DOINA OŞTEANU

Scriitoare, poetă

 
 
DOINA OŞTEANU

       Doina Oşteanu s-a născut în localitatea Coștei, din Banatul sârbesc, pe data de 15 septembrie 1929. Școala primară de șase clase o face în sat. Este autodidactă, dar o talentată a condeiului.
       Își pierde întâi mama, apoi tatăl, rămânând în grija celor două bunici, să le fie sprijin la bătrânețe – unica mângâiere a zilelor chinuite.
       Pleacă din sat. Se duce la oraș (Vârșeț), dar nici aici nu-și vede viața împlinită cu toate că are copil și soț.
       Apucă, deci, calea necunoscutului. Emigrează întâi în Italia și de aici, peste ocean, în Canada împreună cu copilul și cu bunica din partea mamei.
       A scris poezii din fragedă tinereţe. Este prezentă în ziarele româneşti din America începând cu anul 1962.
       Publică volumul de poeme "Năruind o linişte uitată" la editura "Drum", 1968.
       Se stinge din viaţă la Chicago, în dimineaţa zilei de 1 septembrie 1971, în urma unei lupte acerbe cu un cancer generalizat, lăsând în urmă pe fiul Puiu şi bunica. A fost înmormântată de Părintele Paroh al Bisericii "Naşterea Domnului" din Chicago, George Zmed.

 
Salut din Italia

Din ţara această caldă cu portocalele-n sân
Ce nu-mi cunoaşte doina şi dorul de român
Primeşte mamă dragă, tot dorul contopit
Cu lunile acestea de când te-am părăsit.

Mă poţi ierta măicuţă? Sunt păcătoasă. Tu
Eşti slabă şi bătrână, azi, mâine...NU! Oh! Nu!
Există o fecioară cu Fiul Ei în Cer
I-a fost şi el plecat... mă va-nţelege sper.

Din ţara-aceasta blândă, ce poarta-n braţe flori
Când pe la noi zăpada se deapănă sub nori
Priveşte mamă dragă, tot dorul adunat
Ȋn umeda-mi batistă prvind în spre Banat.

***

DOINA OŞTEANU - volumul de poeme 'Năruind o linişte uitată' la editura 'Drum', Madrid, 1968.

DOINA OŞTEANU - volumul de poeme "Năruind o linişte uitată" la editura "Drum", Madrid, 1968.

 
 
 

 
Moment

Ȋn cameră se-ntrec tăceri
Ce se-mpletesc din vreme,
Iar firul gândului de ieri,
Vrea verbul să-mi recheme.

Cadenţa carele-şi trosnesc
Sub rustica povară
Scriind pe-atlasul câmpenesc
Povestea lor de vară.

Un drum de-aici opreşte drept
Ȋn curtea noastră mamă,
Şi-un gând m-aruncă la-l tău piept
Ce suspinând mă chiamă.

Ȋţi caut privirea-n ochii verzi
Ce m-au scăldat o viaţă.
Tu tot mă cauţi prin zări, căci crezi
Că m-ai format din ceaţă.

Iar mâinile ce-au învăţat
Uitarea mângâierii,
Le muţi pe-altarul închinat,
Spre cerul revederii.

Şi plângi fără lacrimi blestemând,
Cetatea exilării,
Cu epitaful ei în gând
Şi zodia chemării.

 
Tăticului

Tăticul meu e aşa de trist
Azi în grădina noastră mică.
Tu ai plecat, mama-i bolnavă
S-a-ntunecat şi chiar mi-e frică.

O-ntreb pe mama şi ea-mi spune,
Că vei veni, nu m-ai uitat.
Dar eu te-aştept de-aproape-un an. Sau poate
Tu dormi, iar trenul ţi-a plecat.

Te-aştept să-mi repari bicicleta,
Căci eu sunt mic, nu ştiu nimica.
Şi să-ţi arăt ce jucări
Mi-a cumpărat de-atunci mămica.

Copii la joc ades îmi strigă:
"Nu te primim tu n-ai tătic."
Nu ştiu ce rău le-am făcut lor.
Sau cui? Eu nu-nţeleg nimic.

Când mama-mi povesteşte seara,
Un basm cu vre-un copil sau fată
De-o-ntreb: "Dar ei tot n-au tătic?"
Ea nu-mi răspunde. De ce tată?

Ah! vino! căci printre copii
Şi chiar la noi acasă acum,
Mă simt ca floarea singurică
Crescută-n margine de drum.


Doina Oşteanu, publicaţii unde a colaborat: Ziarul

Doina Oşteanu, unele din publicaţiile unde a colaborat: Ziarul "AMERICA", Ziarul "DRUM" şi "Troiţa", foaie de mărturisire ortodoxă şi românească în pribegie


Despre Doina Oşteanu:

       Cu mare grijă și deosebit respect țin în mână un volum de poezii al aceleia care se numea Doina Oșteanu.
       Din dragostea și stima ce i-o port, simt nevoia să scriu despre consăteana mea, despre poeziile ei de mare simplitate, dar de o frumusețe incontestabilă.
       Doina Oșteanu era o ființă blândă, timidă, visătoare. Poezia ei e ca și cum s-a spus despre cea a lui Coșbuc: "că-i poezia sufletului, izvorâtă din suflet și vibrând în suflete…"
       Versul ei izvorește din inima-i frântă-n două. Ea a plecat, dar inima, săraca se târa pe brânci veșnic întoarsă cu ochii spre sat, spre bunicuțe despre care cânta mereu.

Maria PĂUŢĂ-GAŞPĂR

       Copilă necăjită şi orfană din Banatul iugoslav Doina Oșteanu s-a ridicat sub semnul nenorocirii comuniste. N-a avut parte de şcoală şi educaţie. S-a educat şi stilat singură, cu bunica. Autodidactă, căutându-şi locul sub soare, s-a pomenit cu dorul de poezie în inimă.
       Prin eforturi superlativ de lăudabile, învingând oboseala muncii în fabrici, a reuşit să-şi însăileze un frumos volum de poeme "Năruind o linişte uitată" la editura "Drum".

Vasile POSTEUCĂ

       Fiică a asupritului nostru Banat Iugoslav, Doina Oşteanu a venit între noi, în Lumea Liberă, aducând cu ea, un talent mare şi autentic, ce promitea deosebite împliniri în viitor.
       Descoperită fiind de revista "DRUM", care i-a publicat primele versuri şi volumul de poezii "Năruind o linişte uitată", aducem şi noi un frumos tribut poetei şi în acelaşi timp, prinos de recunoştinţă BANATULUI românesc din Iugoslavia.

Nicolae NOVAC

       Doina Oşteanu, este o poetă înnăscută. Talentul ei, ca un izvor curat, ivit din piatra muntelui se regăseşte în fiecare vers, în fiecare rimă. Suferinţa a însoţit-o de-a lungul vieţii ei frânte, ca un sfătuitor.
       Exilul a primit-o ca pe o fiinţă roditoare, pe pămănt străin, unde chemările locului natal o strigau cu glas răsunător. Cât se simţea de însingurată, aşa de mult era iubită şi apreciată cei din jur.
       Părintele Nicolae Tănase din Toronto, care edita foaia "Troiţa" scria în Nr. 47 din septembrie 1973, la doi ani de la plecarea întru Domnul a poetei: "Ne alăturăm şi noi iniţiativei poetului şi scriitorului Nicolae Novac, şi rugăm rudele, prietenii şi cunoştinţele, care posedă poeme şi alte scrieri în manuscris ale poetei Doina Oşteanu să le trimită pe adresa "Troiţei".

Alexandru TOMESCU
Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate