<html> <head> <title> ALTERNATIVA - THE ALTERNATIVE - Exilul creator - MAIA CRISTEA - VIERU </title> <meta name="keywords" content=" ALTERNATIVA, Alexandru Tomescu, MAIA CRISTEA - VIERU, Prof. Dr. Dumitru MICU, Doina URICARIU, Carmen MUSAT COMAN, Mihaela ALBU, Veronica BALAJ "> <meta http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=windows-1252"> </head> <body bgcolor="fffff0" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <table cellpadding="2" border="1" bordercolor="white" bgcolor="white" width="630" cellspacing="1"> <tr><td> <center><font face="arial" size ="7">MAIA CRISTEA-VIERU</font><br> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <hr > <center><font face="arial" size ="5">Poeta, eseista, critic si istoric de arta</font><p></center> </td></tr></table> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify"> &nbsp;<br> <center><img src ="images/MaiaCristeaVieruEC.jpg" width="250" height="303" alt="MAIA CRISTEA - VIERU"></center><p> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Maia Cristea-Vieru s-a nascut la Ploiesti. Urmeaza studii universitare la Bucuresti (4 ani) si cursuri de Istoria artei (2 ani). Cariera didactica. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Din 1967 publica in presa literar-artistica articole la: Contemporanul (condus de George Ivascu), Romnia literara, Ramuri, Viata Romneasca, Tribuna Romniei, Poesis, Nord literar Universitaria, Galateea (Germania), Jurnalul Academiei Romno-Americane, in reviste din Statele Unite si Canada. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Realizeaza numeroase emisiuni radiofonice, acorda interviuri in presa sau la Radio. Locuieste in Toronto.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b>Opera:</b> Modernitatea clasicului, Editura Litera, cu o prefata de Ion Irimescu, membru al Academiei (1982) / Sculptura feminina interbelica (text bilingv), Editura Maiko, (1999) <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Volume de poezii:  Reverberatii , Editura Axa, (2000) /  Euritmii , Promotions Publisher (2003) /  Endorfine , Editura Universalia, cu o prefata a poetei Doina Uricariu, (2004) /  In Dainty colours , Promotion Publisher, (2005, 2007) /  Vocile Niagarei , Editura Viata Romneasca, cu o prefata de Prof. Dr. Dumitru Micu (2007) /  Doar baobabul , Ed.  Citadela , Satu Mare(2009).<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Traduceri:  Orele de nisip , Editura Humanitas, Montreal, din creatia poetei canadiene Christine Van Saanen. A mai publicat in reviste traduceri din versurile poetului canadian George Elliott Clarke.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Lansarile de carti au avut loc la Bucuresti, New York si Toronto.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Face parte din: Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, Academia Romno-Americana, PEN Canada, Canadian Ethnic Journalists (CEJWC) and Writers` club, Association des auteures et auteurs de l`Ontario Francais (AAOF) <br> </td></tr> </table> <td align="right" valign="top"> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center> &nbsp;<br><font face="arial" size ="2"> SUAVE PECETI<p> Vrafuri de carti <br> micul ceasornic, un crucifix <br> si ceasca aromitoare de cafea<br> au nsotit-o ndeaproape<br> prin lumi att de ndepartate<br> de parca-ar fi trait multiple vieti<br> prin tari cu clime reci, fierbinti sau temperate. <br> Acum doar timpul aseaza suave peceti<br> cteva fiinte luminoase, ntregi, <br> ctiva neuitati ntelepti <br> peste anotimpuri, frontiere ndepartate<br> si peste tot si toate<br> icoane ramn<br> doar doua caractere adevarate. <p> MAGIE<p> Sub ghilotina neiertatoare a anilor <br> ne grbovim adeseori<br> tnjind dupa umbra gradinii matasoase<br> cu gndul la zmeul copilariei<br> pe care-l naltau baietii<br> cu bucurie pna-n nori <br> si smuls de vnt din mna lor, <br> pe cer mai ratacea semet prin cartier<br> noaptea ntreaga purtat de hzi strigoi. <br> Se agata apoi de stlpii nalti, sau flfia lnga-o fereastra<br> doar rareori, chemat prin vechi magii<br> el ajungea din nou acasa. <br> Atunci il adunam cu bucurie de prin pomi<br> si-l ingropam, precum traditia cerea, <br> lnga fntna noastra. <p> DE MALAHIT<p> Poarta mereu vesminte verzi <br> de diferite tonuri: <br> de jad, sau de smarald, <br> cnd diafan, cnd verde-nchis<br> sau ofilit de malahit, caci se perinda zvonuri<br> ca-n munti a nins<br> si se pornesc oierii<br> mai catre ses. <br> n forme maiestrite norii<br> aduna fulgi<br> si-i cern marunti, <br> se vestejeste verdele poienii. <br> Doar ochii tai preschimbnd tonuri<br> ramn mereu iradieri<br> de poezie si mister. <p> </td></tr></table> </td></tr></table> <!-- Sfarsit table pentru poezie--> <tr><td> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td> <center><img src ="images/CartiMCVEC.jpg" width="490" height="685" alt="Din cartile publicate de Maia Cristea-Vieru la diferite edituri"><p> <font face="helvetica" size ="3"> <b> Din cartile publicate de Maia Cristea-Vieru la diferite edituri <p>***<p> <img src ="images/DiplomaMCVEC.jpg" width="400" height="428" alt="Din cartile publicate de Maia Cristea-Vieru la diferite edituri"><p> Premiul special pentru poezie - mai 2009 </center><hr> </td> </tr> </table> <tr><td> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center> &nbsp;<br> DE PESTE-OCEAN<p> Aprind n noapte lampadarul, <br> trag abajurul peste vise<br> trairilor zilei de mine<br> las usile ntredeschise<p> De la un timp dispare harul <br> de a broda ca-n etamin<br> nflacarnd imaginarul. <p> De-afara razbate-un oftat <br> si vine o mireasma amara <br> de tamie si ceara<p> Nu te-ntrista, nu e nici un pacat, <br> poate-i doar un duh rau, ntartat<br> sau.....poate nu-i adevarat. <br> Macesul din fereastra de peste-ocean, <br> unde ma aflu nstrainat acum<br> si leagana de ani si ani acelasi ram<br> dar mie-n noaptea asta mi pare<br> o nfricosatoare gheara<br> ................................................. <br> Nu ma-ntreba nimic... <br> Aseaza-mi capul blnd la pieptul tau<br> ca pe-o vioara. <p> </td> </tr> </table> <td align="right" valign="top"> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center> &nbsp;<br> AT NIAGARA FALLS<p> It was the month of March <br> at Niagara Falls<br> where the froyen parapets<br> made me recall that licquid crystal<br> which the glass blowers modeled<br> at Murano<br> Sculpture was in competition<br> with nature`s masterful creation<br> at Niagara Falls<br> eruptions of waters, roaring cataracts<br> composed hallucinating accords<br> of organs, violins and harpsichords<br> while rambling voices oozed though<br> the echo of a full symphony<br> eurhythmics, dodecaphonic harmonies<br> summer was visible up in the air<br> a lively colorful bouquet<br> a circle profiled up on a rainbow. <br> The image of a tall conductor<br> was in my mind outlined<br> no one but he might ever be<br> Prometheus, the dauntless Titan<br> commanding that enchanted rod<br> given as gift<br> by an inspiring God. <p> </td> </tr> </table> </td> </tr> </table> <hr> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="white"><div align="justify"> <font face="arial" size ="2" > &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ctiva actori citisera la emisiunile de radio unele dintre poeziile mele. Imi amintesc de actrita Lucia Muresan sau de Ludovic Antal care au citit cu mult talent aceste poezii. Unele au aparut in suplimente ale unor ziare, sau au fost recitate de ctiva dintre elevii mei pe care i-am introdus n atelierul unor sculptori unde au avut loc recitaluri de poezie. Erau atinse, n acest fel mai multe obiective. Atmosfera conta foarte mult, cei mai multi dintre sculptorii care au acceptat rugamintea mea aveau in atelier statui reprezentand figuri dintre cele mai prestigioase ale istoriei si culturii noastre, dar si ale culturii universale. Multi dintre sculptori aduceau in vederea intalnirii noastre anumite lucrari, din locuri pe unde le tineau depozitate. Uneori erau sculpturi pe lnga care multi treceam adesea, dar privirea lor mai de aproape, precum si cunoasterea genezei lor capatau, in memorie, o alta aura. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Am ramas recunoscatoare multora dintre cei care ne-au oferit cadrul unor asemenea momente precum directorului de atunci al Muzeului de Arta Nationala din Bucuresti, criticul de arta Alexandru Cebuc care desi era atat de solicitat gasea cu bunavointa si pentru noi un moment, un loc. La o recenta ntalnire cu o serie mai veche de elevi cativa si-au amintit de un asemenea moment cand fusesera la Sala Bizantina. Cele mai interesante dintre aceste recitaluri, care mi-au ramas de neuitat, s-au tinut n atelierul sculptoritei Celine Emilian, n atelierul Militei Petrascu, sau n casa din spatele actualului Muzeu George Enescu, unde eram adeseori primiti de directorul onorific al Muzeului, domnul Romeo Draghici, executorul testamentar al marelui compozitor. Era cladirea n care George Enescu concertase si pe care muzicianul o numea  Micul meu Trianon . Acolo venisera interpreti celebri ai lumii precum Yehudi Menuhim, David Oistrah, Monique de la Bruchelerie. Am scris in presa vremii despre casa si despre minunatul ei amfitrion care-i pastra vie memoria lui George Enescu si care-mi facuse ani de-a rndul favoarea de a ma primi impreuna cu elevii mei carora doream sa le dezvolt dragostea si interesul pentru cultura. (<b><a HREF="Interviu0810.html">Maia Cristea-Vieru, Interviu</a></b>)<p> <center>***<p> <img src ="images/Grup01MCVEC.jpg" width="600" height="400" alt="Maia Cristea-Vieru (primul rand, a doua din stanga) la Congresul Academiei Americano Romane - Boston, 2008"> <b>Maia Cristea-Vieru (primul rand, a doua din stanga) la Congresul Academiei Americano Romane - Boston, 2008<p> <img src ="images/Grup02MCVEC.jpg" width="600" height="400" alt="Maia Cristea-Vieru cu artista Alexandra Nechita la Congresul Academiei Americano Romane - Boston, 2008"> <b>Maia Cristea-Vieru cu artista Alexandra Nechita la Congresul Academiei Americano Romane - Boston, 2008<p> *** *** *** </td></tr> <tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><font face="helvetica" size ="4"><b> Despre Maia Cristea-Vieru si opera sa</font></b><p> <font face="helvetica" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dotata cu un rafinat simt artistic precum si cu o bogata cultura, Maia Cristea-Vieru s-a bucurat de privilegiul prieteniei unor mari artisti. Poemele ei sunt miniaturi de gnd in vers mai mult sau mai putin clasic, sublimate n metafora si simbol. <h6 align="right">Mihaela ALBU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;De o mare frumusete metaforica, putere de sugestie, versurile doamnei Maia Cristea-Vieru sunt dovada unei culturi si sensibilitati deosebite. <h6 align="right">Carmen MUSAT COMAN</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Sub zodia unei seninatati imperturbabile, Maia Cristea-Vieru a trait si traieste modernitatea punand in valoare sensibilitatea avangardei de inceput de secol XX, dominata de esentializarea liniilor, de abstract, de ludic, de compagnonage, de inteligenta, de avalansa imaginarului suprarealist si metafizic. O avangarda imblanzita in poezia ei, clasicizata, intrata intr-o  arhitectura a gandurilor & <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Intr-o tectonica dominanta a poeziei se aseaza universul unei memorii beatificate si o continua marturisire despre frumosul romanesc, despre iubirea patriei, dragoste pe care numai cel ce a cunoscut exilul, imigratia si ocupatia pare sa si-o assume mai de graba in lumea moderna. <h6 align="right">Doina URICARIU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;E o vie pulsatie emotiva in fiecare vers, suscitat fie de componentele existentialului inaltator de ori ce fel, ale omenescului profund, fie de oroarea poetei fata de tot ceea ce degradeaza fiinta.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Poeta simte cum in ea, ca si in regnul vegetal,  mustesc clorofile de fragede vrejuri balansind gracile / ciorchini violeti de glicine .<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Compuse din versuri moderne, poemele Maiei Cristea-Vieru se integreaza intr-un mod clasicizant sui generis, asemanator celui adoptat de poetul Ion Vinea. <h6 align="right">Prof. Dr. Dumitru MICU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Poezia Maiei Cristea-Vieru este linistea tacerii dintai, cumpana timpului, drumul lacrimii pierdute, fiorul primei intalniri, imposibila regasire. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Volumul <I>Endorfine</I> sub pana poetei, printre randuri, te cheama cu privirile de neinteles  La Port-au-Prince , te invita la o contemplare astrala despre  Bucuriile terestre , te ispiteste cu  Destanuire , te plimba pe ulita copilariei cu  Ursul de lant , sau te leagana  In caravanele de vise .<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Naturaletea, sensibilitatea si modernitatea clasica se modeleaza reciproc in aliaje diamantice, purtand marca personala a unei incontestabile originalitati. <h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In toate poemele (n.n. volumul  Doar baobabul ) se simte tonalitatea filozofiei clasice ntr-o comunicare calm, tandr far accente ascucite. Comunicarea liric este destin _i raciunea de a fi. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pentru poet, chiar dac se afla departe de car sau, tocmai din acest motiv, versurile sunt o mrturie afectiv. Precum n poezia  Noi ce n deprtri trim :  ... Poezia-_i are locul ei, de neclintit n univers/Ea ne trimite adeseori _i nou/ iubirea cald a mumii/Nou ce-n deprtri trim/mereu ngemnaci cu cara / _i cu lacrimile humii. <br> <h6 align="right">Veronica BALAJ</h6> </td> </tr> </table> </center> Pentru arhiva <b><a HREF="exilul creator.html">EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici. <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> </td></tr> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </td> </tr> </table> </body> </html>