EUGENIA USERIU

Scriitoare, publicista, personalitate marcanta a exilului romanesc

 
EUGENIA USERIU

       Eugenia Useriu s-a nascut la 13 octombrie 1915 in comuna Viisoara jud Constanta, fiica lui Simion si Ana Marinescu Visoianu. A absolvit Universitatea din Bucuresti, facultatea de Medicina Veterinara in 1937. Mai tarziu, in exil a obtinut master's degree in library science.
       Se casatoreste pe 7 ianuarie 1941 cu teologul Anchidim Useriu. Urmare evenimenteleor celui de al II-lea razboi mondial, alege drumul exilului, cunoscand si viata primetrelor inchise ca in lagarul de concentrare Buchenvald din Germania.
       In 1947 se stabileste la Rio de Janeiro in Brazilia. Aici sotul sau este hirotonit preot. Apoi in 1950 se muta la Sao Paulo, unde este angajata ca profesoara la liceul “Santo Andre” In 1959 calatoreste in Argentina, locuind patru ani la Buenos Aires. Paraseste America de Sud pentru totdeauna si locuieste 6 ani in Ellwood City, Pensylvania, unde Parintele Useriu este parohul Bisericii “Sfantul Ilie”. In 1970 se stabileste in Washington D.C. ocupand postul de bibliotecara la Library of Congress din localitate, de unde iese la pensie.
       Decedeaza pe 22 septembrie 2005 in Kula Hawaii, unde locuia cu fiica sa Nicoleta si cu ginerele Dr Daniel Neagoy. A fost inmormantata la Manastirea “Schimbarea la Fata”, din Ellwood City.
       Activitatea si opera: A publicat articole in presa timpului, in toate tarile pe unde a peregrinat, dar si la alte periodice din strainatate. A fost o pasionata colectionara de obiecte de folclor romanesc, organizand expozitii in Austria, Brazilia, Argentina, America.
       A conferentiat in principal pe teme de istorie, folclor sau mitologie – Divinitatea in colindele romanesti / Istorie si conceptie in balada Miorita / Alfabetul chirilic in limba romana / Analiza poemului profetic scris de Aron Cotrus “Intre Volga si Missisipi” / Despre o mitologie romaneasca / Scurta documentatie a scrisului pe pamantul romanesc si vecin / Colectia cartilor romanesti in Biblioteca Congrsului American - la diferite asociatii, organizatii, academii, congrese, prezentarile bucurandu-se de o inalta apreciere.
       A debutat cu cartea bilingva “Fragments from People’s life” (Franturi din viata poporului, 1985). A publicat volumul “Folktales from Romania”, care cuprinde prelucrearea si traducerea basmelor si legendelor de Petre Ispirescu. Utimile doua carti bilingve “About us” (Despre noi, 1989) si “Among us” (Printre noi, 1990) au aparut la editura "Moon Fall Press"

***

Locul de odihna, al scriitoarei Eugenia Useriu, alaturi de Parintele Anchidim, in cimitirul Manastirii Schimbarea la fata din Ellwood City, PA
Locul de odihna, al scriitoarei Eugenia Useriu, alaturi de Parintele Anchidim, in cimitirul Manastirii "Schimbarea la fata" din Ellwood City, PA

Carmen Sylva Regina a Romaniei si scriitoare europeana

       Aceasta fiica a Romaniei, altoita pe trunchiul vietii romanesti, a intrunit un buchet de calitati alese; regina demna si iubita de popor, femeie frumoasa, mama nefericita, practicanta crestina, mare iubitoare de muzica, protectoare a tot ce era frumos si util in noul regat roman si scriitoare prodigioasa; fara exagerare se poate spune, o paralela feminina a carturarului Dimitrie Cantemir.
       Carmen Sylva nascuta Printesa de Wied, sotia regelui Carol I, este o descendenta a nobililor germani, amestecati pe parcurs cu familii nobile latine din vestul Europei. Nascuta la sudul orasului Bonn, crescuta in austeritate morala, educata scolastic si daruita cu deosebit talent literar si artistic, Elisabeta de Wied avea legaturi familiare cu o mare parte a familiilor domnitoare europene ale secolului XIX. Refractara casatoriilor pre-aranjate care erau la moda in acel timp, a avut intuitia ca va deveni regina a Romaniei, cu toate ca Romania era cunoscuta vag in Europa, sub numele de Principatele Romane.
       Ceea ce este interesant trebuie subliniat ca, tanara Printesa cu ochi de cicoare, s-a integrat cultural si spiritual modului romanesc. In 1870 a nascut o fetita pe care a botezat-o Maria. Fericirea si robustetea poeziilor scrise de printesa si tanara mama in urmatorii patru ani, sunt impletite cu dragostea de natura; decorul obisnuit al Nordului a fost inlocuit cu cel al Carpatilor Meridionali. In 1874, epidemia de febra tifoida a curmat viata vlastarului princiar; odata cu pierderea singurului copil, se confunda fara rezerve cu viata poporului roman. S-a dedicat astfel, fara odihna, problemelor sociale, precum si raspandirii culturii romanesti peste hotare. Cuvantul scris la Carmen Sylva in urmatorii trei ani poarta emblema durerii de mama si resemnarea ortodoxa in fata randuielior devine: “Dumnezeu mi-a invaluit in intregime cu dragoste – cu dragostea lui divina – tot ce am avut mai scump pe lume”.
       In 1877 a izbucnit razboiul ruso-turc, care a adus independenta Principatelor Romane de sub suzeranitatea otomana, dar in acelasi timp, conform unui narav bine cunoscut in istorie, Rusii au anexat sudul Basarabiei, cu pret al recunoasterii de catre guvernul tarist, independenta noului stat roman, obtinuta de fapt, prin vitejia soldatilor, priceperea militara a principelui Carol de Hohenzollern, precum si a orientarii economico-politice europene ale secolului XIX.
       In timpul acesta Elisabeta a organizat si condus personal, ingrijirea soldatilor raniti care soseau abundant de pe front. Sala tronului a devenit centrala spitalelor din Bucuresti. Neobosita si eficienta, a polarizat cu dragoste, incredere printre raniti, rugaciuni pentru morti, iar pentru familiile lor mangaiere crestina. Asociatia Femeilor Romane, i-a dedicat un monument reprezentand-o in fata unui ranit muribund caruia ii da sa bea un pahar cu apa. Intr-una din sedintele festive ale Academiei Romane, iata ce a raspuns “Mama ranitilor”: “Acesta este momentul suferintelor care ne-au apropiat, ne-au unit ca pe surori nedespartite. Figura sculptata nu ma reprezinta doar pe mine, ci pe fiecare dintre voi care ati facut aceleasi sacrificii cu dragoste si abnegatie. Fie ca aceasta statuie sa fie monumentul tuturor romancelor care la fel ca eroii nostri si-au facut datoria fata de patrie”.
       In 1881, prin actul parlamentar din 10 Mai, Romania a fost proclamata regat, iar in 22 mai a avut loc incoronarea oficiala. Reginei Elisabeta, i-a fost teama de trei probleme in viata: sa fie regina, sa nu aiba copii si sa fie batrana. Primele doua erau deja in viata ei, acum o astepta pe a treia. Pana atunci, trebuia sa puna insa, in circulatie publica, framantarile ei de scriitoare. Inceputul l-a facut in revista germana “Gegenwart”, sub pseudonimul E. Wedi, unde a publicat poeziii romanesti traduse in limba germana. Sosise timpul sa-si gaseasca un pseudonim, care sa se potriveasca atat cu ea cat si cu poporul roman. Astfel, a ales Carmen (cantec), Sylva (padure), cu ajustari ale gramaticii latine, ca reprezentanta a tarii unde era regina.
       Prima carte publicata sub noul pseudonim a fost “Sapho” in 1880, urmata de altlele 42, majoritatea poezii, cateva piese de teatru, legende inspirate din folclorul roman, cateva romane in colaborare cu Mite Kremitz, cugetari, precum si traduceri in special din folclorul roman.
       Regina fara mostenitori la tronul Romaniei visa o viitoare dinastie romano-germana. Astfel, a inlesnit idila dintre printul Ferdinand, care era ales mostenitor al tronului si Elena Vacarescu. Interesele politice romanesti nu se potriveau cu planurile ei. Prin decizia guvernului a fost tacit exilata, lungi si durerosi ani. Ca orice talent deosebit uman, depasea mentalitatea timpului. A avut chiar neplaceri, cand a declarart ca singura monarhie a viitorului este “industria”, care poate oferi cetateanului o stare mai buna decat agricultura exclusiva, marind posibilitatile de success ale unei natiuni in panorama internationala. In acelasi timp, a dat o definitie a politicii inalte, comparand-o cu o scara construita din minciuni umane, pe care se urca indivizii.

Din cartile publicate de Eugenia Useriu, la diferite edituri

Din cartile publicate de Eugenia Useriu, la diferite edituri

       Scriitoarea poeta moare la 2 martie 1916. Este de subliniat ca Lucian Blaga, a inclus neastamparul ei de realizari in metafizica valorilor: “Destinul creator al omului nu e un fapt circumscris de un vag finalism metafizic ci are aspectul unei saturatii finaliste ca structuri si accesorii precise, care il reliefeaza ca atare. Toate aceste consideratii, nu fac decat sa aduca o noua contrubutie la definitia unica in lume. Si sunt unele stele care ii lunineaza numai lui; stele interzise fiarelor din pesteri si ingerilor din cer deopotriva”.
(Eseu prezentat la Congresul Academiei Romano-Americane)

***

Preoteasa Eugenia Useriu, langa Parintele Anchidim Useriu, in mijlocul credinciosilor Parohiei Ortodoxe 'Sfantul Ilie' din Ellwood City PA. (1963)

Preoteasa Eugenia Useriu, langa Parintele Anchidim Useriu, in mijlocul credinciosilor Parohiei Ortodoxe "Sfantul Ilie" din Ellwood City PA. (1963)


Despre Eugenia Useriu:

       Eugenia Useriu coboara dintr-o familie cu nobile traditii romanesti si carturaresti. Prezenta dansei in paginile exilului aduce scrisului romanesc dinamica si demnitate intr-o vreme cand tavalugul rosu din tara este lautarizat de o multime de condeie prostituate…Cartea “Despre noi” ofera cititorului o fereastra si o perspectiva spre Romania Mare asa cum o binecuvantase Dumnezeu cu hotarele ei spirituale…Diversitatea de teme tratate, fac o lectura agreabila si instructiva.

Dumitru ICHIM
       Doamna preoteasa Eugenia Useriu continua activitatea in viata neamului romanesc, pe care o are mostenire de acasa si la care a straduit impreuna cu neobositul si neuitatul parinte Anchidim Useriu.
George BALASU
       In cartea “Franturi din viata poporului”, Eugenia Useriu acorda baladei “Miorita” o vechime pierduta in timp si pregatita din magma spirituala a Tracilor din Nordul Dunarii, iar tema principala este legatura omului cu transcendentul, asezata pe un fond economic care starneste gelozie si invidie, ducand la uciderea celui bogat, intr-un décor natural cu bolte instelate in nemarginitul galaxic. Fata de multimea informatiilor pe care cartea “Franturi din viata poporului”, le aduce in publicistica romaneasca din exil, o recomandam cu toata caldura cititorilor.
Eugen POPESCU
       Volumul “Despre noi” integrat ideilor ce agita lumea romaneasca de azi, in tara si in exil este realizat cu sensibilitate si inteligenta si cu o larga paleta de procedee literare: de la stilul stiintific la imaginatia de legenda, de la sensibilitatea romantica la stringenta logica, agresiva si de la gravitate la humor.
Pr Gheorghe CALCIU
       Am vizitat expozitia (n.n. Expozitia din Washington, cu ocazia Intrunirii Societatii Academice Romane, 1980) si mi-a facut o impresie definitiva. Ceea ce a caracterizat indelungatul exil al familiei Useriu a fost dragostea pentru tot ce este romanesc si pasiunea cu care a popularizat valorile si drepturile tarii noastre pe meridianele a trei continente. Expozitiile Doamnei Eugenia Useriu, pirogravura, pictura, ceramica, cusaturile romanesti si altele au fost prezentate pana acum la Salzburg, Rio de Janeiro, Buenos Aires, Cleveland, Sharon si de nenumarate ori la Washington. Preocuparile sale romanesti si ardoarea cu care lucreaza sunt egalate de putini romani care au luat calea pribegiei.
Prof. Dr. Nicolae DIMA
       Scrierile Eugeniei Useriu sunt expresia unei permanente stari de veghe, in tinda neamului romanesc. Abordand teme variate, pe care le trateaza distinct, evidentiind particularitatile lor, acestea sunt insotite de aceiasi preocupare de a razbate dincolo de aparente, pana la o confruntare directa cu negativul, cu raul, care pe toate caile incearca sa subjuge valorile omenesti permanente. A reprezentat pentru exilul romanesc o faclie vie a traditiei si culturii stramosesti, purtata pe drumul pribegiei cu mandrie si recunostinta, fata de tara si neam.
Alexandru TOMESCU
       This volume (n.n. “Among Us”) will add to the reader's knowledge and sensitivity concerning the state of exile and general problems of culture and humanity.
Editura "Moon Fall Press"

Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate