ION GEORGESCU-MUŞCEL

POEZII

Refugiu

Sleit de tot parfumul vremilor trecute,
veacul prezent îl văd așa de searbăd ,
că n-are bucuria pământ să încolțească -
au dispărut din câmp potecile bătute...

În seara asta m-aș adăposti regește
într-un tablou cu casă pictată de Petrașcu,
miroase-a cald și a poveste din bătrâni –
și aș visa așa de românește...

 
Ion Georgescu-Muscel, pictura

Copie după Luchian

Închid portița de la gura lumii, în pripă,
și tălmăcesc tăcerea dintre slove,
m-ar însoți ca și pe Tobie un înger
și aș rosti o vorbă cu-nceput de aripă...

Aș răsfoi la nemurire pagini
în care să fie vorba despre tine,
copilă dulce culegând anglici
de pe coastă de la lelea Iuli...

Gândesc la un Iisus ce scapă din necaz
și spune ce poetic e să ierți,
iar catifeaua mâinii străpunsă de piron
o simt a mângâiere pe obraz...

Într-un tablou cu flori de Luchian pe masă,
în jur copacii lui Ștefan Popescu –
ce tihnă-ar trebui să fie la Petrașcu
de m-ar îngădui să dorm în a lui casă...

      Baden / Ianuarie / 2017

***

 
 
       NOTA:
       Va invitam sa deschideti pagina cu creația poetului-artist:
        http://www.georgescumuscel.com


ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate