brevete de inventator, iar în anul 1968 şi-a luat doctoratul în inginerie chimică.
       Părăseşte ţara în 1970 şi stabilindu-se pentru un timp la Viena, obţine un nou doctorat în ştiinţe tehnice.
       Pleacă în Statele Unite unde primeşte azil politic. Aici îşi orientează activitatea spre tehnologia reciclării materialelor ortodentice. În anul 1976 a înfiinţat Compania "Ortho-Cycle".
       Având şi înclinaţie spre partea literară a editat publicaţia în limba română, "Buciumul Floridei".
       Datorită notorietăţii şi personalităţii lui, înaintea alegerilor din 2004 a fost numit Consul General Onorific al României în Florida.
       A colaborat la publicaţiile din străinătate şi din ţară, din care amintim: Lumina, Europa Crestină, Romanian Tribune-Chicago, BBC-Londra, Cuvântul Romanesc-Hamilton, Pagini Romanesti-Montreal, Clipa-Anaheim USA, Asymetria, Romanian Global News, Top Busines, Alternativa - Toronto, Analize si Fapte, Business Ro, România Liberă, Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziua, Cronica Romana, Curierul National, Formula As, Jurnalul National, Evenimentul-Iasi.
       Diplome, ordine şi distincţii: Honorary President, Academy of Stomatology, Kishinev, Republic of Moldova (2005) / Quality Member, Moldavian Association of Dentofacial Orthopedics / Special issue honoring C Matasa's 75th anniversary, Bulletin of Molecular Medicine, 23: 1-44 / Selected to write the chapter on Orthodontic Biomaterials in the basic book "Orthodontics, Current (2004) / Principles and Techniques", IVth ed. (T. M. Graber, R. Vanarsdall & K. Vig,, editors), Elsevier, Chicago / Honorary Member of the Chemical Engineering Faculty Council, "Politehnica" University, Bucharest / Diploma of Excelence, "Gr.T. Popa" University, at the Celebration of 125 years of Medical University / Learning in Iaşi, România / Honorary Consul General of România în Florida / Ronald Reagan Republican Gold Medal (For outstanding leadership in business and for displaying a commitment to President Ronald Regan's vision for an entrepreneurial America) / Selected as speaker at the European Orthodontic Assoc. Annual Meeting in Prague (2003) / Biography selected for Empire Who's Who, (Empowering Executives and Professionals) / European Journal of Orthodontics, Article reeviewer / Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania, Honorary Professor (2002) / Academy for Sciences, literature and arts (ASLA), Oradea, Romania, Prize for excellence / The Angle Orthodontist, Reviewer/ Referee / Selected as speaker at the Amer. Assoc. of Orthodontists Annual Meeting in Philadelphia / Honorary Member of the Romanian National Association of Orthodontists / Biography selected for Who' Who in the World (2001) / Selected to write the first chapter on Orthodontic Biomaterials in the basic "Orthodontics, Current (2000) / Principles and Techniques", III-rd ed. (T. M. Graber & R.. Vanarsdall, editors), Elsevier, Chicago / Biography selected for Who's Who in America, Millennium Edition / Amer. Assoc. for the Advancement of Science, Member (1996) / Politehnica University, Bucharest, România, Visiting Professor / Valachia University (Metallurgy), Târgovişte, România, Honorary Professor (1997) / Academy of Medicine of România, Honorary Member (1995) / New York Academy of Sciences, Member / American Society for Materials, Member (1994) / American Journal of Orthodontics, Consultant and Referee / Romanian Academy of Science, Honorary Member / Doctor Honoris Causa, Ecologic University, Bucharest, România (1996) / Academy of Medicine of România, Member (1993) / Romanian-American Academy, Member; 1996, Grand prize for research; 1999, Honorary Member (1980) / American Chemical Society, Member (1973).
       Cărţi publicate: C. G. Matasa, "Biomaterials in orthodontics". Chapter in "Orthodontics: Current Principles and Techniques", IVth ed., Graber TM, Vanarsdall R, Vig R., editors, C.V. Mosby, St. Louis, MO, 2005. / C. G. Matasa, “Orthodontic polymers: aworrisome present?” Chapter, in: Graber TM, Eliades T, Athanasiou AE (eds). Risk Management in Orthodontics: Expert's guide to malpractice. Quintessence, Chicago, 2004. / C. G. Matasa, "Biomaterials in orthodontics". Chapter in "Orthodontics: Current Principles and Techniques", IIIrd ed., Graber TM, Vanarsdall R, editors, C.V. Mosby, St. Louis, MO: 305-337, 2000; translated in Portuguese (Biomateriais em Ortodontia) in: Ortodontia, Principios e Tecnicas Actuais, IIIrd ed., Guanabara & Koogan, Rio de Janeiro, Brazil: 269-299, 2000. / P. Godoroja, C. G. Matasa, G. Granciuc, "Orthodontics", Book, high level, 372 pages, parallel text English/Russian N.Testemitanu University, Tipografia Centrala, Kishinev (2007), R. Moldova. / C. G. Matasa, “Characteristics of used orthodontic brackets” Chapter in “Dental Materials In Vivo”, Eliades G, Eliades T, Brantley WA, Watts DC, editors, Quintessence, 139-154, 2003. / C.G. Matasa, M. Chirita, "Orthodontic Biomaterials". Book, high level,204 pages, English Tehnica Info, Kishinev (2009). R. Moldova. / E. Tonca, C. G. Matasa, “Modern Technology of Fixed Nitrogen” (In Romanian). Book, high level, 484 pp., Editura Technica, Bucharest (1965). Abstracted and reviewed in: Contemporanul (Bucharest), Jan. 7, Number 1 (1004), p.8 (1966); Revista de Chimie (Bucharest) vo1. 17, nr. 3, p.l92 (1966); Chemical & Engineering News, December 13, p.70 (1965); Chimie et Industrie, vol. 95, nr. 6, p. l617 (1966); Bull. Signaletique du C.N.R.S, vol. XXVII, Sect. B, 2, p.2408 (1966) / C. Matasa, E. Matasa, “L’Industrie Moderne des Produits Azotes” (In French). Book, high level, 676 pp., Dunod, Paris (1968) Abstracted in: Revista de Chimie (Bucharest) vol. 20, nr. 8, p.35 (1969); Chemische Industrie, vol. 2l, nr. l2, p.896 (1969); Przemysl Chemiczny, vo1. 48, nr. 5, p.310 (1969); Chemicky Prumysl, vo1.19/44, nr. 8, p.282 (1969); La Chimica e l’Industria, vo1. 51, nr. 5, p. 559 (1969); Chemistry and Industry, October 4, p. l422 (1969); British Chemical Engineering, vol. l4, nr. 3, p.365 (1969). / C. Matasa, E. Tonca, “Basic Nitrogen Compounds: Chemistry, Industry and Applications” (In English). Book, high level, about 800 pp., Chemical Publishing Co., Inc. (New York),1973. Forewords by Giacomo Fauser and Henry B. Hass. / E. Tonca, C. Matasa, “Tehnologia Moderna a Azotului Legat” (In Romanian). Book, high level, about 500 pp. Editura Tehnica, Bucharest (Romania), 1965.

O SCRISOARE DE DOUĂ ORI PIERDUTĂ

       În noiembrie 1989, am trimis spre publicare Cuvântului Românesc din Canada un articol intitulat „Scrisoare deschisă băieţilor cu ochi albaştri”, prin aceştia înţelegând Securitatea română. În acest articol le dădeam sfatul ca, fie să se ascundă de mânia populaţiei, arătând la ce s-au expus colaboraţioniştii francezi după cel de al Doilea Război Mondial, fie să se răscumpere, fiind alături de popor în evenimentele ce urmau să aibă loc şi care erau prefigurate clar de cele ce se întâmplau în ţările vecine. Din cauza celor ce au avut loc în luna următoare, articolul a rămas nepublicat, evenimentele depăşindu-i activitatea.
       Un eveniment minor întâmplat la zece ani de la împrejurarea de mai sus, precum şi campania pro şi contra generată de votarea unei legi mi-a stârnit amintiri dureroase. Evenimentul a fost lipsa, ostentativ aş zice, al unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne la dezbaterea, în cadrul „Forumului Presei Române de Pretutindeni” (Bucureşti – Sinaia, octombrie 1999) a celor ce s-au întâmplat în ţară în Decembrie 1989. În ceea ce priveşte legea, aceasta este cea care trebuia să fie a lustraţiei, dar care s-a transformat într-o cuvertură molicică pentru cei care au terorizat ţara timp de decade.
       Întorcăndu-mă la articolul care nu s-a mai publicat, realizez cât de greşit am fost, asemuind pe blânzii români cu fraţii lor latini; aceştia au instaurat în timpul revoluţiei franceze o adevărată teroare împotriva celor care avuseseră înainte puterea. Scrisoarea a fost pierdută atât la propriu, neajungând destinatarilor, căt şi la figurat, descriind o situaţie care există, se vede, doar în mintea mea de deţinut politic. Într-aderăr, îmi închipuiam că nenumăraţii care au fost în situaţia mea vor căuta ca cei responsabili ca aceştia să fie pedepsiţi. Aşa cum se arată în Biletul de eliberare nr. 660 din februarie 15, 1953, Colonia Castelul (Canal), am fost „condamnat de -, prin -, nr -, din -, pentru faptul de -” fiind la un pas de moarte. Într-adevăr, aşa cum se arată în cartea lui Cicerone Ioaniţoiu „Morminte fără Cruce”, vol II 1983, pagina 211, am refuzat, ispăşindu-mi pedeapsa la Capul Midia, să conduc un excavator în care cu câteva minute mai înainte, fusese electrocutat şi ucis un alt student. Las la aprecierea cititorului modul în care această rezistenţă făţişă a fost răsplătită.        Dacă este adevărat că după revoluţia din Decembrie ’89 pentru un scurt interval, „forţele de menţinere a ordinei” au fost practic inexistente (dovadă devalizarea nestinjenită a unor fabrici care serveau întregul popor, pactizarea cu minerii, etc.), curând după aceasta, aceste forţe s-au redresat, redobândind încrederea în viitor; modificările care au urmat au fost mai de grabă cosmetice. Fără îndoială că, asemenea oricărui reviriment, „lupii tineri” au încercat să-si facă loc dându-i la o parte pe unii din cei mai bătrâni, decretaţi compromişi.

Prof. Dr. Claude G. Matasă - publicaţia Buciumul Floridei

Prof. Dr. Claude G. Matasă - publicaţia "Buciumul Floridei"

       Pe cât este de adevărat că libertatea cuvântului şi a presei a atins culmi cu care ades nu ar trebui să ne mândrim, tot pe atât este limpede că după zece ani legea „lustraţiei” de curând votată este un simulacru, care are prea puţin de-a face cu punctul 8 din „Proclamaţia de la Timişoara”, sau cu cea propusă de senatorul Ticu Dumitrescu. În schimb, am citit cu nedumerire în presa românească, articole scrise de generali ai acestei instituţii cum că cele întâmplate în iarna anului 1989, nu s-au datorat tinerilor care si-au jertfit viaţa, ci datorită Securităţii, care a admis ca revoluţia să aibă loc...
       Nu cunosc vreo declaraţie a celor care au condus SRI-iul, continuatoarea Securităţii în funcţii, în care să recunoască, abuzurile făcute de instituţia predecesoare, şi cu atât mai puţin, cereri de scuze sau oferte de reparaţii pentru atâtea vieţi distruse... Un proces al comunismului nu a avut loc şi nici cel al celor care au dus la îndeplinire „lichidarea reacţiunii” de pe a căror mână, dacă ne-am lua după Macbeth, pata de sânge nu se poate şterge. Culmea este că tot ceea ce cere lustraţia nu este pedepsirea celor vinovaţi de abuzuri, ci înlăturarea acestora din poziţiile de răspundere. Fără a discuta cazul Germaniei de Est, care prin alipire la sora din Vest schimbă datele problemei, ştiu doar că în Cehia această lege a fost votată încă din 1991, că în Ungaria o lege asemănătoare a fost votată în 1994, iar în Bulgaria, în octombrie 1998. În România, după aproape zece ani de la revoluţie, legea votată nu prevede niciun fel de interdicţie în ocuparea de funcţii publice a foştilor conducători comunişti, a securiştilor sau a colaboratorilor acestora. Probabil că se aşteaptă ca legea să fie votată aşa cum a fost iniţial propusă doar atunci când până şi cel mai tânăr din virtuoşii executanţi ai ordinelor de sus va ajunge la pensie... Mai mult documentele privind activitatea în slujba securităţii vor putea fi cercetate cu permisiunea celor care le-au elaborat sau moştenitorilor acestora.
       Recentele restrângeri şi obiecţii (de zece ori mai multe decât articolele legii propuse) privind aplicarea legii de deconspirare a Securităţii şi creării unui Consiliu Naţional de Studiere a Arhivelor contribuie la părerea că există o totală lipsă de interes pentru o reformă morală, în schimb existând grija de a nu se „intra cu cizmele în viaţa oamenilor” (V. Văcaru, senator PDSR, conform României Libere, noiembrie 1999). A căror oameni, mă întreb, a celor care au ordonat schingiuirea mea şi a altora, sau a celor care au adus-o la îndeplinire?
       Părerea celor cu care am stat de vorbă în ţară este că deşi Securiatea s-a divizat şi şi-a schimbat numele (SRI, SIE) şi o parte din metode, o modificare netă a ideologiei acesteia nu a avut loc şi nici nu poate avea loc în împrejurările prezente. Confreria între membrii acesteia şi cei pe care i-au servit a continuat sub o formă deghizată, ajungându-se astăzi la forme mafiote, care nu ar fi fost altfel posibile.
       Urmărind comentariile din presa ţării, care cu puţine excepţii, acuză ambele regimuri, atât cel dinainte de 1996 şi pe cel care i-a urmat, de o conlucrare strânsă şi tacită cu cei care au ţinut frânele ţării în mână timp de decade, nu pot să înţeleg cum nu se întâmplă nimic. Într-adevăr pentru cel din exteriorul ţării, acuzări de astfel de proporţii nu ar avea altă cale de rezolvare decât recunoaşterea vinei, cu consecinţele respective, sau chemarea în judecată pentru calomnie. Cât de departe sunt cei în cauză de primul Preşedinte al Statelor Unite, care îşi dorea suficientă tărie şi virtute pentru a-şi păstra ceea ce el considera drept cel mai de invidiat titlu, acela de om onorabil...
       Cele mai de sus par să confirme explicaţia că toţi politicienii sunt „dalmaţieni”, adică pătaţi. Mergând pe linia aceasta, vom ajunge probabil să urmăm din nou modelul de la Răsărit, ridicând şi noi la cea mai înaltă funcţie pe un echivalent al şefului Serviciului Federal de Securitate (moştenitorul KGB-ului). Evenimentul menţionat, petrecut în cadrul Forumului Presei Române de Pretutindeni arată că pierderea ocaziei de a discuta deschis, în faţa unei prese străine doar ca aşezare celor întâmplate în Decembrie ’89 se bazează pe poziţia de stat în stat a Ministerului Afecerilor Interne şi a SRI, care nu s-au simţit de loc angajate de acţiunea Preşedintelui ţării. Probabil dintr-o urmă de jenă, răspunsurile la întrebările vizând aceste instituţii au fost date de generali activi ai... Armatei.

Claude G. MATASĂ - Din cartile publicate la diferite edituri

Claude G. MATASĂ - Din cărţile publicate la diferite edituri

       În ceea ce mă priveşte, sunt convins că atâta timp cât această „monstruoasă coaliţie” între politicieni şi foşti securişti va exista, ideologia sacrificării celor din jur în scopul propăşirii proprii va continua, iar ţara o va plăti din greu. Mai mult nu exclud posibilitatea ca, dacă voi continua să ridic această problemă (aşa cum am făcut-o acum doi ani la ultimul Romfest ţinut la Bucureşti, când am prezentat conferinţa „Asanarea morală... o condiţie economică”), voi risca să-mi pierd libertatea, aşa cum mi s-a mai întâmplat. (Articol apărut în „Cuvântul Românesc”, ianuarie 2000)

*** *** ***

Claude G. Matasă - Biletul de eliberare nr. 660 din februarie 15, 1953, Colonia Castelul (Canal)

Claude G. Matasă - Biletul de eliberare nr. 660 din februarie 15, 1953, Colonia Castelul (Canal)

Alexandru Tomescu, publicistul George Georgescu, Prof. Dr. Claude G. Matasă - Săptămâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2004

Alexandru Tomescu, publicistul George Georgescu, Prof. Dr. Claude G. Matasă - Săptămâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2004

Prof. Dr. Claude G. Matasă (conferinta), Alexandru Tomescu, Corneliu Stan M.Sc., Austria - Săptămâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008

Prof. Dr. Claude G. Matasă (conferinta), Alexandru Tomescu, Corneliu Stan M.Sc., Austria - Săptămâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008

P.S. Episcop Irineu, Detroit, Prof. Dr. Claude G. Matasă, Preot Dr. Dumitru Ichim, Kitchener, Preot Lucian Puscariu - Săptămâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008

P.S. Episcop Irineu, Detroit, Prof. Dr. Claude G. Matasă, Preot Dr. Dumitru Ichim, Preot Lucian Puşcariu - Săptămâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008

Prof. Alexandru Tomescu, Prof Dr. Claude Matasa, Prof Dr. Tiberius Cunia, Marilena Albulescu, ing. Petre Albulescu - Săptămâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008

Prof. Alexandru Tomescu, Prof Dr. Claude Matasa, Prof Dr. Tiberius Cunia, Marilena Albulescu, ing. Petre Albulescu - Săptămâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008


Despre Claudiu G. Matasă si opera sa:

       Personalităţi de talia omului de ştiinţă Prof. Dr. inginer Claudiu Matasă reprezintă cu adevărat un model de moralitate ce fac cinste Romaniei, ţara căreia i-a ridicat prestigiul, atât in Statele Unite ale Americii, cât si in o multime de alte ţări care il apreciază şi stimează. Se poate afirma cu certitudine că este cu adevărat un român cu care ne mândrim.

George GEORGESCU
       Prof. Dr. Claude Matasă, personalitate marcantă a exilului românesc; prin participarea sa la Săptămânile Câmpului de la Hamilton, înnobilează aceste adevărate evenimente de cultură şi regăsire naţională cu distinse valenţe academice.
       Conferinţele domniei sale au totdeauna un subiect inedit, interesant, captivează publicul, prelungindu-se până seara târziu.
Alexandru TOMESCU
Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate