Sergiu GROSSU
Lepadarea de sine
       „Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine insusi, sa-si ia crucea si sa Ma urmeze” (Marcu, 8.34).
       Viata de credinta incepe odata cu apropierea noastra de Iisus, in urma chemarii Lui: „Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna” (Matei, 18.28). Insa numai acest lucru nu ajunge. Trebuie sa facem si la doilea pas: sa mergem dupa Iisus, conform indemnului din Duminica dupa Inaltarea Sf. Cruci: „Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine insusi, sa-si ia crucea si sa Ma urmeze” (Marcu, 8.34).
       Cu alte cuvinte, ni se recomanda un exercitiu extrem de dificil, dar sublim in finalitatea sa spirituala, si anume: lepadarea de noi insine, renuntarea la pretinsa noastra personalitate, pierderea aluviunilor regresive din interioritatea culpabila, pentru a ne invrednici sa parcurgem itinerariul plenitudinii crestine, mergand dupa Iisus; respectul arestarii, si la judecata, si la rastingnire, si in moarte, stiut fiind ca „daca ne lepadam de El si El se va lepada de noi” (2 Timotei 2.12).
       Slujirea lui Dumnezeu este imposibila fara lepadare de sine. De aceea trebuie sa ma lepad de mine insumi, de eul meu, de „celalalt” care se afla in mine, care ma impiedica la desavarsire, care ma impinge la pacat, la revolta, la apostazie. Trebuie sa ma lepad de toate poverile innascute sau dobandite, sa izgonesc pe omul meu cel vechi, neputincioasa sluga a pacatului, sa ma descotorosesc de gunoaiele si starvurile mele launtrice, pentru ca in sfarsit, fiinta mea macinata de contradictii si cataclisme, sa-si afle echilibrul si unitatea.
       A urma pe Iisus, fara a te lepada de tine insuti, nu se poate. Caci asa cum descrie Sfantul Apostol Pavel, dualitatea omului firesc, „vad in madularele mele o alta lege, care se lupta impotriva legii primita de mintea mea si ma tine rob legii pacatului, care este in madularele mele” (Romani, 7.23).
       Mantuitorul ne cheama sa mergem pe calea iertarii. Il putem urma daca urim? Putem merge dupa Iisus, pe calea ascezei, a curatiei, a cinstei conjugale, a credintei pure, a pacii si a armoniei sociale, a cumpatarii si a bunatatii, daca nu ne-am lepadat de noi insine, daca n-am crucificat faptele firii pamantesti? Lungul compromitatorul registru al lumii vechi, despre care vorbeste Sfantul Apostol Pavel crestinilor din Galata, cuprinde: preacurvia, curvia, necuratia, desfranarea, inchinarea la idoli, vrajitoria, vrajbile, certurile, zavistiile, maniile, neintelegerile, dezbinarile, certurile de partide, pizmele, uciderile, betiile, imbuibarile (Galateni, 5.19-21) – si toate aceste manifestari, diametral opuse comandamentelor divine, nu ne permit sa mergem dupa Iisus. Cum sa-L urmam, cand ne poticmin, cand schiopatam, cand suntem cu obezi la mani si la picioare, intocmai indracitului din tinutul Gherghesenilor? Cum sa purtam crucea lui Iisus, sau propria noastra cruce, in dezorientata constelatie a diasporei roamanesti, divizata atat din punct de vedere confesional cat si ca orientare politica? Cum sa ne impotrivim pana la sange in lupta cu pacatul si sa iesim biruitori, cand nu ne-am lepadat de omul mincinos, de omul fricos si las?
       Sa nu ne scape nici-o clipa din minte adevarul Evangheliei: CINE NU SE LEAPADA DE SINE INSUSI, SE VA LEPADA DE HRISTOS, reeditand tagada rusinoasa a lui Simon-Petru din noaptea arestarii Domnului. Aceasta lepadare de sine trebuie sa fie totala. Sa nu pastram camari secrete, usi incuiate, particele ale „sinelui” nostru neconvertite, nerastignite, cocolosite printr-o ingaduita ieftina si degradanta. Pentru ca renuntarea, lepadarea, pierderea inseamna un castig, un adaus, o crestere. Micsorandu-ne noi, va creste Iisus in strafundurile fiintei transfigurate prin lucrarea Duhului Sfant. Singuri, cu ajutorul prorpriilor noastre mijloce, nu vom fi in stare sa ne lepadam de noi insine.
       Ceea ce se impune, mai intai, este ca Domnul si Mantuitorul nostru sa intre in templul cel launtric (ca odinioara la Ierusalim, in Duminica Floriilor), in interioritatea noastra rebela, pangarita de idolii poftelor nesabuite, si cu mana pe bici sa rastoarne tejghelele, sa dea afara vanzatorii, sa faca ordine si lumina. Trebuie sa fim altoiti in Hristos si sa ramanem in El, ca mladita in vita. Dupa cum mladita nu poate aduce roada de la sine daca nu ramane in vita, nici noi nu ne vom putea lepada de uscaturile pacatului, decat prin puterea Duhului Sfant, atunci cand seva Duhului va face sa moara faptele trupului. Despartiti de Iisus, nu ne putem lepada de noi insine. Sfantul Pavel n-ar fi fost in stare sa afirme triumful jertfirii de sine, concretizat in cuvintele: „Eu sunt gata sa fiu turnat ca o fertfa de bautura”, daca nu s-ar fi lepadat, pe drumul Damascului, de Saul cel „slab, fricos si plin de cutremur” (1Cor., 2.3), de acea starpitura a omului firesc, prigonitor al Bisericii lui Hristos, de care a trebuit sa se cutremure, incat la randul sau maltratat, prigoait si intemnitat, sa poata spune ca simte placere „in slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in prigoniri, in stramtori, pentru Hristos” (2Cor., 12.10).
       In general noi suntem tentati sa ramanem la prima chemare: „Veniti la mine...”, neglijand pe ce de a doua, absolut obligatorie in procesul evolutiei noastre spirituale: „Daca voieste cineva sa vina dupa Mine...” Entuziasmul dintai se spulbera cand luam act de conditiile ce ni se cer, exprimate astfel: „Sa se lepede de sine insusi, sa-si ia crucea si sa Ma urmeze”.
       Este destul de vie in mintea noastra intamplarea tanarului bogat. Cu cata ardoare a venit la Iisus! Evanghelistul Matei raporteaza ca „a alergat” si „a ingenunchiat” inaintea Domnului. Insa in clipa cand a intervenit chemarea „Vinde tot ce ai” – adica leapada-te de tine insuti, de acareturile tale launtrice, ca sa-L poti urma pe Iisus – s-a lasat pagubas, mahnit de incapacitatea realizarii unei lepadari salutare.
       Itinerariul pe care il recomanda Iisus trece prin gradina Ghetsinami si sfarseste inevitabil pe magura Golgotei.

Pentru arhiva ORTODOXIE apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate