Silvana Cojocăraşu  
 
 
 
 
 
 
 
Silvana Cojocăraşu

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Printre contemporani

Ce să mai sper
Nu mai e nimic de sperat
Capătul firului despicat în patru
Demult l-aţi mâncat.

Mamă, ce bun e,
aţi apucat să ziceţi
printre dumicaţii care
vi se scurgeau pe la colţul gurii,
e genial,
da, da,
„într-un pom verde/ o vrabie gri/ în cioc cu o firimitură albă”
dacă nu mănânc ceva acum,
m-aţi pierdut,
aşa spuneţi, înghiţind nesătui
şi ştergându-vă la gură
cu paginile cărţii de poezii
ale unei necunoscute
pentru că nu aveţi şerveţele la-ndemână
la masa rezervată pe terasă
şi într-o pauză a ilustrului vostru juriu
ales pe sprânceană compatibil
pentru cea mai bună carte
tocmai vi se adusese masa.
 
 

*** *** ***

Ioan Mirea  
 
 
 
 
 
Ioan Mirea

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
TE-AM ADUNAT

Te-am adunat de pe răzoare strop
Cosita, rouă, iarbă-n snop
Din ochiuri de răsură şi omidă
Să nu te-nţepi în ghimpi de pălămidă.

Dar ai jugit şi mi-a fost frig-
Culcat pe spate
M-am zvârcolit pe florile uscate
Şi-n zori am început să strig.

 

*** *** ***

Horia Stamatu  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Horia Stamatu

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

ȊNGERUL A PLÂNS (1)

Cântaţi lăute, ceteri! Măestru plouă;
timp obrinti ca niciodată,
şiroaiele de corzi suspină
şi din eter topind o culme
toţi zeii ne-a răcit în haos.
Ȋntâia trâmbiţă,
tăişuri infinite!
Lave străvezii acoperă obrazul
pustiilor morţii prădate de viaţă
şi trăsnetul decalibrat în şarpe
aproximează interferenţe.
Niciun loc cunoscut.
Din amintirea vinului şi pâinii
nu mai pâlpâia nici abur;
germenii sparţi cu Soare-Răsare
uitării de sine s-au dat.

 
 

*** *** ***

Achim Bucuțea  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Achim Bucuțea

 
 
 
 
 
 
 
 
 
MI-E DOR DE SATUL MEU

 
Mi-e dor de satul meu natal
De casa părintească,
Care se-nalţă lâng-un deal
Pe-o vale pitorească.

Mi-e dor de pietrele din drum
De crepul de la poartă,
Ce-mi amintesc de el acum
Era un loc de joacă.

Mi-e dor şi de grădina mea
De nuc, de mărul dulce,
Aş vrea să zbor acum la ea,
N-am aripi de-a mă duce.

Mi-e dor de oamenii din sat,
De nopţile cu stele
Să le privesc de toţi uitat,
Din poartă doar pe ele.

Să am un dor nebun şi-un vis
Să le cobor la mine,
Şi să le pieptăn părul nins
De-atâta strălucire.

 
Mi-e dor de câmpuri, de păduri,
Aş vrea să-mi văd ogoarele.
Mi-e dor de cer, de norii suri,
Care-mi spălau picioarele.

Aş vrea s-aud cum ciripesc
Iar vrăbii în grădină,
Să stau pitit să le ochesc
Să le lovesc cu tină.
Aş vrea să ies şi-acum în drum,
când soarele apune
Ca să mai rog ca un nebun
Să mai rămână-n lume.

O... soare nu te-n depărta
Rămâi mereu cu mine
Să-ţi cânt în vers lumina ta,
Şi razele-ţi senine.

Dăişoara-i satu-n care
Mi-am răsfăţat copilăria.
Nu-i om românul ce nu moare
Ȋn satul lui să-l soarbă glia.

 
 

*** *** ***

George Filip  
 
 
 
 
 
 
 
George Filip

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

PSALMII DIN VERSURI

 
în fiecare vers aşez un psalm,
smuls din corola vârstei blând şi calm.
îl pun să spună lumilor mereu
tot ce-am cules de prin mileniul meu.

un fel de grădinar - aş vrea să zic.
s-aprind focuri pe vetre - din nimic.
să port pruncii pe umeri - ca un tată
şi să nu cer răsplată...niciodată.

prin lumea mare mulţi ca mine sunt,
care se iau de piept cu timpul crunt,
ca în poveşti...din zori până spre seară,
din toamna lungă până-n primăvară.

când mă aşez la masa mea de brad,
ca foştii barzi - şi eu pe gânduri cad
şi vă aştern cu grijă, pe hârtie,
tot ce-am aflat prin scurta veşnicie.

 
nu-i vremea de dormit - copiii mei.
ne zboară tinereţea ...pantha rei
şi caii vârstei - în galop teribil,
duc timpul nostru în...ireversibil.

planeta noastră e ca un copil,
inconştient şi blând şi infantil;
întreabă-te prin viaţă, nu uita:
tu ce-ai făcut pentru planeta ta?

...eu mă întreb, cu muzele, mereu:
ce-am transpirat pentru mileniul meu?
cred că-n corola vârste, blând şi calm,
cu fiecare vers am pus un psalm.

4 iulie - 2018, Montreal.

*** *** ***

Marin Mihalache  
 
 
 
 
 
 
 
 
Marin Mihalache

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

REVELATION

Tongues of fire
Have been quenched
One by one like candles
An awe-inspiring
Unknown was rustling
And foam of an aloof
Light descended upon us.

Thus, we have arrived
At this tilting point
Where the sky seems
To be its own border.

The bleeding anemone
Of morning arose
Through the flags
Of the fallen dust
Garlands of illumination
Kingdoms of solitude.

Underground, our parents
In oblivion sleeping.
Darkness of night woven
Between their bodies
Foggy and blurry nets
Like the roots of a jungle
Yielding forests of bushes
At heart of the mountains.

Heavenly wings glowing
Of doves hatching in nests
Of rainbows above.
And harps of winds
With fingers of light
Are waltzing on waves.

 

*** *** ***

Dorina Ienciu  
 
 
 
 
 
 
 
 
Dorina Ienciu

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
BEETHOVEN

Trăsnetul nimereşte locul
Unde se descarcă;
Geniul asemenea
Ȋşi găseşte Omul
Pe care îl încarcă!

Cu fruntea răvăşită, cu faţa crispată,
Părea o statuie de bronz vechi.
Ochii mari deschişi,
Ţineau loc de urechi.

Inima şi-a luat-o în mâini
Sufletul din plămâni,
Ca pe o jertfă le-a zvârlit în foc sunetele,
Ca scânteia să răsară-n loc.

Ce ardea cu vâlvătaie în arsura
Cu melodia o stinse
Cu geniul o învinse
Ochiul lui de titan
durere a strâns
Ȋn lacrimi, în note a plâns.
A sunetelor armonie atinseră nemărginirea
Nu păşea drum de alţii bătut
Şi cu cotituri grele de învins
Pe sine biruit, rămase rug aprins.

 

*** *** ***

Alexandru GREGORIAN  
 
 
 
 
 
 
Alexandru GREGORIAN

 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 

SIESTĂ

Timpul meu (târziu iau seama-n fine)
nici nu trece, nici nu vine.
Orice-aş spune, orice-aş face,
nu ne împăcăm - şi pace...

Dacă-i cânt, dacă-l îndemn
timpu-mi pregetă-n vre-un semn.
Dau să-l prind prin portocali,
el tânjeşte-ntre corali.

Când vin îngerii cu amiaza
să joace-n lămâi sfârleaza,
dumnealui, andaluzeşte -
moţăie si nimiezeşte...

Cănd zăduful bate-n toi,
timpul cască-ntre pisoi.
Şi-acum vorba nu ştiu cui,
dormim toţi siesta lui...

22 mai 1983
Casa Luz
 

*** *** ***

Alexandru Tomescu  
 
 
 
 
  Alexandru Tomescu

 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

Ȋn pridvorul din copilărie

Bate vântul printre case,
Ȋn pridvor doar frunzele rămase,
Plimbându-se în lung şi-n lat,
Pe ziduri s-au cocoţat.

Coboară soarele-n apus
Umbrele se duc în sus
Frunzele rotindu-se-n val...
Tablou splendid medieval.

Sunt primul care îl admir,
După un transatlantic zbor-delir
M-aşez pe treaptă la intrare...
Va fi o noapte de visări şi contemplare.

 


ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate