MAIA CRISTEA-VIERU

Poeta, eseista, critic si istoric de arta

 
MAIA CRISTEA - VIERU

       Maia Cristea-Vieru s-a nascut la Ploiesti. Urmeaza studii universitare la Bucuresti (4 ani) si cursuri de Istoria artei (2 ani). Cariera didactica.
       Din 1967 publica in presa literar-artistica articole la: Contemporanul (condus de George Ivascu), România literara, Ramuri, Viata Româneasca, Tribuna României, Poesis, Nord literar Universitaria, Galateea (Germania), Jurnalul Academiei Româno-Americane, in reviste din Statele Unite si Canada.
       Realizeaza numeroase emisiuni radiofonice, acorda interviuri in presa sau la Radio. Locuieste in Toronto.
       Opera: Modernitatea clasicului, Editura Litera, cu o prefata de Ion Irimescu, membru al Academiei (1982) / Sculptura feminina interbelica (text bilingv), Editura Maiko, (1999)
       Volume de poezii: „Reverberatii”, Editura Axa, (2000) / „Euritmii”, Promotions Publisher (2003) / „Endorfine”, Editura Universalia, cu o prefata a poetei Doina Uricariu, (2004) / „In Dainty colours”, Promotion Publisher, (2005, 2007) / „Vocile Niagarei”, Editura Viata Româneasca, cu o prefata de Prof. Dr. Dumitru Micu (2007) / „Doar baobabul”, Ed. ‚ Citadela , Satu Mare(2009).
       Traduceri: „Orele de nisip”, Editura Humanitas, Montreal, din creatia poetei canadiene Christine Van Saanen. A mai publicat in reviste traduceri din versurile poetului canadian George Elliott Clarke.
       Lansarile de carti au avut loc la Bucuresti, New York si Toronto.
       Face parte din: Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, Academia Româno-Americana, PEN Canada, Canadian Ethnic Journalists’ (CEJWC) and Writers` club, Association des auteures et auteurs de l`Ontario Francais (AAOF)

 
SUAVE PECETI

Vrafuri de carti
micul ceasornic, un crucifix
si ceasca aromitoare de cafea
au însotit-o îndeaproape
prin lumi atât de îndepartate
de parca-ar fi trait multiple vieti
prin tari cu clime reci, fierbinti sau temperate.
Acum doar timpul aseaza suave peceti
câteva fiinte luminoase, întregi,
câtiva neuitati întelepti
peste anotimpuri, frontiere îndepartate
si peste tot si toate
icoane ramân
doar doua caractere adevarate.

MAGIE

Sub ghilotina neiertatoare a anilor
ne gârbovim adeseori
tânjind dupa umbra gradinii matasoase
cu gândul la zmeul copilariei
pe care-l înaltau baietii
cu bucurie pâna-n nori
si smuls de vânt din mâna lor,
pe cer mai ratacea semet prin cartier
noaptea întreaga purtat de hîzi strigoi.
Se agata apoi de stâlpii înalti, sau fâlfâia lînga-o fereastra
doar rareori, chemat prin vechi magii
el ajungea din nou acasa.
Atunci il adunam cu bucurie de prin pomi
si-l ingropam, precum traditia cerea,
lânga fântâna noastra.

DE MALAHIT

Poarta mereu vesminte verzi
de diferite tonuri:
de jad, sau de smarald,
când diafan, când verde-nchis
sau ofilit de malahit, caci se perinda zvonuri
ca-n munti a nins
si se pornesc oierii
mai catre ses.
În forme maiestrite norii
aduna fulgi
si-i cern marunti,
se vestejeste verdele poienii.
Doar ochii tai preschimbînd tonuri
ramîn mereu iradieri
de poezie si mister.

Din cartile publicate de Maia Cristea-Vieru la diferite edituri

Din cartile publicate de Maia Cristea-Vieru la diferite edituri

***

Din cartile publicate de Maia Cristea-Vieru la diferite edituri

Premiul special pentru poezie - mai 2009


 
DE PESTE-OCEAN

Aprind în noapte lampadarul,
trag abajurul peste vise
trairilor zilei de mâine
las usile întredeschise

De la un timp dispare harul
de a broda ca-n etamin
înflacarând imaginarul.

De-afara razbate-un oftat
si vine o mireasma amara
de tamâie si ceara

Nu te-ntrista, nu e nici un pacat,
poate-i doar un duh rau, întarâtat
sau.....poate nu-i adevarat.
Macesul din fereastra de peste-ocean,
unde ma aflu înstrainat acum
îsi leagana de ani si ani acelasi ram
dar mie-n noaptea asta îmi pare
o înfricosatoare gheara
.................................................
Nu ma-ntreba nimic...
Aseaza-mi capul blând la pieptul tau
ca pe-o vioara.

 
AT NIAGARA FALLS

It was the month of March
at Niagara Falls
where the froyen parapets
made me recall that licquid crystal
which the glass blowers modeled
at Murano
Sculpture was in competition
with nature`s masterful creation
at Niagara Falls
eruptions of waters, roaring cataracts
composed hallucinating accords
of organs, violins and harpsichords
while rambling voices oozed though
the echo of a full symphony
eurhythmics, dodecaphonic harmonies
summer was visible up in the air
a lively colorful bouquet
a circle profiled up on a rainbow.
The image of a tall conductor
was in my mind outlined
no one but he might ever be
Prometheus, the dauntless Titan
commanding that enchanted rod
given as gift
by an inspiring God.


       Câtiva actori citisera la emisiunile de radio unele dintre poeziile mele. Imi amintesc de actrita Lucia Muresan sau de Ludovic Antal care au citit cu mult talent aceste poezii. Unele au aparut in suplimente ale unor ziare, sau au fost recitate de câtiva dintre elevii mei pe care i-am introdus în atelierul unor sculptori unde au avut loc recitaluri de poezie. Erau atinse, în acest fel mai multe obiective. Atmosfera conta foarte mult, cei mai multi dintre sculptorii care au acceptat rugamintea mea aveau in atelier statui reprezentand figuri dintre cele mai prestigioase ale istoriei si culturii noastre, dar si ale culturii universale. Multi dintre sculptori aduceau in vederea intalnirii noastre anumite lucrari, din locuri pe unde le tineau depozitate. Uneori erau sculpturi pe lânga care multi treceam adesea, dar privirea lor mai de aproape, precum si cunoasterea genezei lor capatau, in memorie, o alta aura.
       Am ramas recunoscatoare multora dintre cei care ne-au oferit cadrul unor asemenea momente precum directorului de atunci al Muzeului de Arta Nationala din Bucuresti, criticul de arta Alexandru Cebuc care desi era atat de solicitat gasea cu bunavointa si pentru noi un moment, un loc. La o recenta întalnire cu o serie mai veche de elevi cativa si-au amintit de un asemenea moment cand fusesera la Sala Bizantina. Cele mai interesante dintre aceste recitaluri, care mi-au ramas de neuitat, s-au tinut în atelierul sculptoritei Celine Emilian, în atelierul Militei Petrascu, sau în casa din spatele actualului Muzeu George Enescu, unde eram adeseori primiti de directorul onorific al Muzeului, domnul Romeo Draghici, executorul testamentar al marelui compozitor. Era cladirea în care George Enescu concertase si pe care muzicianul o numea „Micul meu Trianon”. Acolo venisera interpreti celebri ai lumii precum Yehudi Menuhim, David Oistrah, Monique de la Bruchelerie. Am scris in presa vremii despre casa si despre minunatul ei amfitrion care-i pastra vie memoria lui George Enescu si care-mi facuse ani de-a rândul favoarea de a ma primi impreuna cu elevii mei carora doream sa le dezvolt dragostea si interesul pentru cultura. (Maia Cristea-Vieru, Interviu)

***

Maia Cristea-Vieru (primul rand, a doua din stanga) la Congresul Academiei Americano Romane - Boston, 2008 Maia Cristea-Vieru (primul rand, a doua din stanga) la Congresul Academiei Americano Romane - Boston, 2008

Maia Cristea-Vieru cu artista Alexandra Nechita la Congresul Academiei Americano Romane - Boston, 2008 Maia Cristea-Vieru cu artista Alexandra Nechita la Congresul Academiei Americano Romane - Boston, 2008

*** *** ***

Despre Maia Cristea-Vieru si opera sa

       Dotata cu un rafinat simt artistic precum si cu o bogata cultura, Maia Cristea-Vieru s-a bucurat de privilegiul prieteniei unor mari artisti. Poemele ei sunt miniaturi de gând in vers mai mult sau mai putin clasic, sublimate în metafora si simbol.

Mihaela ALBU
       De o mare frumusete metaforica, putere de sugestie, versurile doamnei Maia Cristea-Vieru sunt dovada unei culturi si sensibilitati deosebite.
Carmen MUSAT COMAN
       Sub zodia unei seninatati imperturbabile, Maia Cristea-Vieru a trait si traieste modernitatea punand in valoare sensibilitatea avangardei de inceput de secol XX, dominata de esentializarea liniilor, de abstract, de ludic, de compagnonage, de inteligenta, de avalansa imaginarului suprarealist si metafizic. O avangarda imblanzita in poezia ei, clasicizata, intrata intr-o “arhitectura a gandurilor”…
       Intr-o tectonica dominanta a poeziei se aseaza universul unei memorii beatificate si o continua marturisire despre frumosul romanesc, despre iubirea patriei, dragoste pe care numai cel ce a cunoscut exilul, imigratia si ocupatia pare sa si-o assume mai de graba in lumea moderna.
Doina URICARIU
       E o vie pulsatie emotiva in fiecare vers, suscitat fie de componentele existentialului inaltator de ori ce fel, ale omenescului profund, fie de oroarea poetei fata de tot ceea ce degradeaza fiinta.
       Poeta simte cum in ea, ca si in regnul vegetal, „mustesc clorofile de fragede vrejuri balansind gracile / ciorchini violeti de glicine”.
       Compuse din versuri moderne, poemele Maiei Cristea-Vieru se integreaza intr-un mod clasicizant sui generis, asemanator celui adoptat de poetul Ion Vinea.
Prof. Dr. Dumitru MICU
       Poezia Maiei Cristea-Vieru este linistea tacerii dintai, cumpana timpului, drumul lacrimii pierdute, fiorul primei intalniri, imposibila regasire.
       Volumul Endorfine sub pana poetei, printre randuri, te cheama cu privirile de neinteles “La Port-au-Prince”, te invita la o contemplare astrala despre “Bucuriile terestre”, te ispiteste cu “Destanuire”, te plimba pe ulita copilariei cu “Ursul de lant”, sau te leagana “In caravanele de vise”.
       Naturaletea, sensibilitatea si modernitatea clasica se modeleaza reciproc in aliaje diamantice, purtand marca personala a unei incontestabile originalitati.
Alexandru TOMESCU
       In toate poemele (n.n. volumul „Doar baobabul”) se simte tonalitatea filozofiei clasice într-o comunicare calmă, tandră fară accente ascuţite. Comunicarea lirică este destin şi raţiunea de a fi.
       Pentru poetă, chiar dacă se afla departe de ţară sau, tocmai din acest motiv, versurile sunt o mărturie afectivă. Precum în poezia „Noi ce în depărtări trăim” : „... Poezia-şi are locul ei, de neclintit în univers/Ea ne trimite adeseori şi nouă/ iubirea caldă a mumii/Nouă ce-n depărtări trăim/mereu îngemănaţi cu ţara / şi cu lacrimile humii.”
Veronica BALAJ
Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate