SANDA STOLOJAN

Poeta, jurnalista, critic literar, traducatoare

 
SANDA STOLOJAN

       Sanda Stolojan s-a nascut in 1919, la Bucuresti, intr-o familie inrudita cu fosti politicieni si diplomati, bunicul patern fiind Duiliu Zamfirescu. Este licentiata in litere a Universitatii din Bucuresti.
       A incercat in 1949 sa fuga in Occident, dar a esuat. Expulzati din propria casa de autoritatile comuniste si deposedati de avere, sotii Stolojan au cunoscut rigorile inchisorilor comuniste. A fost arestata la Uranus si deportata, iar sotul Vlad a petrecut multi ani in lagarul de munca fortata de la Canal.
       Cu ajutorul unor rude a emigrat in 1961, stabilindu-se la Paris.
       Aici a fost interpret oficial de limba romana pentru presedintii Frantei. Sanda Stolojan a activat in exilul anticomunist, conducand Liga pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania (1984-1990). A colaborat in emisiunile postului de radio Europa Libera. Incepand din 2003, a facut parte din Consiliul de Garantie Morala al Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc.
        A incetat din viata in Paris, la 2 august 2005.
       Opera si activitatea: A publicat proza si poezie in reviste romanesti din Occident: Limite, Ethos, Fiinta romaneasca, Revista scriitorilor romani. A scris cronici literare si eseuri in Journal de Geneve, Esprit, Cahiers de L'Est, (unde a fost co-fondatoare) Le Monde, L'Alternative, Lettre Internationale, ARA Journal Poezii in franceza publicate in revistele: Revue de Belles-lettres (Geneva), Creation si Polyphonies (Paris). In limba engleza a publicat o monografie Duiliu Zamfirescu in colectia Twaine World Authors (Boston, 1980). Volume de versuri aparute la Editions Rougerie: Dans les Brisures (1982), Sur les abimes verts (1985), Bruine de nulle part (1993). Volum de amintiri: Avec de Gaulle en Roumanie (Editions de l'Herne, 1991). In 1996 ii apare volumul Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian. (Editura Humanitas). A tradus in franceza Lacrimi si sfinti de Emil Cioran (Des larmes et des saints, Editions de l'Herne, 1986) si poezii de Lucian Blaga cuprinse in antologia L'etoile la plus triste (Editions de la Difference, 1992).

CETATEA TOTALA
-Note critice-

       Faptul ca „Cetatea totala” (n.n. autor Constantin Dumitrescu) a aparut intai in limba franceza, (traducere de Serban Cristovici, Editions du Seuil, Paris, 1980) merita sa fie amintit, precum si circumstantele primei aparitii. In 1979 manuscrisul unui necunoscut iesea clandestin din Romania. Identitatea omului si traducerea cartii in limba franceza au fost pastrate secrete pana in ultimul moment. Afland despre cele intamplate si identificand pe autor, autoritatile romanesti au declansat impotriva lui Constantin Dumitrescu obisnuitul sistem de intimidare prin interogatorii si amenintari. In cele din urma, poate pentru a se evita un nou „caz Paul Goma”, C. Dumitrescu a fost expulzat peste granita in Germania, unde traieste la ora actuala.
       Constantin Dumitrescu este un intelectual format in vechea scoala de cultura romaneasca, devenit proletar in Romania, unde a lucrat timp de doua zeci si cinci de ani, pe diverse santiere. Mai intai a cunoscut inchisoarea si domiciliul obligator. In toti acesti ani a scris eseurile de fata, pe care a reusit sa le ascunda si in cele din urma sa le scoata din tara. Fara sa vrem, gandul ne duce la marturisirile lui Soljenitsyn despre felul cum si-a scapat manuscrisele cand traia in URSS. Personalitatea si destinul lui C. Dumitrescu trebuiesc subliniate pentru a se intelege semnificatia si aportul lucrarii in contextul romanesc. Imbinarea dintre cultura sa politica si sociologica adapata la sursele teoretice occidentale, si contactul zilnic cu existenta de proletar „de la baza”, i-au servit pentru a pune in lumina fenomenul totalitar in versiunea lui romaneasca.
       „Cetatea totala” este dupa cunostinta noastra, prima analiza documentata a sistemului totalitar scrisa in Romania. Avem de a face pe de o parte cu un studiu bazat pe cunostinte exhaustive teoretice. In acelasi timp, riscul de ariditate al unei asemenea lucrari este compensat printr-o puternica combustie interna, o caldura care se resfrange asupra stilului si metaforelor, pline de expresivitate iesite din condeiul autorului.
       „Cetatea totala” este universul in care nimic nu scapa de sub controlul puterii. Nascuta din marxism ca „utopie sistematica” (opera lui Marx), devanita apoi ideologie a revolutionarilor care au adaptat marxismul la realitate (opera lui Lenin), „cetatea totala” sau „socialismul totalitar” (opera lui Stalin) este un fenomen aparte. Socialismul totalitar combina logica utopiei (despre „viitorul de aur”, despre „omul de tip nou”, despre „marele proiect”), cu propria sa logica – anume o logica a puterii. Totalitarismul nu poate exista decat inaintand, inghitand din ce in ce mai multa putere, largindu-si domeniul autoritatii, marindu-si controlul. Cu alte cuvinte, legea insasi a sistemului totalitar este violenta pe care o gasim inscrisa in structurile sistemului.
„Cetatea totala” corespunde de asemenea ispitei careia sistemul nu-i rezista, anume transformarea societatii intr-un „labirint de sticla” in care omul dezumanizat ar trebui sa devina transparent pana la punctul in care n-ar mai fi decat o fictiune, un om golit de substanta prin vointa puterii totale care-l controleaza in fiecare clipa. „Totalitarismul, scrie C. Dumitrescu, tinde sa-si inchida populatia intr-un labirint, dar unul de sticla, in care toate gesturile, chiar cele mai intime, sunt perfect vizibile, in care nu exista ceata sau obscuritate. Labirintul in care toate intortocheturile si meandrele alcatuiesc firul insusi al existentei total determinate.

Sanda Stolojan, din cartile sale

Sanda Stolojan, cateva din cartile sale

Daca regimul si-ar realiza programul, fiecare dintre noi ar trai in vazul tuturor fara a izbuti totusi sa stabileasca intre ei si semenii sai o solidaritate omeneasca directa, ar rataci pana la moarte din renuntare in renuntare, vietuind vesnic sub controlul unor forte inexorabile, fara ca el insusi sa decida nimic, nici macar directia pasilor sai. Societatea labiridului de sticla este universul concentrationar ajuns la desavarsire”.
       Socotim ca paginile in care autorul analizeaza societatea romaneasca sub regimul comunist sunt remarcabile. Societarea romaneasca este astazi (n.n. 1982) o societate artificial stratificata, o societate „a starilor”, in care orice formatie spontana este interzisa printr-o coercitiune continua. „Cele trei stari – mandarinii activului de partid, intelectualitatea tehnocrata, muncitorii industriali si agricoli – nu s-au constituit printr-o prelungire a conditiilor sociale din Romania antebelica, ci abia dupa omogenizarea prealabila a populatiei, in decursul totalizarii cetatii...
 
CASA NOMADULUI

N'am zid
Nici poarta, nici reazim
Ce usor îmi este
Sa fiu altundeva
Sa ma întorn
Unde nu ma cunosc
Înstrainarea
Nu ma prinde
În fiecare clipa
Am atins alte praguri
Asternut alta punte
Ridicat alt fum
Lucrurile ma petrec
Si eu pe ele -
Sunt lacasul meu
Locuiesc
Unde am trecut mai departe
În casa nomadului...

Poezia apartine volumului “Din urzeala ursitei”
       Ca avem de a face cu stari o sugereaza rolul decisiv pe care il detin privilegiile in formarea si conservarea acestor categorii sociale si mai ales modul specific de privilegiere. Apartenenta la grupul „aparat conducator” nu este marcata de ceva anume - proprietate juridica, sau titlul inamovibil – ea putand fi suprimata oricand... evident caracterul impersonal al privilegiilor trebuie sa apere ordinea totala de cei care o slujesc nemijlocit. De aceea tendintele de osificare in starile dominante, impietrirea mandarinatului, spiritul de clan al tehnocratiei, reprezinta un inceput de dezagregare.
       Iata acum alt exemplu de stil si ton - atunci cand C. Dumitrescu vorbeste despre mizeria morala a Romanilor sub regimul totalitar: „Legatura de tara pe care n-o putem parasi, de fabrica in care am fost repartizati, de orasul unde am primit dupa ani de asteptare o locuinta modesta, intr-un cuvant atarnarea de un destin implacabil si adeseori inuman, acesta este adevaratul rezultat social al sistemului comunist. In decursul anilor aproape ca ne-am deprins, sub apasarea barbara, sa credem ca ne datoram existenta regimului, ca suntem un produs al vointei semidivine a partidului. Intr-atat am ramas de insingurati in nefericirea noastra de robi feudali veniti pe lume pentru a ne supune, pentru a fi chinuiti printr-o munca excesiva si prost retribuita si pentru a ne retrage apoi din viata - fireste discret, asa cum am trait, fara sa fi avut vreodata vreo pretentie”.
       Tragedia Romaniei impinsa de Istorie in lagarul sovietic sta scrisa in aceasta carte. Accentele de revolta ale omului, „of”-ul romanului, in fata nedreptatii istoriei, imbogatesc accentele unui intelectual stapan pe elementele pe care le analizeaza.

(Articol scris in anul 1982)

*** *** ***

Despre Sanda Stolojan si opera sa:

       In casa Sandei si a lui Vlad Stolojan - la Paris si la tara - am descoperit un fragment al acelei Românii careia ii purtam nostalgia. O Românie civilizata, asezata sub zodia gandului, framantata de intortocherile destinului sau. In Sanda si Vlad mi-am regasit rudele ramase in urma si pe care stiam ca nu-mi era ingaduit sa le mai vad. Cu ei eram acasa, prin tot ce aceasta poate cuprinde...
       Cu altii a schimbat, ani de-a randul, scrisori - intr-o lume in care arta corespondentei era lasata sa moara. Dintre toti, Cioran a fost, fara indoiala, cel de care s-a apropiat cel mai mult, cel care a pasionat-o constant. I-a tradus o carte de tinerete din româneste, dupa cum a izbutit sa traduca o culegere de poezii ale lui Blaga - un alt român de care se simtea legata.

Radu PORTOCALA
       Sanda Stolojan, in fata evidentei noastre taceri, a unor evidente si pasive acomodari si a altor cateva trasaturi prea complexe ca sa poata fi elucidate in doua-trei randuri, nu judeca, nu condamna, ci doar se mira. Nu in numele unor valori occidentale mai mult sau mai putin trecatoare, ci in acela al valorilor eterne: curaj, adevar, altruism si asa mai departe.
Annie BENTOIU
       Natura echilibrata, patrunzatoare, dar discreta, inzestrata cu privirea ascutita, putin cruda, a moralistului sceptic, dar si traversat de entuziasme si elanuri lirice, de romantism aristocratic, Sanda Stolojan are acea sobrietate calda, acea doza fina de ironie tandra, comprehensiva, atat de necesara cronicarului de oameni, fapte si idei aflate intr-o continua, suculenta contradictie.
Dan C. MIHAILESCU
       Dincolo de spontaneitatea aforistica a lui Cioran, de tacerile lui Eugen lonescu si de proiectele lui Noica, jurnalul (n.n. “Nori peste balcoane”) aduce in scena personajul colectiv al Exilului romanesc intr-o tara dominata de o intelectualitate de stanga. Aflata in fruntea miscarii pentru apararea Drepturilor Omului, Sanda Stolojan traieste constant in dimensiunea eticului: mai poti tacea oare cand comunismul si dictatura personala a lui Ceausescu au atins paroxismul.
Editura HUMANITAS
       La première partie du Journal (Au balcon de l'exil) s'arrêtait en 1989. Dans cette deuxième partie, l'auteur raconte ses retrouvailles avec la Roumanie à peine sortie du communisme, où elle était considérée comme une personne indésirable à l'époque de Ceausescu. Sanda Stolojan évoque des événements et des rencontres, à Bucarest et à Paris, et en particulier les dernières années de Cioran, jusqu'à sa mort dramatique. C'est en somme toute une époque d'élans et de déceptions, s'achevant sur une note d'espoir amenée par les élections de 1996 qui est ici revisitée.
Editura L’HARMATTAN
       Reprezentanta de frunte a culturii romanesti in exil, Sanda Stolojan s-a remarcat prin integritate morala si spirituala, printr-o activitate neintrerupta in dezvaluirea adevarului despre poporul si tara sa de origina, ce s-a zbatut in mrejele ocupatiei comuniste aproape o jumatate de veac.
       Condeiul si vocea sa raman repere cardinale, peste timpurile de trista amintire din istoria natiunii romane.
Alexandru TOMESCU

Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate