Preot Boris Răduleanu

 

Preot Boris Răduleanu        Preotul Boris (Babcenco) Răduleanu, îmi este un vechi şi bun prieten, un frate într-un Hristos, cu care am slujit adesea, împlinind cuvântul Evangheliei; "Să ne iubim unul pe altul ca într-un gând să măturisim... pre Tatăl, pre Fiul şi pre Sfântul Duh..."
       S-a născut la 22 iulie 1905, în satul Izbeşti, jud. Orhei din Basarabia, fiind al 11-lea copil al preotului Grigore Babcenco şi al soţiei sale Ana, născută Catârău, moldoveni de înaltă ţinută morală. A făcut scoala primară la mănăstirea Curchi, jud. Orhei, educat astfel încă din fragedă vârstă în spirit mănăstiresc. A continuat apoi cu Seminarul inferior, apoi cu cel superior la Chişinău, unde ne-am cunoscut, locuind împreună la internat, preocupaţi ca adolescenţii, de "cele văzute şi nevăzute". La vârsta de 18 ani a editat deja o revistă a clasei, denumită "Firul alb" (al vieţii). A absolvit Seminarul în anul 1926 şi s-a înscris la Facultatea de Teologie şi cea de Litere şi Filosofie de la Cernăuţi, pe care le-a absolvit în anul 1931. Ȋn anul IV, a fost ales preşedintele Societăţii Academice a studenţilor teologi şi, în această calitate, a luptat pentru posibilitatea studentilor de a-şi mărturisi preocupările şi frământările lor, într-un dialog şi o colaborare deschisă între profesori şi studenţi.
       Ȋn anul 1931 s-a căsătorit, iar la 7 februarie 1932 a fost hirotonit preot la Mitropolia din Chişinău, pentru parohia Răduleni, jud. Soroca. Ȋn această primă parohie şi-a încercat puterea lui de preot, reuşind să transforme satul într-o comunitate vie de credincioşi. De la acest sat, mai târziu, şi-a schimbat şi numele.
       Ȋn 1936 este numit la Catedrala veche Sf. Nicolae din Bălţi. Acolo ne-am reîntâlnit şi am reluat vechile lagături. Vladica Tit Simedrea îl preţuia mult pentru calităţile intelectuale şi râvna duhovnicească şi i-a înlesnit o bursă de studii în Franta şi Anglia în anii 1937-1938. Astfel timp de un an de zile va studia la Paris la Institutul Saint Serge cu unii din teologii diasporei ruse, stabiliţi în acea vreme în Occident. Reîntors la Bălţi, îşi reia activitatea de slujitor, dar începe să activeze şi pe tărâm publicistic ca redactor sau colaborator la mai multe reviste: "Credinţa noastră", "Foaie duminicală", "Ȋnsemnări creştine". Concomitent desfaşoară şi activitatea didactică, fiind profesor la Seminariul teologic şi la liceele din localitate. Dupa ocuparea Basarabiei, din 1940, se refugiază, fiind numit la biserica Hagi Enus, din Craiova, unde rămâne doar un an, reîntorcându-se la Bălţi, odată cu trupele române. Aici, reface biserica Sfântul Nicolae, distrusă de bombardament, clopotniţa şi casele parohiale. Ȋn aceasta perioadă este preşedintele clerului din eparhia Hotinului.
       Desi nu era preot militar nu este scutit de front, ci este trimis ca preot în linia întai pe Nipru, cu divizia a IV-a Munte, batalionul 14. După invadarea Basarabiei, din 1944, se refugiază a doua oară, de data aceasta la Lugoj, unde a slujit ca preot la Catedrala Ortodoxă, fiind totodată profesor de religie la liceele din localitate.
       Ȋn 1948 s-a mutat la Bucureşti la parohia Chitila, unde veneam adesea şi eu la hram, la 7 ianuarie, la Sfânta Liturghie. Urmau îndelungate şi înteresante discuţii duhovniceşti. Era un preot sârguincios un om prietenos şi cald, căruia îi făcea plăcere să discute cu credincioşii, pe care îi atrăgea prin bogătia predicilor şi cunoştinţelor sale, şi pe care totodată îi asculta cu interes.
       Atunci când comuniştii au aflat ca modestul preot din Chitila este cel care cu ani în urmă prezenta adevărata faţă a regimului pe care s-au străduit să-l impună şi în România, au început presiunile, atât pe Părinte cât şi pe familia sa.
       A fost arestat in 14 martie 1960, după o anchetă dură de un an şi jumatate în cursul căreia a fost avertizat că nu va mai ieşi viu din închisoare. A fost condamnat la 10 ani de temniţă pentru catehizare şi la încă 15 ani pentru articolele scrise împotriva comunismului între anii 1932-1944. După o trecere scurtă prin Jilava a ajuns la Aiud, unde începea aşa-zisa reeducare, pe care a respins-o cu hotârîre. Ȋn consecinţă a avut parte în repetate rânduri de Zarca închisorii.
       A fost eliberat cu ocazia amnistiei generale din 1964. După ieşirea din închisoare Părintele Boris şi-a continuat activitatea pastorală în comuna Roşiori, judetul Ialomiţa, cu oameni cu suflete curate, în mijlocul cărora îşi continua activitatea până în anul 1975, când a fost pensionat.
       Pe tot parcursul vietii a fost preocupat de problema majoră a existenţei umane: sensul şi scopul vieţii. Deşi cu ocazia perchezitiilor i-au fost confiscate toate lucrările (Filosofia creştină a istoriei, Sensul şi scopul vietii, Comentarii asupra Evangheliilor şi altele) reîntors, şi-a reluat studiile teologice. Până în ultimul an al vieţii, a fost în mijlocul credincioşilor pe care i-a iubit şi i-a călăuzit în viaţa lor spirituală.
       A slujit şi a predicat la diferite biserici şi mănăstiri, dar ultima şi cea mai constantă a fost biserica Sapienţei din Bucuresti, de unde a plecat pe ultimul drum la 19 decembrie 1990.
       Orizontul gândirii creştine a parintelui Boris Răduleanu, întrupează dimensiuni largi, cuprinzotare, dar scopul cunoaşterii rămâne întreţinerea credinţei ortodoxe şi trăirea ei. Acesta este crezul autorului, cum apare în Predica la Duminica după Naşterea Domnului, în care spune: "Fiecare om care poartă numele lui Hristos trebuie să fie un teolog. Şi teolog nu înseamnă numai a avea o licenţă. Examenele nu reprezintă totdeauna o garanţie suficientă a cunoaşterii lui Dumnezeu. Cuvântul grecesc "teolog" înseamnă "cuvântător de Dumnezeu". A venit ceasul când creştinii trebuie să fie teologi, dacă nu chiar "teofori", adică purtători de Dumnezeu. Nu numai cel care poartă Preoţia sacerdotală, ci toţi creştinii, pecetluiţi de la botez cu o preoţie universală, trebuie să fie în stare a cuvânta despre Dumnezeu... Fiecare trebuie să ardă, fiecare suflet să fie o lumină... Pentru asta a venit Iisus Hristos în lume, şi noi trebuie să conlucrăm cu El la mântuirea lumii.

       Preot Dimitrie Balaur


ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate