Parohia "Buna Vestire" din Montreal

       La 19 februarie 1914, Adunarea legislativă a provinciei Quebec a aprobat înfiinţarea şi funcționarea „Bisericii Române Ortodoxe de Montreal” cu dreptul de a avea o Şcoală de limba română, franceză şi engleză.
Comunitatea din jurul acestei biserici era constituită, majoritatea, din imigranţi bucovineni.
       Comitetul care a cerut înfiinţarea şi functionarea Bisericii Române era compus din doisprezece barbaţi, toti veniţi înca din jurul anului 1900, având diverse meserii: muncitori, maiştri si comercianţi.
       Odată cu întocmirea cererii de înfiinţare a bisericii, comitetul s-a îngrijit de construirea lăcaşului acesteia.
       Actuala cladire a Bisercii Ortodoxe Române „Buna Vestire” din Montreal este a treia generaţie. Prima a fost construita în 1912, o bisericuţă din lemn pe strada Bruxelles, a doua biserică, mult mai încăpătoare, a fost construită în 1918 pe strada Rachel.
       Pentru noii imigranti, reasezaţi într-o nouă patrie, necesitatea spirituală spre a fi satisfacută, pe lânga biserica ei aveau nevoie de un loc unde puteau să se întâlnească şi să-şi cultive relaţiile interumane şi comunitare, obiceiurile, să ţină împreună datinele în care s-au născut şi au trait înainte de a veni aici. Ei erau ţărani si nu se puteau adapta noii civilizaţii într-o generatie. Deci, a doua lor grija a fost de a-şi construi o casă socială.
       Alături de biserică, în 1935, pe strada Iberville, s-au ridicat o casă sociala şi casa preotului. Biserica de pe strada Bruxelles, înainte de a fi vândută, era utilizata din când în când, pentru Sfânta Liturghie, în paralel cu Biserica de pe strada Rachel. Din cauza unor probleme de fundaţie provocate de infiltraţiile de apa, biserica de pe strada Rachel a trebuit să fie închisă. Cu banii recuperaţi de la asigurare si cu donaţiile generoase ale unor enoriaşi, s-a construit în 1972, actuala biserica (familia Stanut şi familia Bota au fost principalii donatori, iar alte multe familii au dat tot ce au putut).
       Al doilea val de imigranţi, din anii 1948 – 1980, cei fugiţi de comunism, erau în majoritate intelectuali. Ei au venit cu idei noi. Ei aveau nevoie de o viaţă culturală bogată si diversificată, ceea ce i-a făcut să se gândeasca la construcţia unei noi case sociale, care să corespundă ideilor lor.
       În 1982, cu banii recuperaţi din vânzarea casei sociale şi a casei preotului situate lângă biserica de pe strada Rachel, cu donaţiile si cu multa munca benevolă ale enoriaşilor s-au construit actuala casă socială, al carui cost a fost estimat la un milion de dolari, şi casa preotului. Menţionăm că în acel timp mai existau în Montreal două biserici româneşti: Biserica Greco-Catolică şi Biserica Ortodoxa „Sfântul Ioan Botezătorul” ai caror enoriaşi nu au contribuit in nici un fel la construcţia acestei noi casei sociale. Pentru că încăperile de la subsolul casei sociale a bisericii erau destinate unor activităţi culturale – biblioteca şi săli de clasă pentru şcoală, conform „Bill-ului” de înfiinţare a bisericii – s a solicitat Ministerului Culturii din Quebec un ajutor financiar. Ministrul Gerald Goden a aprobat donaţia stabilită la 10% din valoarea lucrărilor de constructie (adica 100,000 $). Banii de la guvern au fost trimişi Bisericii „Buna Vestire”, propietara casei sociale, prin intermediul organizaţiilor laice. Confirmarea de primire a banilor s-a făcut, însa, de catre Consiliul parohial, coordonatorul lucrarilor.
       Biserica „Buna Vestire” şi-a respectat promisiunea, organizând cea mai mare si mai bine amenajată bibliotecă română din toata America. De asemenea, si în prezent functionează patru clase ale scolii duminicale de copii, din care două în încăperi improvizate.
       În perioada 1914 – 1951, Biserica „Buna Vestire” a avut mai multi preoţi. Din iunie 1951 si pâna în iunie 2003, timp de 52 de ani, a fost pastorită de parintele dr. Petre Popescu.
       În actualul Complex „Buna Vestire” au fost investite donaţiile şi munca benevolă a patru generaţii de români canadieni, enoriaşi ai Bisericii „Buna Vestire” de-a lungul celor aproape o sută de ani de existenta. De asemenea a fost investită priceperea, voinţa, energia şi sacrificiul părintelui Petre Popescu.
       Biserica Ortodoxa Româna „Buna Vestire” de a lungul celor 95 de ani de existenţă certificată oficial (1914 – 2009) a trecut prin perioade de linişte dar si prin framântări, mai ales în perioada dictaturii comuniste din România.
       Biserica „Buna Vestire” fiind înfiinţată de bucovineni, a avut acoperirea canonica a Mitropoliei Cernăuţiului. Ea nu a fost reprezentata la Congresul de constituire a bisericilor din America de Nord, din 1929. Din 1935 însă, dupa venirea Episcopului Policarp la Episcopia Ortodoxă Româna a Americii, ea s-a alaturat Episcopiei ca şi majoritatea celorlalte biserici româneşti din Statele Unite şi Canada.
       Dar au venit anii tulburi ai celui de al II-lea Război Mondial, când Episcopul Policarp a fost sechestrat de guvernarea comunistă şi nu i s-a mai permis întoarcerea la Episcopia sa. Ȋn acea perioadă Biserica s-a întors sub omoforul Mitropilei Bucovinei.
       În perioada dupa razboi, Mitropolitul Visarion Puiu, prins de armistitiul din 23 august 1944 în Yugoslavia, la sfinţirea unui episcop croat, a rămas în Occident unde a fondat în 1945, Eparhia Germaniei şi a Austriei sub numele de Eparhia Ortodoxă Română din străinătate. În 1948 este adus la Paris de emigranţii români din Franţa, unde înfiinţeaza "Episcopia Ortodoxă Româna a Europei Occidentale" care includea şi Eparhia înfiinţată anterior. Episcopia a fost supusă canonic Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei.
       În 1951, parintele Petre Popescu, fost secretar la Paris al Mitropolitului Visarion, devenit preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal, continuă să rămână sub oblăduirea canonica a Mitropolitului Visarion Puiu, acum Mitropolitul Episcopiei Ortodoxe Române din Europa Occidentala (şi fost Mitropolit al Cernăuţiului, înainte de razboi).
       După moartea Mitropolitului Visarion, la 10 august 1964, Episcopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale este acoperită canonic în continuare de Biserica Ortodoxa Rusă din afara Rusiei, prin Episcopul Teofil Ionescu, fostul Vicar al Mitropolitului Visarion. După plecarea Episcopului Teofil, Vicarul Episcopiei era numit un preot ce depindea direct de Mitroplitul Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei. Ultimul Preot Vicar al Episcopiei înaintea integrarii ei în Episcopia Ortodoxa Româna din America a fost Pr. dr. Petre Popescu.
       În 1972, actuala Biserică, proaspăt terminată, cu catapeteasma sculptata în Colombia, pictată de călugarul Arhimandrit Ciprian la Mănăstirea „Holy Trinity” din Jordanville, SUA, cu lambriuri şi uşi din lemn modelate cu măiestrie, a fost binecuvântată de preotul paroh, parintele Petre Popescu, cu delegatie de la Mitropolitul Vitale. Ulterior, la o vizita inopinată a Mitropolitului Vitale la Montreal, Înaltul Prelat a celebrat sfintirea bisericii fără alt fast. Pe durata lucrărilor de constructie, Sfânta Liturghie duminicală s-a ţinut în sala casei sociale de pe strada Iberville.
       Dupa 1990 Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei cu sediu la New York, datorită presiunilor de la Biserica mama din Moscova, a început să aiba conflicte interne. Aceste conflicte atingeau si Episcopia noastra cu sediul la Paris. Pentru a prezerva Episcopia şi ca să o adăpostească de acest conflict, discuţiile între Mitropolitul Vitale si Pr. dr. Petre Popescu s-au terminat printr o despărtire amicala (1998).
       Dupa o perioadă de reflecţie, Pr. dr. Petre Popescu, Vicarul Episcopiei înfiinţată de Mitropolitul Visarion Puiu şi cu sediu la Paris, se adresează IPS Nathaniel, prelatul Episcopiei Române din America cu sediu la Detroit, pentru a acoperi canonic Episcopia din Europa Occidentală. În 24 VI 2001, la convocarea comitetului parohial (preşedinte Victor Rosca) a avut loc Adunarea Generala a Bisericii „Buna Vestire”, care a aprobat intrarea bisericii în Episcopia de la Vatra, ce face parte din Biserica Ortodoxă Autocefală a Americii (OCA). Din acelasi an, Biserica din Paris are de asemenea, acoperire canonica (temporară).
       Din anul 2004, după o scurta perioadă de interimat, Biserica a fost păstorita de Părintele Constantin Tofan pâna la decesul survenit în 2006. De la această dată, Preotul paroh al Bisericii este parintele Liviu Alexandrescu.
       În anul 2007, cu benevolatul şi donaţiile unor enoriaşi şi cu munca Pr. Liviu Alexandrescu, s-au făcut mai multe lucrări de renovare şi de reparaţii: în capela bisericii s-a montat o pardoseala din gresie antiderapantă, s-a zugrăvit şi renovat altarul capelei şi s-au construit două încăperi noi, cu destinaţie administrativă, una pentru preoţi si cealaltă pentru administraţie. Pereţii bisericii au fost spălaţi şi zugrăviţi. Lumânările din suporturile laterale au fost grupate la un loc, deasupra lor fiind instalat un exhaustor pentru evacuarea fumului. Tencuiala deteriorată de infiltraţiile de apă a celor trei domuri şi acoperişul domului principal au fost refăcute.
       Respectându-se tradiţia bisericească, ca urmare a acestor lucrări şi cu ocazia vizitei Î.P.S. Arhiepiscop Nathaniel, duminica 26 august 2007, Biserica a fost resfinţită.
       În perioada 1951 – 1989, pe durata regimului ateu din România, Biserica „Buna Vestire” din Montreal, alături de Biserica „Sfinţii Arhangheli” din Paris şi de Biserica „Sfânta Maria” din New York, a fost unul din centrele de spiritualitate românească care s-a manifestat deschis împotriva propagandei comuniste dirijate de la Bucuresti. Părintele Petre Popescu, preotul Vasile Boldeanu de la Paris şi părintele Florian Gâldău de la New York au vorbit duminică de duminică la posturile de radio „Vocea Americii” şi „Europa Libera”. Datorită curajului lor excepţional în combaterea regimului din Bucureşti, cei trei preoți au devenit ţinta a mai multor atentate şi a unei propagande defăimătoare lansată prin agenţii trimişi.
       În anii epocii sumbre 1948 – 1989, toţi cei alungaţi de urgia dictaturii comuniste, profesori universitari, artisti, scriitori, personalităţi din toate domeniile, şi-au manifestat curajul susţinând ferm aceste focare religioase.
       Şi în prezent, după sosirea celui de al treile val de imigranţi, început în 1991, Complexul „Buna Vestire” continuă sa fie un centru de cultură şi tradiţii româneşti pentru actualele generaţii de români canadieni şi pentru generaţiile viitoare ale canadienilor de origine română.

       Apărut în "Candela" nr 131 din 2009, autor Victor Roşca

Pentru arhiva COMUNITATE apasati aici.

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate