GEORGE FILIP

Poet

 
GEORGE FILIP

       George Filip s-a nãscut la Tuzla, judetul Constanta, la 22 martie,1939. Este fiul lui Pandele si al Floarei, strãnepoatã a marelui poet Octavian Goga. Urmeaza scoala primara în comuna natalã, iar liceul l-a continuat la Bucuresti.
       Datorita atitudinii sale neagreata de „democratia romaneasca” a acelor timpuri si a propagarii genului de poezie „incomoda” a fost judecat public la Turnu Severin si arestat.
       În 1977, dupã alti ani de privatiuni si suferinte, s-a înscris pe lista pentru drepturile omului si a cerut protectia Ambasadei americane. In urma aceste actiuni, i s-a intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla.
       Si-a facut debutul în România cu 4 volume pe tematici diferite.
       A parasit tara la 7 ianuarie 1979. Dupa peregrinari in Austria, Germania si Franta se stabileste in Canada.
       Alegand Montrealul ca oras de resedinta, poetul s-a numãrat printre fondatorii Centrului Cultural Român, a fost redactor la ora de radio în limba românã, redactor la revista multiculturalã HUMANITAS si director cultural la Teleromânia, prima televiziune din exil, în limba românã.
       Carti publicate: Matematica pe degete, 1974 / Anotimpul legendelor, 1975 / Desant satiric, 1976 / Drumuri de balada, 1977 / Zei fara armuri, 1989 / Poemes sur feuilles d'erable, 1998 / Era confuziilor, 1993 / Din taine, 1999 / Diana, 2002 / '89 Poeme indoliate, 2002 / Vad lumina, 2003 / La planet plate - Poemes, 2004 / Singur impotriva destinului, 2004 / Aezii privesc, 2005 / Zilele saptamanii, 2005 / Din oglinda, 2005 / Tara din lacrima, 2006.

 
NAUFRAGIU

Înot prin ochiul meu de veghe
spre portul care m-a uitat
sunt zdrentuit de naufragii
si mi-am pus umeri de barbat.

Ca nu-i aproape, nici departe
si nu-i departe sau aproape
mai important e-n existenta
ca vesnic sa-ti înoti sub pleoape.

Planeta asta geoida
si inventiva în ambitii
da cu sentintele de-a dura
prea indulgenta cu banditii.

De-aceea îmi înot sub pleoape
si sluga-mi sunt dar si satrap
iar de furtunile ma-ndoaie
lansez un S.O.S si scap.

C-asa e arca; precum viata
iar viata noastra-i ca o arca
pe care capitanu-i mama
si prea devreme ne întarca.

Ning pescarusii dinspre Soare
delfinii zboara cât mai sus
doar eu îmi târâi arca vietii
pe traiectorii care nu-s.

Nu-mi da o clipa libertatea
nu irosesc niciun atom
pe insulele disperarii
descopar notiunea OM.

Pe umar mi-am pus steagul alb
pe steagul alb am scris destin
si n-am pe nimeni sa ma-ntrebe
spre unde plec, de unde vin...

În mine se ascunde-o lume
si-n lume mai pulsez si eu
ca o molusca ce-a ratat-o
laboratorul Dumnezeu.

Si daca nu mai dau de maluri
iar arca-mi scârtâie saraca
si-o fi sa esuez aiurea
pribeag, lucid, ei bine, daca...

Înot prin ochiul meu de veghe
spre portul care m-a uitat
si simt ca naufragiul vietii
mi-a pus pe umeri un barbat.

 
PAJUL DIANEI

sa te nasti într-un triunghi
prigonit din gravitatii
Si de-o viata sa respiri
neodihna dintre spatii…

sa fii tinta tuturor
ce-si duc teferi carabina
si din zborul - mândrul zbor
sa-ti polinizezi stamina…

sa te nasca-adeseori
pântecul DIANEI tale
si blestemul sa te-alunge
prin raspântii criminale…

DOAMNE, lasa-ma-n triunghi
prigonit de gravitatii
fiindca vreau sa-i dau DIANEI
spatii - infinite spatii…

 
REMEMBER

omul venise viu din razboi
avea o muzicuta de gura
când îsi varsa plamânii în ea
eu credeam ca înghite prescura

Simion mostenise doi boi
numai coarne - si-al de hais si-al de cea
când carau balegarul spre vii
în jug împingea si inima mea

dar avea si-o lanterna de neamt
i-am dat pe ea un biet felinar
eram la prima excrocherie
de-atunci nu-i zic „buna ziua” macar

timpu-a trecut - miros a batrân
razboiu-a murit prin grote de fum
oasele-mi scârtaie - încaruntesc
si lanterna-mi prinde bine acum...


(dr)Poetul George Filip / (stg) Impreuna cu Prof. Dr. Preot Cezar Vasiliu, 2004

(stg)Poetul George Filip / (dr) Impreuna cu Prof. Dr. Preot Cezar Vasiliu, 2004

Alexandru Tomescu si George Filip, lansarea volumului omagial 'George Filip din PONTUL EUXIN', 14 iunie 2009, în Sala parohială Preot dr. PETRE POPESCU a Bisericii BUNA VESTIRE din Montreal

Alexandru Tomescu si George Filip, lansarea volumului omagial "George Filip din PONTUL EUXIN', 14 iunie 2009, în Sala parohială Preot dr. Petre POPESCU a Bisericii BUNA VESTIRE din Montreal


Despre George Filip si poezia sa:

       Noua carte, “Aezii privesc”, o vad printre cele mai bune semnate de George Filip. Asemenea celorlalte carti ale lui, nu este doar o colectie de poezii. Totul, de la primul la ultimul vers, este tinut împreuna de o idee. Sa amintesc, mai întâi, ca aezii sunt poetii greci din antichitate, care cântau sau recitau, acompaniindu-se cu lira.
       Volumul începe cu o ruga a unui “pui de om” catre celebrul aed Homer, pentru a fi acceptat în rândul aezilor. Mai mult, pentru a fi trimis în misiune, în aceasta noua calitate, printre pamânteni, pentru ca, spune solicitantul, “pe Pamânt minunile sporesc”. Volumul se încheie cu raportul aedului despre misiunea încheiata. Raportul este adresat unui fictiv Colonel. Aflam ca aedul a locuit, pe toata durata misiunii sale, în sufletul unui poet. Unul cu casa si cu o haina cam tocita care, în perioada în care a fost locuit de aed, a scris o carte. Între ruga si raport, sunt informarile scrise de mâna poetului. Despre anotimpuri din natura si din suflet, despre brave animale, despre peisaje, despre iubiri, despre presimtiri si viziuni. Informarile reflecta viziunile, îngrijorarile, preocuparile poetului, nu ale aedului. Cel din urma, chiar daca ginta lui e des invocata, a ramas doar cu rolul de instigator.

Florin ONCESCU
       El este un poet autentic, de vocatie, care in momentele sale de gratie produce o poezie intr-o mare varietate de tonuri si registre - ironica, dezabuzata, sarcastica, solemna, baladesca - si care, concentrata intre copertile a doua-trei volume, ar revela tuturor celor care nu-l cunosc o personalitate lirica extrem de atragatoare.
Mircea GHEORGHE
       Placheta „Poeme pribege”, (Montreal, Canada, 1982) a poetului George Filip este tiparita modest. Se stie ca poetii nu au bani si nu stiu sa faca bani. Dl George Filip insa, compenseaza saracia materiala, printr-o bogatie de emotii si fervori. Subiectul poemelor sale, patria pierduta: „Acasa, cand rostim acasa / Visam o casa din Carpati, / Zidita din chirpici si lacrimi / Ce nu ne-a vrut instrainati. (Poemul „Acasa”). In „Lumina” sensibilitatea poetului canta acelasi dor: ”Am vazut lumina zilei, / Intr-o casa din Carpati / Pe acolo toti romanii / Se gasesc prin sange frati... / Saraca tara bogata, / rabda lantul si robia, / Cerule lumina Doamne, / Liberati-mi Romania.
Revista „CURIERUL”
       George Filip este poetul ce-si risipeste cu generozitate talentul. Poezia lui are in plamadire o vibratie adanca, o suferinta ce a lasat cicatrice maturisitoare a unui talent innascut. Gasesti in versurile lui o gama larga de simtiri: patriotism, tristete, iubire tarziu impartasita, dor de tara, regret, razvratire, daruire, resemnare; toate fiind expresia unei deosebite intensitati sufletesti si a unei latente bogatii creatoare.
Alexandru TOMESCU
Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate