Rafinarea petrolului o tradiţie in România

Rafinarea petrolului o tradiţie in România

       În anul 1856 a fost construită rafinăria de la Ploiești la periferia orașului, pe strada Buna Vestire de către frații Mehedințeanu. Utilajele erau compuse din vase cilindrice de fontă sau fier, încălzite direct cu foc de lemne.
       Frații Mehedințeanu aveau petrolul rafinat, de calitate superioară fiind incolor și fără miros, de intensitate și forme constante, fără să lase urme de cenușă și fără fum.
       Publicaţia „The Science of Petroleum”, atestă faptul că România a fost prima ţară din lume cu o producţie de petrol, înregistrată oficial în statistici de 275 de tone în anul 1857.
       În România există în prezent peste 2.000 de benzinării, în care o gospodărie lasă anual, în medie, 773 de lei pentru carburanți, iar dacă taxele nu ar reprezenta 58% din prețul la pompă, cetățenii ar rămâne în buzunar cu aproape 450 lei, conform unei analize AGERPRES realizate pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).
       Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe carburanți de către persoanele cu studii superioare, cu mult peste cele cu un nivel de pregătire mediu și primar. Dacă s-ar face un portret al consumatorului de benzină și motorină ar reieși că acesta este un bărbat din mediul urban cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani, este salariat, are studii superioare și locuiește în regiunea de Nord-Vest a țării sau în București-Ilfov.
       În ceea ce privește prețul litrului de benzină în România, acesta a înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani. Dacă în ianuarie 2009 era cu puțin peste 66 de eurocenți, în noiembrie 2016 a ajuns la 1,09 euro, conform datelor Comisiei Europene. În ianuarie 2014, prețul era de 1,24 euro, iar în 2015 de 1,35 euro.


 
Dobânzi mai mari

Dobânzi mai mari

       Băncile comerciale au majorat, în vară, dobânzile la creditele noi pentru populaţie, atât în lei cât şi în valută, dar le-au redus pe cele la depozite pe toată linia.
       Astfel, dobânzile percepute de bănci la creditele noi în lei acordate populaţiei au urcat de la 6,48% pe an în iunie la 6,84% pe an în iulie. În schimb, pentru firme, dobânzile au scăzut în perioada analizată de la 4,86% pe an la 4,69% pe an.
       Pentru finanţările în euro nou-acordate populaţiei, băncile au solicitat dobânzi în creştere de la 5,08% în iunie la 5,26% în iulie, însă pentru creditele de locuinţe dobânzile au scăzut la 4,59% în iulie de la 4,71% pe an cu o lună mai devreme. Pentru finanţarea firmelor, băncile au redus dobânzile la creditele noi de la 3,76% în iunie la 3,51% pe an în iulie. La creditele aflate în sold, dobânzile s-au redus uşor atât la lei, cât şi la euro. În privinţa depozitelor, dobânzile au scăzut la toate categoriile publicate de Banca Naţională.


 
România trebuie să plătească 1,26 miliarde euro către Uniunea Europeană și Banca Mondială, în 2017

BancaMondiala

       România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde euro, în 2017, către Uniunea Europeană și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise AGERPRES de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
       Din această sumă, 1,15 miliarde euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane euro către Banca Mondială.
       În acest an, România a plătit 113 milioane euro către UE și Banca Mondială. Astfel, cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane euro. Întreaga sumă de 113 milioane euro reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.
       România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).
       În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

 
O tentaţie - două Bănci din România

O tentatie - două bănci din România

       Miliardarul american de 57 de ani James Christopher Flowers, cu o avere estimată la 1,4 miliarde de dolari, doreşte să cumpere două bănci din România şi anume filiala locală a grecilor de la Piraeus şi Banca Carpatica, cu capital autohton. Acesta intenţionează să creeze o singură entitate care să intre în top 10 cele mai mari bănci din ţară. Conform jurnalului de tranzacţii Mirsanu.ro, fondul de investiţii JC Flowers, controlat de magnatul american, a intrat în negocieri exclusive pentru preluarea Piraeus Bank România. Tranzacţia se află în acest moment în faza ofertelor neangajante, iar subsidiara locală a grecilor a suscitat şi interesul lui Wilbur Ross, investitor american, şi a Warburg Pincus, fond de investiţii din SUA.
În cazul finalizării tranzacţiei avute în vedere, Carpatica va beneficia de un acţionariat puternic, cu o vastă expertiză în sistemul financiar-bancar. În acelaşi timp, capitalul atras va asigura băncii capitalizarea pentru dezvoltarea viitoare.



ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate