LUCIA A POPOVICI

Jurnalistă, scriitoare

 
LUCIA A POPOVICI

       Lucia A Popovici, fiica marelui cărturar şi educator naţional Aurel C Popovici, s-a născut în Lugoj jud. Timiş, Banat, România, la 25 august 1891, unde a urmat cursurile Şcolii Primare.
       A continuat cursurile secundare la Şcoala Centrelă din Bucureşti, unde se retrăsese tatăl său, spre a se sustrage urmăririi poliţiei maghiare şi a continua lupta pentru apărarea drepturilor Neamului Românesc din Transilvania.
       După invazia României de către armatele puterilor centrale în Primul Război Mondial, Lucia A Popovici, împreună cu tatăl său s-au refugiat în Occident, spre a continua spre plan extern lupta pentru întregirea naţională.
       Ȋncă din fragedă copilărie Lucia a trăit atmosfera de luptă naţională, pe toate planurile, politic şi cultural cu biruinţele şi înfrângerile lor.
       Cercetările sale despre Carol Davila şi Dora d'Istria i-a asigurat un loc aparte în cultura românească.
       Activitatea publicistică a scriitoarei a urmărit în principal trei direcţii:
       - Ţăranul Român. Pătrunsă adânc de curentul sămănătorist, la a cărui zămizlire şi răspândire a contribuit şi ilustrul său părinte, Lucia Popovici nutrea o dragoste neţărmurită pentru neamul românesc. Vedea în ţăranul român adevăratul depozitar al geniului naţional.
       - Recuperarea valorilor româneşti, atribuite pe nedrept altor popoare, constituia o altă preocupare stăruitoare a scriitoarei.
       - Cercetarea pentru găsirea a noi surse legate de istoria României. Ajunsă datorită împrejurărilor triste ale vieţii, în Elveţia, ea a frecventat cu interes multe biblioteci, strângând un preţios material documentar.
       A fost membră activă a Institutului Român de Cercetări din Freiburg.
       S-a stins din viaţă, după o grea suferinţă în ziua de 20 martie 1970, la Geneva.

***

 
LUCIA A POPOVICI- Pe Răboj

       1 SEPTEMBRIE 1874 - S-a născut la Chişinău, savantul, astronomul basarabean, Nicolae Donici, descendent din familia fabulistului Alexandru Donici. Pasionat de tânăr de ştiinţa astronomiei a înfiinţat din banii săi, un observator în comuna Dăbusari, plasa Budeşti, jud. Lăpuşna.
       A urmat la Colegiul din Odesa, apoi la Universitate până în 1897, când a fost numit Şeful Misiunii Astronomice a Academiei Imperiale de Ştiinţe din Petrograd 1901-1916. Ȋn 1922 a fost numit membru onorar al Academiei Române. A fost preşedintele Asociaţiei Pro Basarabia. Din 1924 a condus sectorul Fundaţiei Culturale Principele Carol. A studiat mai ales mersul cometelor. A participat pentru observaţii speciale de eclipsă în Spania (1900), în Sumatra (1901), în Cambodgia (1904). A publicat numeroase studii astronomice în buletinele Academiei Imperiale de Ştiinţe din Petersburg şi Academiei Române.
       A fost ales membru a Uniunii Astronomice Internaţionale în 1922.
       A mai publicat: "Sur une methode Nouvelle d'investigation des phenomenes solaires" (1924) cu editare românească la Chişinău (1927); "Observatoire d'Astronomie Physique (1924), etc.
       A fost cunoscut în străinătate pentru lucrările sale în domeniul astronomiei şi al geografiei.
       A murit în Franţa la Puget-Thénier-Alpes Maritimes în 1960.

LUCIA A POPOVICI- DRUM

Revista "DRUM" unde scriitoarea Lucia A Popovici publica rubrica "Pe răboj"

       2 SEPTEMBRIE 1557 - a murit umanistul sas, Valentin Wagner, elevul, colaboratorul şi urmaşul spiritual al lui Ioan Honterus. Se născuse în Braşov pe la 1510. Nu se ştie mai nimic despre familia lui, doar că a avut un frate care a fost scriitor. Se presupune că ar fi studiat la Cracovia şi la Wittenberg. Ȋn tot cazul a fost prieten cu umaniştii din timpul său. Preot, profesor în şcoala înfiinţată de I Honterus, inspector, Valentin Wagner a publicat mai ales cărţi şcolare, şi în 1535 a tipărit o Gramatică grecească, spre folosul şcolarilor greci din Braşov, urmărind prin acest gest, trecerea copiilor grececi-ortodocşi la... protestantism! Tot în acest scop publicase şi un "catechism" pe care îl trimisese Patriarhului din Constantinopole, dar care nu i-a răspuns de primire, iar exemplarul mergând din mână în mână a ajuns până în zilele noastre.

***

       5 SEPTEMBRIE 1831 - s-a născut la Graz-Austria Wilhem Humbel, compozitor, profesor de muzică (flaut) la conservator. Pleacă într-un turneu ca să dea concerte, şi ajunge şi la Braşov, unde se stabileşte şi se însoară cu Emilia Maiorescu, fiica lui Ioan Maiorescu şi sora lui Titu Maiorescu. Ȋn 1872, pleacă amândoi la Iaşi, unde înfiinţează renumitul Pension de fete Humpel, unde se predă şi programul de liceu şi muzică. El a compus între altele: "Iată Ziua Triumfală!"
       A murit pe 3 noiembrie 1899, la Viena.
***

       9 SEPTEMBRIE 1857 - s-a născut la Râmnicul Vâlcea, marea tragediană, Agatha Bârsescu dintr-o familie de militari. De timpuriu s-a afirmat înclinarea ei spre muzică şi teatru. A studiat în diferite pensioane la Sibiu şi la Viena, iar la vârsta de 16 ani a fost numită institutoare la Ploieşti. Aici o aude cântând maestrul de muzică, Bernedetti Franchetti, care-i trezeşte ambiţia ca să studieze muzica. Urmează Conservatorul la Bucureşti şi în 1880, pleacă cu mama ei la Paris ca să urmeze canto. Dar călătoarele se opresc la Viena, şi la Burgtheatre sunt fermecate de jocul artiştilor. Agatha e hotărîtă: renunţă să mai meargă la Paris şi rămâne la Viena, ca să ajungă tragediană. Ȋnvaţă limba germană, se înscrie la examenul de admitere la conservator şi reuşeşte.
       Studiază cu dragoste şi interes, iar în 1983 obţine un contract pe şase luni la Deutsches Theater din Berlin, unde printre alţi colegi joacă alături de Max Reinhardt şi de Joseph Kainz. Dar se întoarce la Viena, termină Conservatorul şi numai după multă stăruinţă, înduplecă pe directorul Wilbrand de la Hofburgtheatre, ca să-i încredinţeze rolul lui Hero din "Des Meeres und der Liebe Wellen" de F. Grillparzer. Rol frumos, bogat, strălucit, dar greu de jucat de către o tânără străină, în faţa unor oameni cu o educaţie subtilă muzicală. Nu era uşor.
       Dar la 22 noiembrie 1883 Agatha Bârsescu obţine pe scena teatrului vienez un succes ameţitor. După spectacol, românii din Viena în frunte cu "Societatea Studenţească România Jună" au ţinut să sărbătorească acest mare succes românesc. Iar Burgtheater-ul îi face un contract pe şapte ani, Agatha Bârsescu susţinând rolurile cele mai însemnate ca: Gretchen, Jutith, Ophelia, Desdemona, etc.
       La 14 octombrie 1888, când a avut loc inaugurarea noului Hofburgtheater de pe Ring, tot Agatha Bârsescu a jucat rolul din Grillparzer. Dar valurile vieţii şi intrigilor din culise o fac pe marea tragediană română să-şi ia rămas bun de la teatrul imperial din Viena.
       Ȋn 1890 se întoarce în ţară şi joacă pentru prima oară în limba română pe scena Teatrului Naţional. Se căsătoreşte cu artistul Constantin Radovici, care fusese director de scenă, la Teatru Naţional din Craiova şi pleacă în America de Nord, unde au jucat mai mulţi ani. Mai târziu a fost profesoară la Conservatorul din Iaşi. A murit în 1939.
***

       3 NOIEMBRIE, 1840 - s-a născut la Paris Leon Hugonnet, călător şi scriitor francez. A venit în ţările noastre pe la 1872 şi la 1875 a publicat la Paris Six mois en Roumanie. A afirmat originea noastră latină. Plănuise o confederaţie dunăreană şi a scris la pagina 150: La confederation danubienne comprendra aussi la Bessarabie, que la trahison de Demetrius Morousi livra aux Russes en 1812. Il ne faut pas oublie que la Bucovina faisait partie de la Moldavie depuis le temps d'Etienne le Grand.
***

       8 NOIEMBRIE, 1603 Monaha Teofana dăruieşte Mănăstirei Cozia, nişte moşii, care-i fuseseră date în 1595 de către fiul ei Mihai Viteazul: "...cinstitei şi de la inimă prea iubitei măicuţei mele doamna Teodora".
***

       8 NOIEMBRIE, 1477 - a murit Mitropolitul Teoctist al Moldovei, care l-a uns domn pe Ştefan cel Mare, la Suceava. A fost de neam bulgar şi venit în Moldova, hirotonisit de Mitropolitul Nicodim, a întărit legăturile cu Mitropolia Ohridei.
***

       9 NOIEMBRIE 1903 - a murit ziaristul Luigi Cazzavilan. Se născuse în 1852 în Arzignano, Italia. Voluntar la 14 ani în armata italiană împotriva Austriei. Ȋn 1870-1871 ia parte sub Garibaldi în Franţa, la războiul împotriva Germaniei. Ȋn 1876 izbucnind războiul dintre Serbia şi Turcia, intră în legiunea italiană din armata sârbă. Ȋn 1877 vine în România cu scopul practicării jurnalismului.
       A fost profesor de limba italiană la Liceele Sfântul Sava şi Matei Basarab. Ȋn 1880 începe să publice diferite foi ca: "Frăţia Română-Italiană", şi "Tezaurul Familiei", şi ca o mare noutate introduce reclama în ziare!
       Ȋn 1884 scoate ziarul "Universul", ce devine cu timpul cel mai citit ziar din ţară. Ȋn 1888 intemeiază o tipografie. A construit un velodrom pe partea dreaptă a Şoselei Kiselef, pentru biciclişti care deveniseră la modă. Ziaristul Nicolae Procopiu a lucrat timp de aproape 30 de ani în redacţia ziarului "Universul". De la 1894 la 1905, vânzarea ziarului este interzisă în Ungaria!... Din 1914 directorul ziarului Universul a fost Stelian Popescu împreună cu Virgil Dărăscu. Luigi Cazzavilan a avut o foarte mare activitate ziaristică, căutând să răspândească în popor gustul cititului, prin numeroasele foi, ce le publica, căutând să trezească în sufletul său, dorinţa de a lua parte, la toate activităţile timpului, ce atunci se trezeau în lume.
***

Fondul 'LUCIA A POPOVICI' donat INSTITUTULUI ROMÂN DE CERCETĂRI - BIBLIOTECA ROMÂNĂ DIN Freiburg (Germania)

Fondul "LUCIA A POPOVICI" donat INSTITUTULUI ROMÂN DE CERCETĂRI - BIBLIOTECA ROMÂNĂ DIN Freiburg (Germania)

 

Despre Lucia A POPOVICI şi activitatea sa

       Lucia A Popovici cu inima ei generoasă deschidea uşa casei din Geneva zâmbind şi invita pe români cu respect deosebit.
       Prin cercetările ei legate de istoria românilor încă nestudiată, până atunci, a dezvăluit pagini din trecutul cultural, de luptă pentru independenţă, al relaţiilor diplomatice, al călătorilor străini care la întoarcere au scris despre minunata noastră ţară.
       A colaborat la presa vremii; articolele ei interesante şi pline de farmec erau apreciate de cititori, nu numai în Europa dar şi pe continentul american. Rubrica "Pe răboj" din revista "DRUM", fondator Vasile Posteucă, a constituit un adevărat izvor de informare culturală.
       Cercetările biografice despre Carol Davila şi Dora d'Istria au rămas documente de bază pentru viitorii specialişti.

Alexandru TOMESCU  


 
Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate