MIRON BUTARIU

Avocat, ziarist, prozator

 
MIRON BUTARIU

       Miron Butariu s-a născut pe 30 octombrie 1905 în satul Bodeşti, comuna Hălmagiu, judetul Arad, fiu de ţărani, în familia lui Traian şi Ana Butariu.
       A urmat şcoala primară în satul natal, şi liceul "Avram Iancu" din Brad. Este apoi student la Facultatea de Drept, Universitatea ,,Regele Ferdinand“ din Cluj, cursuri fără frecvenţă (1925-1929), lucrând în această perioadă la diferite birouri de avocaţi.
       Obţine doctoratul în Drept (27 februarie 1932).
       Profeseazã avocatura la Arad. Este membru al Partidului National Ţãrãnesc din Arad şi jurisconsult al organizaţiei. Datorită convingerilor sale democratice este arestat, şi după o perioada de retragere în munţi, în noaptea de 21 decembrie 1947 trece graniţa în Ungaria. De aici prin Austria ajunge în Franţa, la Paris (1948).
       Se încadrează în comunitatea de emigranţi români, devenind cofondator şi secretar al "Asociaţiei Românilor liberi din Franţa".
       Pe 28 septembrie 1951, emigrează în SUA, stabilindu-se la New York. Este membru activ al Parohiei "Sfântul Dumitru". Se căsătoreşte în februarie 1959 cu Dorina Nan. Ȋn urma morţii Dorinei se recăsătoreşte cu Susie Ivanof (noiembrie 1970).
       Lucrează în funcţia de corector la "Cronica Românească" a lui Carol A Davila, zis Citta, la postul de Radio "Europa Liberă". Ȋn iulie 1952, prezintă comunicarea "Legea Penală şi Justiţia în România Comunistă", la "Congresul Internaţional al Juriştilor Liberi" din Berlinul Occidental. Este membru şi casier al "Adunării Naţiunilor Europene Captive" (1954-1972) şi al „Fundaţiei Româno-Americană de asistenţă socială Iuliu Maniu”.
       S-a remarcat printr-o imensã activitate în rândul comunitãtilor românesti: ,,Uniunea si Liga Societãtilor Românilor din America“, ,,Episcopia Românilor Ortodocşi din America“, Societatea Avram Iancu, New York City (1954-1974). A fãcut parte din conducerea ,,Ligii Românilor Liberi“ sub preşedinţia lui Constantin Vişoianu.
       Ȋn anul 1974 se mută la Los Angeles, devenind membru activ şi preşedinte la Parohiei "Sfânta Treime".
       Este membru fondator al "Academiei Româno-Americane" (ARA), ocupând în ultimii ani ai vieţii şi funcţia de secretar-casier.
       Timp de şapte ani ţine rubrica "Din fuga condeiului" la ziarul local "Universul".
       Ca ziarist, publică articole în periodicele româneşti: ,,America“ (Cleveland, Ohio), ,,Vocea Libertãţii“ (Atena, Grecia); ,,Solia“ (Detroit, Michigan); ,,România“ (New York City); ,,Cuvântul Românesc“ (Hamilton, Canada); ,,Lupta“ (St. Claude, Franţa); ,,Bire“ (Paris).
       A colaborat la ,,Radio Europa Liberã“ şi ,,Vocea Americii“.
       A publicat volumul ,,O viaţã de om“ la Editura ARA, 1991.
       Ȋn anul 1990, vizitează România, revăzându-şi familia şi prietenii.
       După o boală de doi ani se stinge din viaţă pe 15 aprilie 1992, la Spitalul Cedar Sinai din Los Angeles, California.
       Trupul neînsufleţit a fost depus la Biserica "Sfânta Treime" fiind prohodit de un sobor de preoţi: Constantin Alexe, Cătălin Mitescu, John Limbeson şi Eugen Roşu. După slujba de a doua zi, a fost transportat la "Vatra Românească" unde ceremonia îngropării a fost oficiată de P S Episcop, Nathaniel, având locul de veci, alături de compatrioţii săi şi de IPS Arhiepiscopul Valerian căruia i-a dat ascultare în toată activtatea sa.

***

MIRON BUTARIU - locul de veci, Cimitirul Sfânta Maria, Vatra Românească, Episcopia Ortodoxă Română a Americii şi Canadei, Grass Lake, MI, SUA

Miron Butariu - locul de veci, Cimitirul "Sfânta Maria", "Vatra Românească", Episcopia Ortodoxă Română a Americii şi Canadei, Grass Lake, MI, SUA


 
PRIMUL CONGRES INTERNAŢIONAL AL ACADEMIEI ROMÂNE AMERICANE

       Lucrările primului Congres Internaţional al Academiei Române Americane (ARA) s-au desfăşurat de la 24 până la 28 iunie (n.n. 1987) la prestigioasa Universitate Sorbona din Paris, al cărei Prim Vice-Preşedinte, Profesorul Michel Meslin, a făcut parte din comitetul patronajului de onoare al Congresului, alături de Eugen Ionesco, Ştefan Lupaşcu şi Alain Besanson.
       Buna organizare şi desfăşurare a Congresului au fost asigurate de un comitet local alcătuit din reprezentanţi ai "Casei Române", ai "Centrului Român de Cercetări" şi ai Asociaţiei "Hyperion". Acest comitet, care s-a bucurat de preşedinţia scriitorului Leon M. Arcade, a asigurat Congresului o bună desfăşurare.
       Congresul ARA, a însemnat pentru românii liberi, o fericită ocazie de prezentare a unor lucrări de valoare, care în bună parte vor contribui la cultura universală.
       După comunicarea mesajului Regelui Mihai, Prof. Maria Manoliu-Manea, Preşedinta Academiei, a ţinut să mulţumească Uiversităţii Sorbona pentru patronajul acordat acestui congres. S-a dat apoi citire altor mesaje primite, dintre care cel venit de la PS Episcopul Nathaniel, a fost întâmpinat cu multe aplauze.

Universitatea Sorbona din Paris, unde a avut loc Congresul ARA - 1987

Universitatea Sorbona din Paris, unde a avut loc Congresul ARA - 1987

       Congresul ARA a fost dedicat memoriei lui "Mircea Eliade". După deschiderea lui, care a avut loc în marele amfiteatru al Sorbonei, un număr de 17 binecunoscuţi oameni de cultură şi profesori universitari au prezentat comunicări despre aspecte ale "fenomenului Eliade". Remarcăm unele dintre acestea. Prof. Michel Meslin: "Eliade şi funcţiunea simbolurilor religioase", Prof. Wendy O'Flhaerty: "Mitul şi viaţa reală în opera lui Eliade", Prof. Charles Huston Long: "Eliade, America şi Istoria Religiilor", Prof. Ionel Jianu "Eliade şi cultura refugiului", Prof. Claude Henry Rocquet: "Eliade şi cântecul lui Ulise". Românii care au avut comunicării despre "fenomenul Eliade" sunt: Ioan P. Culianu, Sorin Alexandrescu, Cicerone Poghirc, Matei Călinescu. La sfârşitul comunicărilor de mai sus s-a rulat filmul documentar "Mircea Eliade şi redescoperirea sacrului", realizat de cineastul Paul Barbăneagră din Paris.

Congresul Internaţional al Academiei Române Americane, anuntat in Ziarul 'Le Figaro' din 25 iunie 1987

Congresul Internaţional al Academiei Române Americane, anuntat in Ziarul "Le Figaro" din 25 iunie 1987

       Lucrările Congresului s-au desfăşurat în mai multe secţii: Istorie şi Ştiinţa Religiilor; Literatură; Artă Plastică; Muzică; Filosofie; Teologie; Lingvistică; Istorie; Antopologie; Etnologie; Ştiinţe Sociale şi Economice; "Matematică" şi "Medicină". Au fost peste 100 de comunicări făcute în limbile, franceză, engleză şi română. Fiecare comunicare a avut un timp de 20 de minute şi a fost urmată de întrebări. S-a lucrat în cinci sesiuni paralele în cinci săli de cursuri ale Universităţii.
       Este de menţionat că la "Masa Rotundă" - Matei Cazacu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca - au fost şi importante schimburi de vederi cu privire la "supravieţuirea culturii în România". O altă interesantă "Masă Rotundă" a fost cea la care Părintele Gheorghe Calciu, Michel Dousse, Marin Tarangul şi Jacques Vidal, au pus problema timpului: închisoare şi suferinţă care se poate numi "coborârea în infern".
       In cadrul Congresului au mai avut loc şi programe culturale. Miercuri seara, 24 iunie, maestrul Gheorghe Zamfir, cu ansamblul său a dat un "Concert de Nai" la Biserica "Sfânta Treime". Joi seara renumita cântăreaţă de operă Viorica Cortez, a interpretat muzică românească - populară şi clasică - într-un Concert găzduit de Sala Bibliotecii Naţionale.
       Congresul şi-a încheiat lucrările sâmbătă 27 iunie cu un Banchet Festiv de închidere, care s-a ţinut în saloanele marelui Hotel "George V". Ȋn partea festivă a acestuia au fost conferite diplomele de onoare ale Academiei.
       Legată de Congres, deci tot ca un omagiu adus lui Eliade, în decursul lunii iunie, a vut loc la "Centrul Pompidou" o expoziţie de "Documente şi Bibliografie" la care au fost expuse cărţile lui Mircea Eliade, cărţi româneşti care se valorifică şi se vând prin grija Cercului "Hyperion" şi tablouri de artă şi sculptură, creaţii ale artiştilor Andreia Bove, Gheorghe Cotoş, Miron Kiropol, Matei Lăzărescu, Sanda Niţescu şi Dana Roma.
       Duminică, 28 iunie o mare parte dintre participanţii la Congres au luat parte la serviciile religioase de la cele două Biserici româneşti din Paris. La cea Ortodoxă de pe Jean de Bouvais, după Sfânta Liturghie a avut loc un concert de muzică religioasă dat de Corul "Collegium Byzantinum" din Germania dirijat de Mircea Dumitrescu, iar la Biserica Română Unită de pe Rue Ribera, congresiştii s-au bucurat de ospitalitatea oferită cu multă dragoste de Msgr. George Cosma, şeful Misiunii Unite din Paris.
       Radio "Europa Liberă" şi "BBC" din Londra, au transmis reportaje, fraţilor români subjugaţi de acasă, despre o bună parte a lucrărilor congresului.

*** *** ***

Consiliul Episcopal, consfatuire la Cleveland, 1963
(Rnd I, stg la dr): PC Părinţi Ioan Surducan, George Zmed, Ioan Stănilă, PS Episcop Valerian, PC Părinţi, Eugen Lazar, Vasile Haţegan, Traian Vintilă. (Rnd II, stg la dr): PC Părinţi Nick Muntean, Nick Buda, Lee Copacia jr., Vasile Ghetian, Dr. Miron Butariu, Paul E Yova, Andrew Peru, John Sibisan, Vasile Craina, John Regule şi Romul Pantea

Consiliul Episcopal, consfãtuire la Cleveland, 1963
(Rnd I, stg la dr): PC Părinţi Ioan Surducan, George Zmed, Ioan Stănilă, PS Episcop Valerian, PC Părinţi, Eugen Lazar, Vasile Haţegan, Traian Vintilă. (Rnd II, stg la dr): PC Părinţi Nick Muntean, Nick Buda, Lee Copacia jr., Vasile Ghetian, Dr. Miron Butariu, Paul E Yova, Andrew Peru, John Sibisan, Vasile Craina, John Regule şi Romul Pantea

***

Consiliul Parohial al Parohiei 'Sfânta Treime din Los Angeles.Ȋn mijloc Părintele Paroh Richard Grabowski şi Preşedintele Consiliului Dr. Miron Butariu (1980)

Consiliul Parohial al Parohiei "Sfânta Treime" din Los Angeles
Ȋn mijloc Părintele Paroh Richard Grabowski şi Preşedintele Consiliului Dr. Miron Butariu (1980)

***

Miron Butariu primind Diploma de Onoare ARA Boulder. Este înmânată de Prof. Dr. Maria Manoliu-Manea (1986)

Miron Butariu primind Diploma de Onoare ARA Boulder
Este înmânată de Prof. Dr. Maria Manoliu-Manea (1986)

Miron Butariu activitatea şi opera sa:

       Prin contactul cu mintea acestui mare om, care a fost Dr. Miron Butariu, de o mare curăţenie sufletească, echilibrat, care ştia să accepte opinia interlocutorului, care a înţeles ceea ce înseamnă dialogul într-o ţară democratică, aşa cum nu mulţi exilaţi au înţeles-o, ne-am reconstruit pe noi înşine, am descifrat mai bine sensul strădaniilor noastre, am putut defini mai clar rolul intelectualului român exilat, în lupta pentru a menţine demnitatea şi speranţa în sufletul intelectualilor români de acasă, din casa noastră de suferinţă.

Maria MANOLIU-MANEA  

       Ȋntr-o lume, cea a emigraţiei, unde dragostea de ţară şi de neam este pentru mulţi, preocupaţi cum sunt de câştigarea vieţii zilnice, un palid violon d'Ingres, Miron Butariu a avut până în ultima clipă, în faţa icoana ţării, pe care a fost nevoit s-o părăsească, în urmă cu aproape 45 de ani. Şi pentru această icoană, sufletul lui s-a zbuciumat, a ars şi s-a istovit.

Mircea GHEORGHE, Dan FORNADE  

       Miron Butariu se remarcă în lumea exilului românesc şi prin activitatea sa jurnalistică: un analist obiectiv şi bine documentat, un povestitor cu darul cuvântului, un creştin cu frica lui Dumnezeu.
       Ȋn amintirile sale "La Arad din toamna anului 1944 până în iarna anul 1947" şi mai ales în "Fuga de teroare pentru găsirea libertăţii", publicate în anii 1971-1973 în Calendarele "AMERICA", descrie cu mult talent atmosfera dramatică, ce l-a însoţit tot drumul prin Ungaria spre vestul Europei.
       Ȋn articol "România de azi", publicat în ziarul "Cuvântul Românesc" din Hamilton, Canada în 1983, analizând două relatări apărute în "The Los Angeles Times" despre România, prezintă imaginea dezamăgitoare a ţării, din acel timp, sub conducerea lui Ceauşescu.
       Articolul "Aplicarea tratatelor internaţionale", apărut în ziarul "Cuvântul Românesc" din Hamilton, Canada în 1987, începe cu afirmarea că "Istoria ne învaţă că orice sistem politic de guvernare, care a fost împotriva firii omeneşti se destramă slăbeşte şi apoi dispare. De aceea cu siguranţă că şi imperiul ruso-sovietic, care dă semne vizibile de destrămare va dispare. Dar nu atât de repede după cât am dori noi. Ȋntrebarea este, ce putem noi face, exilaţii români în special, pentru a contribui la distrugerea acestuia, sau la grăbirea procesului de distrugere a lui".
       După o analiză profundă a evenimentelor şi conjuncturilor politice din ultime decade, citează afirmaţia politicianului şi scriitorului Dominique Moïsi: "scurgerea vremii va dovedi că numai politica care îmbină fermitatea şi dialogul este reală". Autorul susţine ca acest principiu trebuie pus în practică şi de exilul româneasc.

Alexandru TOMESCU  


 
Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate