Va invitam să citiţi din email-urile ce apar in grupuri de discuţii, unde participă şi ALTERNATIVA.
       Facem acest lucru, cu cea mai bună intenţie, socotind că unele din ele sunt la inălţimea articolelor şi chiar a editorialelor din publicaţii de largă răspândire, sau fac referire la subiecte, pe care mass-media le ocoleste. Punctele de vedere reprezentate in această rubrică nu neaparat reprezintă punctele de vedere ale editorilor publicaţiei. In nici un caz nu dorim ca ele să genereze dispute neprincipiale.

       Sent:Sunday, September 29, 2017, 6:32:48 AM
       Subject:FENOMENUL ROSS DIN ANTARCTICA

FENOMENUL  ROSS DIN ANTARCTICA

       O informație satelitară de ultim moment ne arată că din continentul Antarctica, Banchiza Ross care s-a desprins cu ceva timp în urmă de uscat, a intrat în derivă pe direcția nord-est.
       Ce trebuie să știm despre această banchiză. Suprafața ei este echivalentă cu jumătate din continentul european. Înălțimea ei de la suprafața luciului oceanic variază între 50 și 120 m.
       Despre partea imersă a acestui corp de gheață se cunosc însă date mai puține. Se presupune că ar avea o adâncime scufundată cuprinsă între 600 și 900 m dacă nu chiar mai mult.
       Deriva naturală a banchizei pe direcția nord-estică o aduce în apele calde ale Oceanului Indian. Inițial se credea că va ajunge în apele ceva mai reci ale Atlanticului Sudic, dar curenții oceanici și chiar forța eoliană din zonă, au făcut ca direcția de mișcare a uriașei banchize să se modifice. Se pare că fenomenul este ireversibil ca tendință de deplasare a acestei mega-banchize Ross.
       Impactul pe care l-ar genera ajungerea acestei Banchize Ross în Oceanul Indian se estimează de către specialiști că va fi devastator pentru toate zonele costiere ale continentelor planetei. Calculele estimează că în decurs de maxim 10 (zece) ani nivelul Oceanului Planetar ar putea crește treptat cu circa 6 (șase) metri în urma topirii integrale a acestei mase de gheață.
       Nici nu vreau să-mi imaginez ce impact negativ va avea acest fenomen. Las la o parte faptul că multe orașe-port vor dispare, dar inundarea zonei costiere va duce inevitabil la reducerea suprafeței uscatului și așa devenită insuficientă pentru populația globului.
       Mai rău, se estimează o modificarea a parametrilor climatici la nivelul întregului nostru glob. Astfel, musonii și taifunurile din Asia se vor amplifica atât ca intensitate de manifestare, dar mai ales sub aspectul cantităților de precipitații pe care le vor aduce pe uscat.
       La nivelul Oceanului Atlanticului de Nord sunt scenarii efectuate pe modele complexe care arată că este posibilă dacă nu chiar certă dispariția Curentului cald al Golfului, care va schimba total spectrul climatic al Europei Nordice, trecând-o în zona climatică polară sau subpolară. Cel mai mult va suferi Scandinavia, arhipelagul Britanic, Islanda și țările din zona Mării Baltice.
       În aceste condiții marile grânare tradiționale se vor restrânge, iar specialiștii anticipează declanșarea unei crize a hranei greu de imaginat. Unele deșerturi din peninsula Arabia sau din Africa Nordică se vor transforma în timp (peste 100 de ani) în savane, iar stepele tradiționale (unde sunt și cele mai mari grânare ale lumii) din cele două Americi, din Europa, Asia și Australia se vor transforma în zone semi-deșertice sau chiar în deșert.
       Nu doresc să sperii pe nimeni, dar trebuie să înțelegem că aceste fenomene, la care se vor mai adăuga și alte multe evenimente negative noi, vor transforma radical lumea în care trăim și pe care noi, din lipsă de educație o consideram statică sau veșnică așa cum este ea astăzi.
       Nu, planeta noastră are niște cicluri dinamice ale evoluției climatice care se desfășoară independent de forța și/sau voința omului. De aici trebuie să înțelegem că noi reprezentăm doar un mic component al biosferei și ar trebui să ne comportăm sau să încercăm să ne adaptăm cât mai repede la aceste noi condiții dacă mai vrem să mai supraviețuim ca specie. Suntem o specie inteligentă și putem realiza acest lucru.
       Referitor la România, estimările sunt și în plan negativ, dar și în plan pozitiv. Cert este că vom pierde definitiv Delta Dunării care se va transforma într-un mare golf, apoi o bună parte din zona litorală actuală, cât și ceva teritoriu din lunca Dunării de Jos și din câmpia de subsidență a Siretului Inferior.
       Vom avea alternanțe numeroase de ploi sub formă de averse de tip torențial marcate de lungi perioade de secetă acută sau de uscăciune. Iernile vor devenii foarte geroase dar mult mai bogate în ceea ce înseamnă grosimea stratului de zăpadă. Probabil că fenomenul de inundații, dacă nu vom lua măsurile care se impun, va deveni ceva frecvent pentru mai toate cursurile de apă.
       La acestea trebuie să ne mai așteptăm la o intensificare a proceselor de dinamică a peisajului, în care torenții vor fragmenta intens versanții despăduriți recent, iar alunecările de teren vor pune în pericol mai toate vetrele așezărilor umane, drumurile etc.
       Dar dacă vom începe să gândim constructiv pentru a inhiba aceste fenomene, putem să devenim cel mai mare și mai important furnizor de hrană din Europa, putem câștiga enorm de pe urma acestor modificări la nivel planetar, numai dacă știm să punem în practică acel parteneriat durabil dintre om/comunitățile umane și mediul înconjurător.
       Imaginați-vă că aceste transformări ale planetei se vor face atrăgând după sine declanșarea unor manifestări antagonice între popoare, între state și chiar între blocurile militare. Aici trebuie să avem oameni de mare calibru ca să știe cum să păzească România de marile urgii care sunt de așteptat a fi declanșate în fiecare colț al lumii.

 
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate