EVENIMENT
Actriţa Carmen Stănescu ne-a părăsit

LA CHIȘINĂU „COD GALBEN” DE PLOI TORENȚIALE CU CĂRȚI „UNIONISTE”!!!

Ȋn Asia trăiesc circa 80 de milioane de vorbitori de limba română – afirmația unui istoric român care naște o mulțime de controverse

Spectacol extraordinar Literar – Muzical cu Cornelia Kaltenbacher și pianista Corina Kiss în Germania

 
 
Actriţa Carmen Stănescu ne-a părăsit

Actriţa Carmen Stănescu ne-a părăsit

       Actriţa Carmen Stănescu a murit în noaptea de miercuri 11, spre joi, 12 aprilie 2018, la vârsta de 92 de ani.
       S-a născut pe 29 iulie 1925 în Bucureşti. A copilărit într-o casă boierească, cu pian, cu mobile aduse de la Viena, înconjurată de o grădină, undeva pe Calea Văcăreştilor, pe vremea când trăsurile aveau ultima staţie în faţa Teatrului Naţional, distrus de bombardamentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
       Părinţii doreau să devină avocată sau farmacistă, Carmen Stanescu a ales un alt drum. „Odată am plâns la sfârşitul vacanţei de iarnă şi am spus că eu nu mai vreau la şcoală, vreau la teatru. Iar tata m-a înţeles şi cu înţelepciunea sa caracteristică mi-a spus: „Da’ tată, dar e ruşine să te duci la teatru dacă tu nu termini şcoala. Aşa că hai să terminăm şcoala cu bine şi pe urmă te duci la teatru!“. M-a convins şi aşa a fost“, îşi amintea actriţa.
       A urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, promoţia 1948, clasa profesor Marioara Voiculescu.

Actriţa Carmen Stănescu in rolul Corina - „Ovidiu

Corina - „Ovidiu" de Vasile Alecsandri, regia Marietta Sadova, 1957

       A avut o carieră de peste trei decenii la Teatrul Naţional din Bucureşti. A trăit o dragoste ca în poveşti alături de soţul ei, actorul Damian Crâşmaru.

       Roluri la TNB

Ardele - „Egoistul" de Jean Anouilh, regia Radu Beligan, 2004
Alienor de Aquitania - „Leul în iarnă" de James Goldman, regia Petre Bokor, 2001
Atueva - „Nunta lui Krecinski" de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin, regia Felix Alexa, 2000
Mătuşa Augusta - „Călătorii cu mătuşa mea" de Graham Greene, regia Petre Bokor, 1998
Sonia Ivanovna - „Locomotiva" de Andrè Roussin, regia Mihai Manolescu, 1994
Yvonne de Bray - „Părinţii teribili" de Jean Cocteau, regia Andreea Vulpe, 1993
Amanda - „Menajeria de sticlă" de Tennessee Williams, regia Mihai Manolescu, 1992
Louise Rafi - „Marea" de Edward Bond, regia Horea Popescu, 1987
Doamna Clara - „Vlaicu Vodă" de Alexandru Davila, regia Mihai Berechet, 1982
Doamna Clandon - „Nu se ştie niciodată" de George Bernard Shaw, regia Constantin Russu, 1985
Iocasta - „Mecanismul infernal" de Jean Cocteau, regia Mihai Berechet, 1979
Ea - „Comedie de modă veche" de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, regia Mihai Berechet, 1975
Prinţesa Kosmonopolis - „Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet, 1972
Nina - „Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet, 1969
Dorina - „Tartuffe" de J.B.P. Molière, regia Ion Finteşteanu, 1967 • Doamna Maria, Reveca - „Apus de soare" de Barbu Ştefanescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu, 1967
Tofana - „Patima roşie" de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea, 1965 • Epifania Ognisanti - „O femeie cu bani" de George Bernard Shaw, regia Mihai Berechet, 1964
Doamna Pape - „Nevestele vesele din Windsor" de William Shakespeare, regia Lucian Giurchescu, 1963
Toinette - „Bolnavul închipuit" de J.B.P. Molière, regia Sică Alexandrescu, 1962

Catinca Rosetti - „Cuza Vodă" de Mircea Ştefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1959 • Felice - „Bădăranii" de Carlo Goldoni, 1959 • Dona Uracca - „Cidul" de Pierre Corneille, regia Mihai Berechet, 1959 • Diane Messerchmann - „Invitaţie la castel" deJean Anouilh, regia Sică Alexandrescu, 1958 • Ana - „Omul cu mârţoaga" de George Ciprian, regia Alexandru Finţi, 1956 • Dona Angela - „Doamna nevăzută" de Calderon de la Barca, regia Miron Nicolescu, 1955 • Miţa Baston - „D`ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1951 • Kaiva Atvasar - „Argilă şi porţelan" de Arkadi Grigulis, regia Ion Aurel Maican, 1949 • Agafia Tihonovna - „Căsătoria" de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Victor Bumbeşti, 1948 • Gina - „Mitică Popescu", autor şi regie Camil Petrescu, 1945 • Ileana Cosânzeana - „Înşir`te mărgărite" de Victor Eftimiu, regia Ion Iliescu, 1945

       Roluri în film

• „Războiul de Independenţă", serial tv, regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977
• „Muşchetarul român", regia Gheorghe Vitanidis, 1975
• „Povestea dragostei", regia Ion Popescu Gopo, 1975
• „Premiera" după Aurel Baranga, regia Mihai Constantinescu, 1975
• „Fraţii Jderi", regia Mircea Drăgan, 1974
• „Tinereţe fără bătrâneţe", regia Elisabeta Bostan, 1969
• „Runda 6", regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965
• „Bădăranii" după Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960
• „Telegrame" după I.L. Caragiale, regia Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi, 1959
• „Doi vecini" după Tudor Arghezi, regia Geo Saizescu, 1958

       Cărţi publicate

       „Destăinuiri", Editura Universal Dalsi, 2003

Prietenii au venit să-i aducă un ultim omagiu la Teatrul Naţional Bucureşti

Prietenii au venit să-i aducă un ultim omagiu la Teatrul Naţional Bucureşti

***

Damian Crâşmaru, doborât de durere, la căpătâiul soţiei

Damian Crâşmaru, doborât de durere, la căpătâiul soţiei

***

Carmen Stănescu a fost înmormântată cu onoruri militare în Cimitirul Reînvierea din Bucureşti

Carmen Stănescu a fost înmormântată cu onoruri militare în Cimitirul Reînvierea din Bucureşti

***

TOP

 
 
CU O ZI ÎNAINTE DE CENTENARUL UNIRII, LA CHIȘINĂU „COD GALBEN” DE PLOI TORENȚIALE CU CĂRȚI „UNIONISTE”!!!

       Luni, 26 martie a.c., cu începere de la ora 14.00, în Sala cu Coloane a Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” din Chișinău, în cadrul frumoaselor manifestări culturale și patriotice dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, ROMÂNIA, vor fi lansate următoarele opt publicații din Colecția „100 de cărți despre Basarabia la 100 de ani de la Unire”:

CENTENARUL UNIRII, LA CHIȘINĂU CĂRȚI 'UNIONISTE'!!!

       1. BASARABIA-PĂMÂNT ROMÂNESC, volumul I și II (Red. șt. dr. Mihai TAȘCĂ), 2018;
       2. Gheorghe PÂRJA (Coordonator dr. Teodor ARDELEAN). Ochii Basarabiei. Biblioteca Județeanã „Petre Dulfu” din Baia Mare, Maramureș, 2018;
       3. Ștefan CIOBANU. Basarabia (ediția I-a, 1940; ediția a III-a, 2018). Editura ȘTIINȚA, dir. Gheorghe PRINI. (Carte sponsorizată de Eugen STATNIC pentru școlile basarabene, Munchen), 2018;
       4. Nicolae RUSU. ACASĂ (Red. Veronica BOLDIȘOR și Vlad POHILĂ), 2018;
       5. Ion PERCIUN. I U B I R E A de Viaţă, Ţară, Baştină şi Neam (Carte sponsorizată de Eugen STATNIC), 2018;
       6. Formarea populației Republicii Moldova: Studiu istorico-demografic (Coord. dr. C. MATEI, dr. M. HACHI, dr. V. SAINSUS), 2017;
       7. HARTA ETNOGRAFICĂ A BASARABIEI la 1916. Autor Alexis NOUR (ediție nouă, 2018). Tiraj 1000ex pentru școlile basarabene (Sponsor Ghenadie TALMAȚCHI);
       8. Primele patru ilustrate din seria 100 DE MOMUMENTE ALE ISTORIEI NOASTRE: cetățile HOTIN, SOROCA, TIGHINA, CETATEA ALBĂ. (Sponsor Ghenadie TALMAȚCHI).

       Sunt invitați, Români și neRomâni, de pe ambele maluri ale Prutului, de la Nistru pân-la Tisa, Români din jurul României, de dincolo de Nistru și de dincolo de Tisa, îndrăgostiți de limba, istoria și cultura românească.

       ORGANIZATORI: Proiectul „Românii din jurul României” (Dr. Vasile ȘOIMARU); Institutul de Studiul Arhivelor (Dr. Mihai TAȘCĂ); Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” din Chișinău (Dr. Mariana HARJEVSCHI și dr. Lidia KULIKOVSKI); Biblioteca Județeanã „Petre Dulfu” din Baia Mare, Maramureș (dr. Teodor ARDELEAN).

       Vasile Şoimaru

TOP

 
 
Ȋn Asia trăiesc circa 80 de milioane de vorbitori de limba română – afirmația unui istoric român care naște o mulțime de controverse

Ȋn Asia trăiesc circa 80 de milioane de vorbitori de limba română – afirmația unui istoric român care naște o mulțime de controverse

       Asia reprezintă continentul cel mai întins și cel mai populat de pe Terra. Aici locuiesc rude vechi ale neamului nostru. Sunt de peste 4 ori mai mulți decât românii din țară.
       Lucian Cueşdean afirma : „Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat româneşti, iar multe altele seamănă foarte mult cu ale noastre.
       Asta pentru că ei sunt urmaşii unui trib getic, ca şi noi, deşi distanţa dintre români şi punjabi este de 4.500 de kilometri”.
       La şcoală se învață că daco-geţii sunt o ramură a neamului tracic. Ei trăiau în Dacia, pe actualul teritoriu al României şi vorbeau o limbă diferită de latină. Imperiul Roman a cucerit Dacia, iar daco-geţii ar fi renunţat parţial la limba lor pentru a învăţa limba latină.
       Din combinaţia acestora ar fi apărut, în timp, româna. După zeci de ani de cercetări dr. Lucian Cueşdean ne arată că aceste informații sunt false. El afirma că triburile getice ocupau teritorii din Europa Centrală până în Asia, aproape de China şi de India.
       Populaţie punjabi din nordul Indiei este urmaşa unui trib de geţi localizaţi în Asia Centrală cu peste 2.500 de ani în urmă. Aceşti urmaşi ai geţilor vorbesc o limbă asemănătoare cu limba româna.
Multe cuvinte punjabi sunt comune cu româna. Acum 2.500 de ani nu exista Imperiul Roman deci, geţii, vorbeau o limbă “latină” mult înainte de expansiunea romană.
       “Am pornit de la informaţiile legate de marele trib al masageţilor, atestat în centrul Asiei de către istoricii antici şi pomeniţi în Evagrius Scholasticus, scris în secolul VI d.Hr. şi tradus în formula Ecclesiastical History de către E. Walford în 1846, din care citez: «Actuala populaţie JAD din nordul Indiei este descendenta masageţilor.
       În limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats». Am plecat pe urmele acestei populaţii, Marii Jats. Chinezii îi numeau Yueci, adică Geţi, consemnând dominaţia lor în Punjabi. Deci, geţii au trăit cândva în Punjabi. De reţinut: neamurile geto-dacice vorbeau aceeaşi limbă, după cum spune geograful antic Strabon (60 î.Hr.-26 d.Hr.), adică de la Carpaţi până în centrul Asiei”, a relatat Lucian Cueşdean.
       Dacă geţii au stăpânit teritorii din Europa până în Asia, dacă populaţia punjabi este o urmaşă a acestora, iar românii sunt, la rândul lor, urmaşi ai geţilor, dr. Cueşdean a fost curios să vadă dacă există vreo legătură lingvistică între noi şi ei, comparând cuvintele din cele două limbi.
Lucian Cueşdean        “După 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia că cele 80 de milioane de persoane ale comunităţii punjabi vorbesc o română arhaică. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune şi cu latina. Dar dacă punjabi este o limbă vorbită cândva de geţi, înseamnă că neamurile getice vorbeau o limbă «latină» înainte de apariţia Imperiului Roman.
       De unde rezultă că limba română e mai veche decât latina. Concluzia e că într-un trecut imemorial exista o singură limbă europeană, cel mai probabil româna arhaică, sau getodaca, şi care printr-o serie de migraţii şi modificări a născut toate limbile numite indo-europene, printre care şi latina. Iar războiul dacoroman a fost unul fratricid.
       Până în ziua de azi se vorbeşte româna sau aromâna din nordul Mării Adriatice, până la Volga. Mai mult, în Kazahstan sunt acum, oficial, 20.000 de vorbitori de limbă română”, a spus Cueşdean.
       Lucian Cueşdean a obținut titlul de doctor în ştiinţe medicale. Înainte de 1989 a lucrat câţiva ani în Libia. Acolo a început să caute explicaţii pentru faptul că dacii au renunţat la limba lor pentru latină , iar libienii nu.
       În 1990, studiind toată istoriografia legată de geţi, a ajuns la datele despre masageţi, care l-au condus la urmaşii lor, populaţia punjabi.
       Teoria se verifică pe internet prin traducerea automată a unor cuvinte din română în engleză și din engleză în punjabi

Stefan Dumitrescu

TOP

 
 
Spectacol extraordinar Literar – Muzical cu Cornelia Kaltenbacher și pianista Corina Kiss în Germania

Pianista Corina Kiss

       Spectacolul a avut loc pe 24. Februarie dedicat scriitoarei de origine română Herta Müller (n. 1953 Nitchidorf, Jud. Timiș) la Neuss-Düsseldorf. Cornelia Kaltenbacher a prezentat două cărți de prestigiu a scriitoarei: Niederungen (Ținuturile joase) unde descrie viața satului ei din banat și Mein Vaterland war ein Apfelkern (Patria mea e un sâmbure de măr) un volum de memorii.
       Pianista Corina Kiss a pus în lumină trăiri, emoții și sentimente prin muzica compozitorilor J.S. Bach, L.V. Beethoven, C. Mansell și V. Dinescu.
       A fost un spectacol cultural modern de mare încărcătură emoțională, apreciat de publicul german la superlativ cu aplauze neîntrerupte.

       Cornelia Kaltenbacher

TOP



ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate