ION (JEAN) ŢĂRANU

Medic, scriitor, publicist

 
ION (JEAN) ŢĂRANU

       Ion (Jean) Ţăranu s-a născut la 31 ianuarie 1921, la Docnecea, Jud. Caraş-Severin. Absolvă liceul la Oraviţa (1940). Studiează medicina, mai întâi la Sibiu, apoi la Breslau în Germania (1944).
       Sfârşitul celui de al II-lea război mondial îl surprinde în Franţa, unde va rămâne ca refugiat.
       Obţine echivalenţa de licenţă în medicină la Sorbona (1946).
       Înfiinţează la Paris un dispensar pentru refugiaţii români (1947). Devine secretarul Şcolii Române de la Fontenay-aux-Roses şi al Societăţii Studenţilor Români din Paris (1945-1947). Este cofondator al Căminului Studenţesc Român "Moţa Marin" din Madrid (1950).
       Aici întâlneşte pe Constanţa Loghiade cu care se căsătoreşte şi va avea trei copii.
       În anul 1951 emigrează în Canada, stabilindu-se la Montreal.
       După o perioada de muncă la un spital, îşi deschide propriul cabinet unde a profesat ca medic generalist.
       În 1952 co-fonează Asociaţia Română din Canada (A.R.C.), fiind primul ei secretar (1952-1956) şi apoi preşedinte (1956-1970 si 1985-1991).        Împreună cu Vasile Posteucă şi Alexandru Fonta, donează Asociaţiei în 1970, un teren, care va deveni ulterior „Câmpul Românesc” de la Val-David. Aici au loc în fiecare vară activităţi social-culturale româneşti.
       În 1970 inaugurează emisiunea de radio „Ora Românească”, transmisă din Montréal, iar în 1974, buletinul „Curierul Românesc”. În acelaşi an, iniţiază fondarea Federaţiei Asociaţiilor Românesti din Canada (F.A.R.), al cărei preşedinte este în perioada 1974-1980.
       A deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Consultativ al Etniilor din Québec (1980-1984) şi al Federaţiei Grupărilor Etnice din Québec (1988-2000).
       A colaborat la cotidianele montrealeze „Le Devoir”, „Le Temps”, la revistele „International Perspectives” din Ottawa şi „Informations médicales et para-médicales” din Montreal.
       A publicat "Prezenţa românească în Canada" (Bucuresti, 2004); "Amintiri animate" (Bucuresti, 1998); "Présence Roumaine au Canada" (Montréal, 1986);
       A fost Membru al Asociaţiei Medicilor din Canada (1960); Membru de onoare al Fundatiei Culturale Romane din Bucuresti (1996); Membru al Corporatiei Profesionale a Medicilor din Québec, al Societăţii Spitalului Jeanne d'Arc şi al Societăţii Americane de Geriatrie;
       A primit onoruri: Medalia comemorativă pentru merite deosebite în plan social şi cultural a Federatiei Grupărilor Etnice din Québec (1981); Ordinul Canadei (1981); Medalia Confederaţiei Canadadiene (1992); Medalia Comemorativă a Reginei Elisabeta II a Angliei (2002); Ordinul Naţional "Serviciu Credincios" în grad de Comandor, Institutul Cultural Român (2003);
       S-a stins din viaţă pe 25 martie 2009, la Ste-Agathe-des-Monts, lângă Val-David. La dorinţa sa a fost incinerat, iar cenuşa a fost îngropată la „Câmpul Românesc” de la Val-David şi în satul natal Docnecea.

ACASĂ ÎN ŢARA VECHE

       Am umblat o lună de zile prin ţară şi încerc să cuprind în câteva cuvinte ce se petrece la noi acasă.
Nu mai sunt cozi. Nu te mai trezeşte nimeni noaptea din somn. Cei cu bani găsesc de toate. Cei mai mulţi sunt aiuriţi în faţa posibilităţii de a se exprima liber. Nu ştiu cum s-o facă, dar învaţă repede. Unii ştiu că după patru ani de regim de dreapta, ungurii s-au întors la stânga... La noi, alternativa ar fi ... la dreapta. Deja dl. Coposu, întors reînvigorat de la Simpozionul de la Paris, a prezis alegeri în primăvara viitoare, pe care dacă le va câştiga - va restaura Monarhia şi va aduce pe M.S. Regele MlHAI I în ţară. La o aşa proorocire, republicanii din C.D. (P.S.D.R, P.A.C. şi P.L-93) ar începe să-şi facă bagajele, iar dl. N. Manolescu să pregătească o regrupare a susţinătorilor Reformei d-lui Iliescu. Enigma îl înconjoară încă pe dl. Pedro Roman, preşedintele P.D., care, după unele persoane bine informate din anturajul d-lui Coposu, s-ar gândi să-şi asume sarcina Restaurării Monarhiei... E clar: Dl. Coposu, sătul de a face gafe după exemplul preşedintelui Iliescu, s-a apucat să lanseze în aer baloane fără aţă.
       Nu de mult, intr-o „vizita de lucru” prin judetul Arad, dl. Iliescu, vorbind tăranilor despre Reformă, a invocat teoria integristă a corporatismului interbelic. Evident, fără să-1 numească pe Mihail Manoilescu, de dreapta, care i-a pus bazele şi care se opune liberalismului ca şi dirigismului comunist, care după dl. Ion Iliescu, include şi forme colective sau de asociere. Faptul ar ştirbi puţin din proprietatea privată, considerată de un fost comunist ca „furt din averea statului”.
       Cu acest „micmac” de început de vară, în tară nu se mai poate trăi şi face politică cu Jos comunismul! Acesta - căzut în Decembrie 1989 - a lăsat un gol imens în urmă, gol care se vrea umplut de reformă... Reformele - spunea profesorul Manoilescu - nu reuşesc dacă nu sunt acceptate de popor. Adică ele nu devin realizări, dacă întârzie să apară actele de proprietate.

Buletinul 'Curierul Românesc' - ION (JEAN) ŢĂRANU

Buletinul „Curierul Românesc”

       Şi atunci apar simpozioanele, în care toţi pot spune ceva care să-i facă praf pe ceilalţi. Pe noi, care nu avem o conştiinţă istorică şi care ne ducem în ţară - cum a spus dl. Coposu ca nişte idioţi utili puterii comuniste...Cel puţin aşa au discutat la Paris d-na Elena Ştefoi (căreia nu i s-a dat cuvântul la Simpozion), d-nii Coposu, Paleologu, Paler şi Băcanu la peogramul SOTI al dlui Arachelian, program de două ore, în care i-a făcut praf pe toţi cei care au participat la Simpozionul de la Sinaia - România şi românii în ştiinţa contemporană, 24-27 mai.
       Acest Simpozion de la Sinaia n-a fost decât o replică a foştilor sau actualilor colaboraţionişti ai regimului comunist de la Bucureşti. Dl. Paler a vorbit în metafore despre contra-nunta de la Sinaia. Adevărata numtă – Unirea – a fost la Paris. Dl. Paleologul a vorbit cu subînţelesuri despre oamenii filrii caracter, mai ales despre Dl. Emil Palade, preşe¬dintele Comitetului de organizare a Simpozionului de la Sinaia.
       Ce s-a discutat la Simpozionul de la Sinaia?
       În primul rand, au participat peste cinci sute de oameni de ştiinţă din tară şi din străinătate, cei mai multi reveniţi pentru prima oară în România după 30-40 de ani... Simpozionul a fost organizat de Fundaţia Culturală Română şi de Academia Română, împreună cu mai mulţi sponsori. S-a realizat un tur de forţă, reuşind să se obţină bunăvoinţa a peste trei sute de români din Diaspora. Dl. Palade - singurul nostru laureat Nobel - ne-a spus că altădată ţara noastră era prezentă în ştiinţa mondială. Şi că un loc de cinste nu poate fi câştigat fără bunăvoinţa .tuturor oamenilor de ştiinţă români din întreaga lume, care nu şi-au uitat ţara şi care vor să eontribuie la renaşterea ştiinţei româneşti.
       Toţi aceştia - după participanţii la programul SOTI - nu sunt decât nişte păpuşi puse la locul lor de către puterea neocomunistă. Dimpotrivă, cei care au caracter şi o înaltă conştiinţă istorică sunt cei care vor să continue cu Jos comunismul! şi cu edificarea unei Românii adevărate, în frunte cu Regele Mihai I, care întruchipează şi exilul şi România viitoare ... Iată-ne din nou divizaţi în smintiţi şi în mişei, în exilul adevărat şi exilul trădător! O, STUPIDITATE!
       În politică erorile se mai pot drege, stupidităţile - nu! Cei care au fost la Sinaia s-au dus cu găndul să contribuie la întărirea STRUCTURILOR DEMOCRATICE din ţara lor de origine. Ei nu sunt agenţii neocomunismului de pe urma căruia au suferit enorm şi nu sunt nici idioţii utiliai actualei puteri! În străinătate toţi au votat cu opoziţia, ca s-o întărească. Ei au încă puterea de a deosebi ţara aceea veşnică de actuala putere vremelnică de la cârmă.
       Dimpotrivă, cei care confundă ţara cu cei de la putere sunt cei care fac jocul acelora pe care pretind că-i combat! Şi atunci, care sunt idioţii utili?
       Pe undeva prin subconştient, unde mai există o rezervă de inteligenţă, cei de la Paris s-au situat pe aceeaşi lungime de undă cu Forumul Diasporei Româneşti adunat tot la Sinaia, în toamna anului 1991, unde se ceruse de a atunci ceea ce au cerut printre altele şi cei de la Paris acum în 1994 şi anume: un tratament egal acordat românilor din străinătate, prin recunoaşterea cetăţeniei române acelor români cărora regimul comunist le-a luat-o în mod arbitrar; paşaport unic, cu drepturi egale; retrocedarea imobilelor luate cu japca (naţionalizate); înapoierea pământurilor confiscate etc.
       La acest Forum, organizat de Fundaţia Culturală Română, românii veniţi de pretutindeni au înteles, de comun acord cu mulţi români din ţară, că la noi democratizarea avansează pe măsurii ce, prin educaţie şi libertate de presă, lumea noastră îşi schimbă mentalitatea comunistă de astăzi. La acest nivel s-a situat şi bunăvoinţa celor care au răspuns la invitaţia Fundaţiei Culturale Române şi Academiei Române, pentru a-şi aduce contribuţia mare, mică, dar cinstită, la întărirea structurilor democratice, în marş, în ţara noastră de origine.

*** *** ***

Ion Ţăranu şi Robert Trempe, Conseiller spécial, Ministère de l'Immigration et des Communautés culturelles la Val David

Ion Ţăranu şi Robert Trempe, Conseiller spécial, Ministère de l'Immigration et des Communautés culturelles la Val David

Ion (Jean) Ţăranu şi contribuţia sa la cultura exilului românesc

       Doctorul Jean Ţăranu prin prezenţa şi scrierile sale - bogate în amploarea informaţiilor, cât şi în adâncimea reflecţiilor - s-a situat într-un dialog puternic, viu şi profund uman cu problemele comunitătii româneşti din Nord America.
       Istoria personală, împletită cu sensurile diverse ale unei întregi generaţii a dat o coloratură originală peisajului social, politic sau cultural al exilului românesc.

Alexandru TOMESCU

Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate