Silvana Cojocăraşu  
 
 
 
 
 
 
 
Silvana Cojocăraşu

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Agheasma Coca-Cola

Staţi aşa, nu vă-nghesuiţi,
ajunge pentru toată lumea
căci sfântul părinte, fiţi liniştiţi,
mai sfinţeşte un butoi la toată mulţimea.

Veniţi de luaţi apa sfinţită
atinsă de mâna neprihănită
gata îmbuteliată şi etichetată
cu eticheta prea fericită,
să fie bine pentru ţărişoara noastră,
să nu fie rău pentru România,
să fie pentru prea-înaltul,
să fie pentru sănătate,
e bună la ploaie, la furtună, cutremure
şi alte dezastre naturale
nunţi, botezuri, cununii,
decese şi alte evenimente speciale.

Veniţi de luaţi pentru toată casa
pentru toată familia
cu butoaie, cu bidoane
poate să fie şi cu eticheta de Coca-Cola
şi alte băuturi carbogazoase nesănătoase,
nu contează, toate durerile
tristeţile le ia cu mâna.

 
 

*** *** ***

Ioan Mirea  
 
 
 
 
 
Ioan Mirea

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
TRECERE

Iubito, iubito
A crescut între noi o pădure
De braţe care se-ntind
Ca o secure
Şi luna tăiată
Tremură pe buze muiată.

Iubito, iubito
Pasărea care s-a dus
Să bea apă
Din inimi ne scapă.

Ȋn iarbă-adormim
Cu iepurii-n braţe
Şi iar din Nord trec
Stoluri de raţe
Iubito, iubito
Şi nu ne găsim.

 

*** *** ***

Horia Stamatu  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Horia Stamatu

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

ȊNGERUL A PLÂNS (3)

Fii liniştit, fii liniştit
Ȋn linişte cenuşa trecuse de aer
cu trâmbiţa cea de-a treia.
Şi în noaptea fără întuneric
Din germen în germen mi se caută soare.
Ȋn spirală se prăpşte focul,
ursitele plouă amu e: nici când n-a fost.
La altă vamă limbile toate
jupoae pietre, în limburi se mântuie
şi focul alb la malul cu miez
de nestingere.

 
 

*** *** ***

Achim Bucuțea  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Achim Bucuțea

 
 
 
 
 
 
 
 
 
TOAMNA

 
Se cern ploi reci, mărunte, pe sufletu-mi zdrobit
E frig şi cerul zace pe nori suri, amorţit
Din munţi cobor în turme tălăngi de mioriţe,
Frunzele din ramuri cad stoluri şi-s pestriţe.

Ȋn unduiri duioase, lin pomii se înclină,
Ȋncet, încet doar vântul mai umblă prin grădină.
Lovindu-se de ramuri şi frunze veştejite
Ȋngroapă-n toamna rece flori ude zdrenţuite..

Pe-alei podoaba nopţii, regina... sfânta floare
Şi-a închis de mult parfumul în albul ei şi moare.
Ȋn cadenţarea-i sobră, un pas grăbit se-aude
Pe-aleea de altă, pe care toate-s ude.

Prind umbra ei si-o-nfăşur cu ochii grei, vâşcoşi,
Deasupra mea trec tulburi şi nori grei ploioşi,

 
Mor florile iubirii, tu fugi de-a mea privire
Cu ele mor şi eu, robit de-a ta iubire.

Nu te-ai oprit cu mine ca-n fiecare seară,
Să mai vorbim de toate, şi să mai râdem iară
Te-ai dus iubita mea, tu vară prefăcută,
Şi-acum în locul tău am toamna aceasta mută.

Vei mai renaşte oare, când toate au murit,
Când vânt pustiu te poartă spre grabnicul sfârşit?
Vei mai renaşte-n flori şi soare iarăşi vară,
Când focurile tale sunt palide şi-or să moară?

O... toamnă cât aş vrea din calea mea să pleci!
Dar tu te-ntizi mereu cu-a tale zile reci!
Şi ne închizi în beznz caselor de piatră.
Sunt trist şi vântul taie şi-un câine-a moarte latră.

 
 

*** *** ***

George Filip  
 
 
 
 
 
 
 
George Filip

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

SEARĂ CU TUZLENI
-celor rămaşi departe…-

 
seara, la o cafea şi spre un sfert,
a început şi ploaia – şi ploua.
Luna, din cercul ei de aur cam incert
şi oacheşă – din nouri se holba.

din nou pe bătătură sorbeam vin,
eu şi nepoţii mei…cam strănepoţi.
venea şi domn* GOGUŢĂ, un vecin
ce ne lua în zeflemea pe toţi.

şi era hâtru – hâtrul moldovan.
el alor mei zilnic la da un sfat.
mie-mi zicea… "c-oi fi american"
şi nu-mi credea că aş mai fi…bărbat.

după o glajă…două…ne-mpăcam.
în lanţ, pe post de câine - un poet.
ne hârjonem în glumă, ne pozam
iar eu croiam în minte un sonet

 
dar în final voi scrie un pastel
cu satul TUZLA şi cu Marea mea.
poimâine-mi fac valiza – frumuşel
şi zbor unde m-aşteaptă dragostea.

despre Maria mea vorbesc acum.
pe voi vă iau în suflet şi mă duc.
aşa-i destinul meu – mereu pe drum.
măicuţa m-a dat lumilor haiduc.

mă pierd din nou spre mari nedumiriri.
vouă vă las un sfat – să nu-l uitaţi;
sădiţi grădina ŢĂRII cu iubiri
şi către ţări străine…nu plecaţi!

septembrie - 2018, Montreal.

*** *** ***

Marin Mihalache  
 
 
 
 
 
 
 
 
Marin Mihalache

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

A BEATIFIC VISION

You are a lonesome man
Without your god.
Bereft of twilight
By a mystical vision
You are that sprout
Of a miraculous dawn
The beatific rumination
Of finite apprehension.

Disown fidgety souls
Awaking from dreadful
Drifting in dazzling desert
In pursuit of pristine oasis
A bright sun has blinded us
With its sheen rays of glory
Crossing unseen verges
To show the true way.

Longing to return home
In elusive blissful abiding
When we arrived at a shore
A new horizon unfolded.

Until we descended within,
Into the buoyant fountains,
In the flares of our hearts.
Burst streams of living
Waters flowed back
In pacific oceans,
The pure tears
Of the departed saints
Who at that shore had arrived.

 

*** *** ***

Corina Herghelegiu  
 
 
 
 
 
 
Corina Herghelegiu

 
 
 
 
 
 
 
 
 
Zile cu ploi

Am plecat din braţele tale în ploaie,
Ai plecat din gândul meu în lume,
Te-am lăsat făr-o rază de soare,
M-ai lăsat fără Eul din mine!

Şi atunci am chemat tăcerea,
Să aline tristeţea din noi,
Mai speram să renască iubirea,
Ce-o pierdusem în zile cu ploi.

Iar acum ne hrănim cu vise
Şi-amintiri rătăcite în noi,
Ce-ntr-o zi vor rămâne scrise,
Ȋn vânt, în furtună, în ploi!

 

*** *** ***

Alexandru GREGORIAN  
 
 
 
 
 
 
Alexandru GREGORIAN

 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 

PUI DE ȊNGER

Ȋn icoana mea de sus
pui de înger doarme dus.
Cu har alb învolburat,
doarme-n aripi veşmântat.

Leagănă-mi-l lună lin,
fă-i din raze baldachin.
Adumbreşte-l stea-lalea
şi dă-i lumina s-o bea.

Visule, dă-l în scrânciob;
eu îi cânt, tu fie-i rob.

7 iunie 1982
Casa Luz
 

*** *** ***

Alexandru Tomescu  
 
 
 
 
  Alexandru Tomescu

 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

Doamne de ce m-ai trimis înapoi?

Doamne de ce m-ai trimis înapoi?
Ştiai c-o privire m-aşteaptă-n prag,
Că mai sunt oameni în griji şi nevoi,
Cerând ajutor când suflarea şi-o trag.

Doamne de ce m-ai trimis înapoi?
Era luminos surâsul în floare
Iar cei de la Vamă în veşmintele noi
La cumpăna zilei priveau către zare.

Doamne de ce m-ai trimis înapoi?
Aici nu sunt decât un trecător,
Mai aveam doar un pas spre mirific zăvoi
Pentru veci să rămân, un izbânditor.

 


ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate