EGLANTINA DASCHIEVICI

Poeta, compozitoare, traducatoare

 
EGLANTINA DASCHIEVICI

       Eglantina Daschievici s-a nascut la 6 noiembrie 1903 in Bucuresti, intr-o familie de boieri bucovineni, a caror reprezentanti, de-a lungul timpului au ocupat inalte functii. Dintre ei am putea aminti: Andrei Daskevici, pisar al cancelariei generalului Feld-maresal Graf Petre Alexandrovici (1772); Eugen Daskevici (1857-1935) general adjutant in fosta Monarhie; Ion Daskevici, prefect al judetului Cernauti (1932).
       Copilaria si-a petrecut-o in casa matusei sale, Teofila Daschievici, urmand scoala primara in Tereblecea, Bucovina, leaganul familiei sale, unde a invatat si germana.
       A urmat liceul „Carmen Sylva’ din Bucuresti, terminand ultimul an la Soroca, Basarabia, unde unchiul sau Titus Daschievici era director in Politie, recunoscut ca un mare protector al refugiatilor transnistreni.
       Studiile universitare le-a facut la Iasi, urmand concomitent si cursurile de pian, teorie, solfegii si armonie in cadrul Conservatorului.
       Intre anii 1929-1931, a fost eleva eminentului filolog si romanist francez Mario Roques, la Sorbona, Paris.
       Timp de 17 ani a fost profesoara la liceele „Regina Maria” si „Doamna Stanca” din Bucuresti.
In anul 1948, paraseste tara, trecand clandestin frontiera. Dupa sase luni de asteptare in Innsbruck, Austria, primeste viza de intrare in Franta, unde locuieste pana in 1956. Se stabileste apoi la Chicago in Statele Unite.
       S-a stins din viata pe 13 iuie 1987 in Chicago. Slujba de inmormantare la biserica "Sfanta Maria"; se odihneste in Cimitirul Rose Hill.
       Opera: A publicat poezie, muzica si eseuri. Poezie: Tara mea, Vol I (1974) / Meine Heimat (1976) / My Land (1977) / Ma patrie (1978) / Tara mea, Vol II (1980). Compozitii poetice si muzicale pe discuri: Nostalgii pribege – In tara mea, Pentru patrie, Inviere – (1963) / Tara Mea (1969) / Tara Noastra (1970) / Colinde si melodii de pe plaiurile Romaniei (1971) / Eminescu, poezii I (1972) / Perlele Romaniei (1973) / Dorule, mai dorule (1974) / Reverii (1975) / Vraja copilariei (1975) / Eminescu, poezii II (1976) / Ecouri traditionale (1976) / Evocari (1976) / Craciunul nostalgiilor (1977) / Reverii pascale (1978) / Ciripituri (1979) / Lacrimi pentru Tara de departe (1979) / Renaste firea (1980).

***

       "Totul se indreapta spre ideea ca eliberarea neamului nu mai poate fi departe. Numai Domnul Dumnezeul nostru si al parintilor nostri stie ora si ziua disparitiei blestemului rosu. Peste patimile diabolice dezlantuite de oamenii Satanei troneaza Justitia Divina, care la sfarsitul ispasirii va face ca totul sa revina la normal si actuala perioada sa ramana numai ca un vis urat...
       Doresc ca aceste poezii sa constituie inca o reduta romaneasca si totodata sa fie un balsam pentru fratii si surorile mele din Exil, care au trecut si suferit durerile dar si nadejdile mele de deztarata."

EGLANTINA DASCHIEVICI
Eglantina DASCHIEVICI
ROMANIA-I TARA MEA!

Romania-i Tara mea!
Oare cum sa n-o iubesc,
Mandra, cum mi-o amintesc
In splendoarea de-altadat’?
Numai Tu, bun Dumnezeu,
I-ai ridica chinul greu...
Ah, mi-e dor de Tara mea!

Romania-i Tara mea!
Oare cum sa nu ma lege
Mama care m-a leganat
In atatea nopti de veghe?
Norocul ce mi l-a cantat,
I-atat de mic si-ntunecat...
Ah, ca nu-s in tara mea!

Romania-i Tara mea!
Oare cum sa pot uita
Mandra Tara Romaneasca,
In lume cum nu e alta?
Numai Tu cu-a Ta putere
I-ai sterge a ei durere...
Ai mila Doamne si de ea!

Romania-i Tara mea!
Oare cat voi pribegi?
Minunea cand s-o-mplini?
Intronarea sfintei dreptati,
Nu a prezentei realitati!...
I-atat de mult timp! O, Doamne,
Acum, indura-Te de ea!

EXILUL

Dezradacinat, fara Tara, fara camin,
Cu o infatisare stranie, izolat fara curaj,
Cautand un loc unde sa-i deie un salas,
Acesta-i exilatul, care-si duce viata-n chin.
Imprastiate-i sunt sperantele si gandurile;
Nu voce dragastoasa
Si nici-o mangaiere;
Nu o strangere de mana duioasa,
Nici urma de-ntelegere;
Nu aparare cu omenie,
Ci un strain in pribegie,
Acesta-i exilatul ce-si duce viata-n chin.

De peste tara si mari aud chemari;
Chemari ce-aprind in suflet icoane duioase,
Visari de reintoarcere acasa.
Caci dupa cum avem o singura mama,
Tot asa avem o singura Tara.
Inima mea e zdrobita,
Limba mea prea muta,
Vocea mea in lacrimi
Ramane tacuta c-un suspin;
Nu aparare cu omenie,
Ci un strain in pribegie,
Acesta-i exilatul ce-si duce viata-n chin.

Dar cine sa auda gemetele noastre?

Atata timp cat suflarea si viata este-n noi,
Doamne, noi exilatii plangem si ne rugam;
Da-ne puterea ca oteliti in nevoi,
Cu seninatate exilul sa-l infruntam.
Fa ca cei puternici sa gandeasca
La cei ce asteapta o viata mai omeneasca,
O viata de-ntelegere, viata mai fireasca,
O viata-n Tara noastra, nu pe pamant strain,
Si nu a unui exilat, care si-o duce-n chin.

EGLANTINA DASCHIEVICI - Tara Mea

 
JE CROIS EN TOI, DIEU

Je crois en Toi, Dieu!
Voila mon ame,
Voila mon Univers!

Et comment Dieu, ne pas croire en Toi,
Quand tout ce que je vois autour de moi,
Toujours et seulement de Toi me parle.

Le soleil qui brille,
L’herbe qui verdit,
Les fleurs qui fleurissent,
Les oiseaux qui gazouillent,
Les arbres qui se parent,
Les montagnes qui veillent,
Les mers qui regnent,
Les forets qui s’enorgueillissent,
Les ruisseaux qui serpentent,
Les insectes qui vivent
Les volailles qui nous nourrisent,
Les animaux utiles
Et les hommes qui dominent
Ce Paradis divin.

 
PRAYER FOR MY FATHERLAND

Allmighty, listen to my humble prayer.
Cast now a merciful glance
And spread Your celestial grace
Over the destressed Romanian people!

O, Romania, with your holy land,
A marvellous corner in the world,
Put en end to your great dispair
And hope in your delivrance!

For your bad years so bitter
Will be forgotten by your sons,
By all who felt under the cruel yoke
And by all who are in exil.

On our knees, God, we pray Thee
And with a weakened voice we implore;
Kindly give her a happy life
Like the era of our brave ancestors.

God, give her Happiness, grant it to her!
For Heavenly Father, You know all,
You know if is the time...


Despre Eglantina Daschievici si creatia sa

       Ce as putea scrie despre o poeta compozitoare, ce, fara mari pretentii, ci cu umilinta ce-i este caracteristica, pe toate longitudinele globului pamantului prin scrierile sale, nu numai in limba romana ci si in limbile de mare circulatie ca: franceza, germana si engleza cat si prin compozitiile sale imprimate pe benzi magnetofonice sau placi de patefon?...

Nicolae NOVAC
       Cu sufletul apropiat de suferintele tarii, cu dorul alinandu-i durerile, simtind adanc ruperea de locurile natale, asa ni se prezinta cititorilor poeta si compozitoarea Eglantina Daschievici.
       Ea e o exilata care cunoaste drama exilului, care nu se poate acomoda altor lumi, fiind constienta de tristetea care-i apasa tara, care brazdeaza chipurile oamenilor ei, poeta crede ca dreptatea va triumfa pentru tara.
       In poezie si cantec, ea cauta sa tina treaza in sufletul cititorilor dragostea de patrie. E o poeta curata, care merge de la suflet la suflet. In glasul ei e numai cantec de fluier, de caval. E dorul curat si cautator.
Alexandru IONESCU LUNGU
       Eglantina Daschievici este aici (n.n. in volumul „Ma patrie”) o Beatrice, care cu chipul unei alte Simonetta Vespucci de un alt Botticelli, isi canta dorul de tara de care anii si oamenii au despartit-o barbar...
       Poezia ei paraseste domeniul liric, devenind o epica patriotica, un stindard pus in fruntea ostilor. Si a mormintelor care nu trebuie uitate; cartea fiind dedicata memoriei capitanului Romulus Daschievici, fratele ei mort pentru patrie in 1943.
Ovidiu VUIA
       Poezia Eglantinei Daschievici coboara de undeva din codrii inalti ai Bucovinei, ca un cantec de bucium, ca o chemare peste timp a aducerilor aminte, ca o licarire de speranta: „ Dans notre fiere Bucovine avec ses region boisees / Avec le Nistru, Ceremusul, Siretul – ses eaux etendues / Qui sont les porteurs de nos nostalgies, / Depuis longtemps ne regne plus le desespoir, mais esperance.”
       Intreaga sa creatie este marturia unui suflet ales, a unei constiinte inalte, care in toate popasurile exilului a cautat troita raspantiilor de drumuri, unde sa ingenuncheze in rugaciuni pentru tara ei.
Alexandru TOMESCU
Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate