<html> <head> <title> ALTERNATIVA - SAPTAMANA CAMPULUI ROMANESC, Campul Romanesc din Hamilton, Ontario, Canada, 2009, Alexandru Tomescu, Aneta Tomescu, George Balasu, Preot Dumitru Ichim, Florica Bacu-Ichim, Petre Albulescu, Gerhard Binder, Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Iacob Cazacu - Istrati, Dumitru Rachitan, Emilia Rachitan, Neli Cornea, Alexandra Tomescu jurnalist de la Televiziunea national - CBC _i Mike Farinaccio, Violeta Sindile, Sandu Sindile, Maria Sava, Dr. Cristian Rchitan, Rucsandra Maria Saulean, Prof. Dr. Nicolae Dima, Prof. Dr. Claude Matas, Sandu Colceriu, Olivia Colceriu, Dan Chirtu </title> <meta name="keywords" content="alternativa, alternativaonline, Campul Romanesc de la Hamilton, SAPTAMANA CAMPULUI ROMANESC, Alexandru Tomescu, Aneta Tomescu, George Balasu, Preot Dumitru Ichim, Florica Bacu-Ichim, Petre Albulescu, Gerhard Binder, Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Iacob Cazacu - Istrati, Dumitru Rachitan, Emilia Rachitan, Neli Cornea, Alexandra Tomescu jurnalist de la Televiziunea national - CBC _i Mike Farinaccio, Violeta Sindile, Sandu Sindile, Maria Sava, Dr. Cristian Rchitan, Rucsandra Maria Saulean, Prof. Dr. Nicolae Dima, Prof. Dr. Claude Matas, Sandu Colceriu, Olivia Colceriu, Dan Chirtu"> </head> <body bgcolor="fffff0" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" bgcolor="#fffffc" style="border: 0 solid black;"><tr><td bgcolor="#fffff0"><div align="justify"> &nbsp;<br> <center> <font face="arial" size ="6">-SPTMNA CMPULUI ROMNESC-</font><br> <font face="arial" size ="5"> HAMILTON, CANADA - 2009<br> IMPRESII, ECOURI, REPORTAJE </font> </center><p> <font face="arial" size ="3"> <b> <u>MOTTO</u> <p> Dorinta de a darui izvoraste din iubire si pretuire. <p><font> <font face="arial" size ="5"> LA CMPUL ROMNESC <p></font></b> <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908_01.jpg", width=600, height=450, alt="Scriitorul Ovidiu Creanga, Toronto, scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg si jurnalistul Gerhard Binder, Romania"><p> <b>Scriitorul Ovidiu Creanga, Toronto, scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg si jurnalistul Gerhard Binder, Romania<p></font></b> </center> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; De cind am aflat de <b>CAMPUL ROMANESC</b> de la Hamilton  Ontario am dorit sa merg sa-l vad, sa fiu si eu acolo intr-una din acele <b>saptamani de intrunire a romanilor</b> de pretutindeni, la daruirea lor pentru identitatea si cultura romaneasca, pentru propasirea idealurilor romanesti. La inceput, ani de zile, nu mi-am putut permite material o asemenea dorinta, multumindu-ma sa citesc cu deosebit interes <b>CUVNTUL ROMNESC</b>  cea mai buna publicatie romaneasca anticomunista din deceniile opt si noua ale secolului XX. Pentru ca, atit <b>Campul Romanesc</b> cit si <b>Cuvantul Romanesc</b> au fost rodul daruirii patriotice a legionarilor scapati de prigoana din Romania si pe care propaganda comunista si antiromaneasca le-a etichetat defaimator drept focare revansarde legionare - netinind cont de drepturile inscrise in <b>United Nations Universal Declaration of Human Rights</b> aprobata in 1948 - iar cei ce se apropiau de ele erau clasificati de comunisti drept <b>legionari, dusmani ai clasei muncitoare si ai cuceririlor revolutionare.</b> Efectul acestei propagande comuniste nu a fost cel scontat, a fost invers, <b><i>de bumerang,</i></b> fiindca in decursul anilor la <b>Campul Romanesc</b> si <b>Cuvantul Romanesc</b> au venit si colaborat patrioti romani din toate categoriile social politice, de toate virstele si profesiile, prezentind cu aplomb si discernamint realitatea nefasta a dictaturii comuniste, demonstrind continuu ca nu este vorba <b>de nici o cucerire revolutionara ci de o dictatura comunista impusa prin forta tancurilor de la Rasarit.</b> La publicatia <b>Cuvantul Romanesc</b> am fost acceptat sa colaborez, absolut voluntar si autonom intre 1981 si 1987, dar nici macar in acei ani nu am participat la <b>saptamanile culturale de la Campul Romanesc. </b> <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Acum a venit momentul implinirii <b>acestui pelerinaj</b> la locurile unde flacara culturii romanesti si-a luptei anticomuniste a fost aprinsa si purtata de sute si mii de romani din Nord America incepind din 1951, cind au cumparat <b>Campul Romanesc</b> si, prin forte proprii, au inceput sa-l amenajeze iar din 1977 au initiat si editat, tot prin forte proprii, <b>Cuvantul Romanesc</b> publicatie fara echivalent prin clarviziune si curajul patriotic nici pina in zilele de azi. Ce m-a pornit in acest pelerinaj acum, in Iulie 2009, nu este invitatia in sine, au mai fost si in trecut, ci poetul si scriitorul Alexandru Tomescu, fata de care am o deosebita consideratie din simpatie personala si multe motive obiective. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Din <b>Winnipeg</b>-ul preeriei canadiene pina la <b>Campul Romanesc</b>  Hamilton sunt peste 2300 de Km pe care m-am hotarit sa-i parcurg la volan (<i><b>draivuindu-i</i></b> cum am zice in <i><b>romglenza,</i></b> atit de la moda in Romania de azi) alegnd traseul printre si peste <b>Marile Lacuri Nord Americane.</b> Astfel din provincia canadiana Manitoba am trecut in partea de nord a statului american Minnesota pina la Marele Lac Superior, la Duluth. Aici, peste un golf al marelui lac, am trecut in statul Wisconsin iar drumul la inceput m-a purtat de-a lungul malului Lacului Superior, apoi pe linga Lacul Michigan pina la strimtoarea dintre Lacul Michigan si Lacul Huron pe care am trecut-o pe cel mai mare si majestuos pod suspendat nord american. Peninsula Michigan de jos am strabatut-o pe o exceptionala autostrada spre sud pina la Port Huron, unde se afla o alta strimtoare a Marilor Lacuri, cea dintre Lacul Huron si Lacul Erie. Aici, americanii si candienii au ridicat un impresionant pod metalic sa le uneasca tarile. Trecindu-l am intrat in provincia canadiana Ontario, de unde mi-a mai ramas doar o aruncatura de bat pina la Campul Romanesc! Nu puteam sa nu fac aceasta paranteza de traseu, de o vasta si unica frumusete continentala cu lacuri cit niste mari, o adevarata nemarginire naturala datatoare de uimire si bucurie calatorilor, prin care trecind ne dam seama si cit de de mici si efemeri suntem, dar, curios, in acealasi timp putem realiza ca suntem inzestrati cu puterea de absorbtie si percepere spirituala, intelectuala a nemarginirii ... <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <b>CAMPUL ROMANESC</b> se afla undeva in mijlocul peninsulei provinciei Ontario, in plina natura, departe de autostrazile dintre marile orase. E un spatiu de 25 de hectare, la intrarea caruia pe o tabla cu tricolor romaneasc scrie <b>Romanian Park</b> si de unde incepe un drum strajuit de copaci. Apoi pe stinga se deschide un parc unde se afla o troita romaneasca inconjurata de busturile unor mari personalitati culturale romanesti ce au trait si creat romaneste in exil. Urmeaza o arie de picnic sub copaci batrini si Centru Cultural   Nae Ionescu  , spatios si frumos pavoazat interior, avind o biblioteca ticsita, o camer cu specific romaneasc si alte, multe dependinte necesare. De la Centrul Cultural se coboara la un mic riu lenes peste care o punte urca la Capela Ortodoxa cu Clopotnita. Pe o latura a campului exista multe case de vacanta pe fundatie sau pe roti, fiecare cu o gradina oglindind personalitatea stapinului ei. Este inca mult spatiu ce asteapta sa fie folosit, amenajat. Totul mi s-a parut cunoscut, implinit romaneste la care as mai fi adaugat un catarg cu un tricolor romanesc, fiindca in Nord America fiecare e liber sa-si ridice steagul natiunii sale pe proprietatile ce ii apartin. A se vedea si la alti nord americani. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dintre gazde, de la inceput, am dat mna cu Domnul George Balasu si Doamna Lena promotori ai acestei asezari, apoi m-am imbratisat de bucuria intilnirii cu Alexandru Tomescu, cel care a intimpinat si tratat cu ospitalitate romaneasca pe toti oaspetii veniti din Canada si Statele Unite. Preotul Dumitru Ichim, o binecunoscuta personalitate romaneasca din Canada, cu mult har crestineasc a oficiat in aceasta saptamina utrenia si vecernia iar ospatarea noastra o datoram <b>Doamnele Campului Romanesc,</b> carora le suntem mult recunoscatori. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; In cele trei zile cit mi-am permis sa stau, fiind supusul timpului meu, am participat la conferintele si discutiile ce se tineau dupa cina si deobicei durau pina dupa miezul noptii. Pentru mine au fost trei zile deosebit de valoroase, cunoscind romani de la care am aflat si invatat multe. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Prima seara la care am participat a fost cu adevarat o manifestare de cultura romaneasca prin conferinta Domnului Sandu Sindile care a facut o reusita paralela intre viata si opera lui Nicolae Grigorescu cu a unui pictor canadian, Homer Watson, ilustrata cu reproduceri din operele celor doi. A fost si o seara de poezie romaneasca in care doua cenacluri, cel din Kitchener numit   Muntele Maslinilor si cel din Toronto   Nicapetre   s-au intrecut, captivind auditoriul cu versurile lor. Pentru mine, netrecind pragul cenaclurilor si desprins de poezie de multi ani, a fost o mare revelatie, descoperind diferenta dintre a citi poezia si de a o asculta recitata de poetul ei. Pe hirtie poate aparea palida, recitata este insufletita, vie, patrunde si te emotioneaza. Domnul Dumitru P. Popescu, editorul publicatiei OBSERVATORUL din Toronto, a prezentat o interesanta expozitie de vechi publicatii si carti romanesti, aducindu-ne aminte de truda inaintasilor nostri ce au contribuit, cu sufletul si mintea la cultura romaneasca. In seara urmatoare audienta a ascultat cu piosenie prezentarea patetica a profesorului basarabean Iacob Cazacu Istrate despre Basarabia. Momentul reunirii Basarabiei cu Romania, atit de prielnic indata ce fosta URSS a anulat pactul Molotov  Ribbentrop, a fost impiedecat, stavilit ordinar de catre cea mai nefasta troica antiromaneasca dupa 1989: Ion Marcel Ilici Iliescu, Petre Roman, Adrian Nastase. Cuplul Emil Constantinescu si Adrian Severin au tinut linia trasata de troica, mergind mai departe prin tratatul lor cu Ucraina. Cit despre marioneta de blci, Traian Basescu, cu ct ii trec zilele cu atit romanii isi dau seama de nulitatea caracterului sau si de perspectiva sigura ca nu va fi nici mai mult nici mai putin decit Ion Marcel Ilici Iliescu si Emil Constantinescu - Tapul. Istoria il va pune in aceiasi vitrina a rusinii cu ei. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; De la Timisoara, Gerhard Binder publicistul si redactor la radio, intr-o foarte aleasa limba literara romaneasca a prezentat in stil nemtesc, sistematizat   Romania anilor 2008  2009  . Un tablou trist, cit peretele centrului cultural in care ne aflam. L-am ascultat mihniti, fiindca avea dreptate. A staruit asupra confuziei, intentionat intretinute in strainatate, dintre <b>rromi si romani, intre comportamentul rromilor din mijlocul nostru, in spatiul nostru mioritic, dacic</b> din care nu vedea solutia de iesire fiindca suntem ingraditi de sirma ghimpata a <i><b>polliticaly correctness-ului.</i></b> Starea de fapte, ideea si consecintele irita pe toti romanii, fiind un <b>nod gordian</b> pus in fata noastra pe care nu putem sa-l desfacem. M-am trezit ca iau cuvantul si, plecind de la faptul ca <b>nodul gordian nu se desface ci se taie, </b> am propus nici mai mult nici mai putin decit sa ne intoarcem la vechea denumire de <b>daci ai Daciei lui Burebista si Decebal si sa-i lasam pe rromi-Rromei</b> sa se numeasca cum vor daca asta cred ei ca le schimba apucaturile. Am crezut ca voi fi repezit ca protocronist legndu-ma de <i>  Badita Traian care a venit sa ne incruciseze cu legiunile lui, sa formam un nou popor, neolatin, mai destept si frumos decit dacii, dar nu chiar cit sunt ei rromanii din Rroma  </i> Cind colo, ce sa vezi, celor de fata le-a suris ideea si cu sursul vom ramine, fiindca de la idee la un puternic curent de opinie ce sa duca la fapta <i>este o calea atit de lunga la romani, ca mii de ani vor trebui de-or mai avea! </i><br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; In cea de-a treia zi, la masa de prinz s-a produs un mic, <i>foarte mic incident de opinii.</i> Domnul Profesor Dr Claude G. Matasa, o binecunoscuta si apreciata personalitate din exilul romanesc (azi numit diaspora de unii, termen neacceptat de altii) si, mai recent, consul onorific al romanilor din Florida, s-a ridicat de la masa, si cu gravitatea-i cunoscuta, a spus ca va da citire <b>scrisorii adresata de Ion Mihai Pacepa Asociatiei Culturale Romane din Hamilton.</b> Am ramas perplex, si nu numai eu, altii nedumeriti si uimiti, iar unii indiferenti. De unde pina unde, si, mai ales, de ce in AD 2009 generalul de securitate Pacepa isi trimite <i>solul prieteniei cu daruri verbale, lingusitoare</i> la <b>Campul Romanesc</b> unde se aflau si fosti detinuti politici de pe vremea cind Pacepa era unealta de nadejde a dictaturii comuniste? De ce nu le-a trimis scrisori de apreciere si sprijin acestor detinuti politici atunci cind erau in inchisorile comuniste, nu acum? Nu e greu de intuit, de descifrat, intentia si impactul compromiterii acestei redute anticomuniste de catre un tradator al Romaniei, numai ca e nevoie de o mica dezbatere argumentata. Intii, pentru cei ce isi ridica sprinceana cnd altii sustin ca <b>Pacepa este un tradator al Romaniei, un fals anticomunist</b> ii poftesc pe cei ce ridica sprincenele sa-si aminteasca <b>daca dupa</b> fuga lui Pacepa institutiile si intreprinderile la care erau angajati au ramas fara securistii si informatorii care ne supravegheau si terorizau psihic cu urmarirea, amenintarile si dosarele lor? <b>NU,</b> nici vorba, acel segment intern al securitatii a ramas nestirbit, Pacepa a distrus sistemul de informatie, spionaj si contraspionaj exterior al Romaniei, segment pe care il au toate tarile lumii, indiferent de regimul politic, segment foarte important pentru siguranta fiecarui stat. Acest segment, foarte greu de format si mentinut, Pacepa l-a pus pe tava strainilor, lasand Romania descoperita pentru un moment, moment de care au profitat din plin serviciile de informatii, spionaj si contraspionaj straine in tara noastra. (Acelasi lucru l-a facut si Iliescu cu Roman in Decembrie 1989 ca la trei luni sa fim socati de evenimentele de la Targu Mures!) Al doilea, nu scoateti din ecuatie faptul ca generalul de securitate Pacepa a fost sluga umila si profitoare a familiei Ceausescu timp de 15 ani. Dupa anumite date si argumente sustinute de fosta securitate Pacepa era deja urmarit pentru neloialitate profesionala si parvenire materiala de pe <i>urma academicienei</i> (a se citi cartea Colonelului de securitate Ion Manzat) Pacepa nu-si poate sterge trecutul de sluga a tiraniei comuniste si de tradator de tara, prin deconspirarea serviciilor de informatii ale Romaniei, cu scrisori de genul celei citite de consul onorific al romanilor din Florida. Ascultati un pasaj din scrisoarea lui: <i><b>Dragi prieteni, Permiteti-mi sa ma asociez, prin intermediul fostului meu coleg de facultate, Dr. Claude Matasa, celor ce va adreseaza calde felicitari cu prilejul celei de a 51 aniversari, si sa-mi alatur umila recunostinta pentru contributia Asociatiei dumneavoastra la eliberarea tarii. Cind se va scrie istoria adevarata a Romaniei, ea va consemna ca rachetele ce au distrus tirania Ceausescu au fost lansate de asociatiile emigratiei romane din Occident si de postul de RadioEuropa Libera.</i></b> Ni s-a facut greata de aceast cabotin in total declin intelectual, caracter nu a avut niciodata, care ne-a stricat masa de prinz <i>  cu rachetele lui  </i> iar eu m-am revoltat pe <i><b>mesagerul lui</i></b> si m-am hotarit sa scriu un pamflet separat cu dovezi si argumente despre perfidia tradatorului Pacepa. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Seara a continuat cu o interesanta prezentare de diapozitive din Cambodia si Vietnam comentate doct de Prof. Dr. Claude G. Matasa. A urmat un alt profesor, un cercetator istoric, Paul Leu venit de la Seattle, care a prezentat martirul unui preot ortodox. A impresionat cind din sala a luat cuvantul un fost detinut politic care a impartasit inchisoarea si lagarul cu preotul martir. Amintirea l-a emotionat, ne-a emotionat. Dupa aceasta serie de profesori a urmat un inginer, Domnul Petre Albulescu, care cu farmec deosebit a delectat audienta tinind o prelegere despre oamenii de stiinta romani recunoscuti pe plan mondial, lasind in concluzie ideea ca luind in considerare toti parametri, natiunea romana desi mica in comparatie cu multe altele, a dat mai multi si mari oameni de stiinta si cultura in secolul XX decit alte natiuni mai numeroase, cu invatamint universitar mai vechi si dezvoltat decit al nostru. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Mi-a parut rau ca a trebuit sa plec fara sa ascult conferinta Profesorului Dr. Nicolae Dima din Arizona despre   Romania si Omenirea in secolul XXI  fiind convins, ca va lansa idei interesante, critice ce vor fi aprins dezbatute si, dupa cit il cunosc Nicolae Dima este un maestru in a stirni dezbateri interesante. In aceiasi masura regret ca nu il pot asculta nici pe ziaristul Grigore Culian, care editeaza cu profesionalitate NEW YORK MAGAZIN, un saptaminal romanesc apreciat. Il simpatizez si mai mult acum dupa recentele dezvaluiri si acuzatii intemeiate aduse conducerii Institutului Cultural Roman din NY. Exemplul sau de argument, verticalitate si curaj ar trebui sa fie luat de multi din mass media romana, fiindca asta ramine. Restul nu e nici apa de ploaie& <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Am plecat pe drumul de intoarcere in preerie <i>burdusit</i> de impresii, idei, oameni cu faptele si comportamentul lor si pe parcursul a sutelor si sutelor de kilometri, printre Marile Lacuri Nord Americane, le-am tot <i>macinat.</i> Ma bucur ca am fost si eu acolo; una este a auzi indirect si a-ti imagina, altceva a vedea si a lua parte direct. Multumesc tuturor de primire si ospitalitate, ii apreciez pentru sufletul si munca depusa, fiindca au facut mult si inca mai sunt de facut, mentionind in acest caz pe energeticul Domn Dumitru Rachitan. Toti merita respect si recunostinta invitatiilor, a participantilor. Cit priveste gazda mea, Mihai Mincu, ce se recomanda <i>cioplitor in piatra</i> fiind insa un adevarat <b>sculptor</b>, sunt convins ca in timp va imbogati zestrea <b>Campului Romanesc</b> lasata de Nicapetre. Parintele Dumitru Ichim renoveaza Capela cu Clopotnita iar scriitorul Alexandru Tomescu ce are in grija vasta biblioteca va scrie o istorie adevarata despre <b>Campul Romanesc si Oamenii Lui. </b> <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Imi pare rau pina la mihnire ca, dintr-o suta de mii de romani ce locuiesc in apropierea <b>Campului Romanesc</b>  Toronto, Hamilton, Kitchener, Windsor  au venit atit de putini. O suta de mii de romanii nu au putut umplea o sala de 300 de locuri! E nelinistitor. Un conational incerca o explicatie metaforica: <b>  Romanii noului val de emigranti si-au lasat radacinile romanesti in primul aeroport, ei au plecat numai dupa bani  </b> Chiar toti, toti? Nu pot sa cred, nu se poate! E drept, generatia noastra a venit pentru libertate, dar nu exista libertate fara bani, asa cum banii nu pot tine loc de radacini, de neam. Oare sa fie romanii cel mai usor de globalizati ?! <i>De ce nu asteapta, sa ia exemplul americanilor, a rusilor, chinezilor sau chiar pe al evreilor! </i> <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Am ramas suprins ca Ambasada Romana din Ottawa condusa de o poeta, Elena Stefoi, nu a vrut sa ne onoreze cel putin cu niste versuri in recitare personala, cred ca meritam si noi, romanii de rind. Deasemenea, tinarul consilier cultural al ambasadei, Eugen Predatu, putea sa treaca macar cu niste pliante turistice din Romania. Absenta Consulatului Roman din Toronto este de inteles; sunt doar trei si <i>very busy-busy!</i> Totusi, incercati <i>dragi tovarasi si prieteni,</i> priviti cum incearca si Pacepa sa se alature acum la vremea senilitatii sale, aflind ca la Campul Romanesc nu se poarta camasa verde, nici cea rosie, ci a fost si a ramas <i>doar o rampa de lansare a rachetelor</i> impotriva comunismului si antiromanismului & <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Un simtamint de regret am deasemenea ca elevii si studentii romani au fost asa de putin vizibili, dar dintre ei, unul, Julian Ichim <i><b>un autentic Che Guevara romanesc,</i></b> ne-a vorbit liber, in ton revolutionar, despre <b>noul capitalism american</b> ce are drept slogan <i><b>  get rich or die trying  .</i></b> Cam numai atit sa fi ramas din mindra si democrata societate nord americana? Sa mai privim! Apoi, tinarul Julian Ichim a vorbit despre <b>globalizare</b> in care omenirea va fi uniformizata, sugerind <i><b>sa rezistam depersonalizarii prin cultura noastra nationala!</i></b> Frumos. Ar fi bine, folositor ca acestea sa fie percepute si intelese si de asa-zisi <i>atasati culturali</i> de prin ambasadele romane, de <i>boierii mintii</i> ai Bucurestiului, de mass media din Romania (Nu asteptam percepere si intelegere de la ICR-urile lui HRP, el /ele avnd alte misiuni, dupa cum s-a vazut recent si la NY) <p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; LA REVEDERE CMP ROMNESC.<p><center><b> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; CORNELIU FLOREA &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; IULIE 2009 &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; WAWA la LACUL SUPERIOR <p>*** *** ***<p></b></center> <font face="arial" size ="4"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b>Grigore L. CULIAN<p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dac vi se face dor de Romnia, mergeci la Cmpul Romnesc!</b></font> <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908_02.jpg", width=600, height=443, alt="Scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg, Alexandru Tomescu, Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, Pr. Dr. Dumitru Ichim si Ion Vasilescu, Kitchener "><p> <b>Scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg, Alexandru Tomescu, Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, Pr. Dr. Dumitru Ichim si Ion Vasilescu, Kitchener<p></font></b> </center> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cu dou sptmni n urm, am fost la Cmpul Romnesc, poate ultimul bastion anticomunist din afara granicelor Romniei, o oaz de lini_te, ortodoxie _i romnism, unde oameni crora (nc) le mai pas de cara lor vin s discute problemele ei. Romni din toate colcurile lumii petrec mpreun, de peste 50 de ani, o sptmn n care se discut, se organizeaz expozicii _i mese rotunde, se mnnc, se bea, se cnt _i se danseaz romne_te, se fac rugciuni la Capela  Adormirea Maicii Domnului sau se vindec boli n poiana-minune din faca Capelei, un loc cu proprietci energetice miraculoase, ales pentru Capel de Episcopul Valerian Trifa (se _tie c unele tratamente energetice se fac cu ajutorul cristalelor de cuarc, care au rolul de a concentra diferite forme de energie n zona afectat de boal, iar energia aflat n poiana vindectoare, raportat la energia concentrat de un cristal terapeutic, are aici valori foarte ridicate) sau se face sport. Acolo, o mn de oameni remarcabili - precum familiile Rchitan (Emilia _i Dumitru), Tomescu (Aneta _i Alexandru), Bla_u (Lina _i George), George Donison, pr. dr. Dumitru Ichim, Mihaela Moisin, Florin Sndulescu, Virgil Zamfir, Alexandru Groza, Ionel Gherghina, Alexandru Colceriu, Nela Cornea, Constantin Groza, Ion Moraru, Petre Dalea sau George Pop - te fac s te simci ca acas, ndat ce intri pe poarta Cmpului Romnesc de la Hamilton, Ontario.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Aflat la peste 10.000 de kilometri de Bucure_ti _i la jumtatea distancei dintre marea metropol canadian Toronto _i celebra cascad Niagara, Cmpul se ntinde pe o suprafac de 48 de acri, fiind cunoscut _i sub denumirea de  Mica Romnie a regretatului sculptor romn Nicpetre, artistul care a creat  Aleea Scriitorilor Romni din Exil , unde se afl busturile lui Mircea Eliade, Aron Cotrus, Vintil Horia, Horia Stamatu, George Donev, Vasile Posteuc, dar _i a Poetului Nacional Mihai Eminescu. Iat, a_adar, un loc unic, unde Cultura Romneasc este reprezentat _i ntrecinut exemplar de romnii din Canada. O leccie aspr pentru actuala conducere a Institutului Cultural Romn, unde indivizi ca Horia Roman Patapievici sau Mircea Mihie_ continu s ignore tot ce este romnesc, promovnd mediocritatea _i a_a-zisul  modernism n locul (_i n detrimentul) valorilor autentice. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Preot dr. Dumitru Ichim, prof. Alexandru Tomescu, Florica Bacu-Ichim, Violeta _i Sandu Sindile, dr. Dumitru Pdeanu (Winnipeg, Canada), prof. Iacob Cazacu-Istrati (Basarabia), Gerhard Binder (ziarist, Romnia) prof. dr. ing. Claude G. Matas (consul onorific al Romniei n Florida, SUA), prof. Paul Leu (Kenmore, Washington, SUA), ing. Petre Albulescu (New Jersey, SUA), prof. dr. Nicolae Dima (Tucson, Arizona, SUA) _i sus-semnatul (New York, SUA) sunt cei care au cinut conferince, ntre 21 _i 25 iulie, la  Sptmna Cmpului Romnesc de la Hamilton. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dac aceste nume au vreo semnificacie pentru  eliti_tii de la ICR, poate nu ar fi ru s fac o vizit _i la Cmpul Romnesc, unde au ce vedea _i nvca, mai ales c se plimb gratuit pe bani publici!<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;La Cmp, nu lipsesc, din pcate, cozile de topor. Le-am vzut la conferince, unde stau, ascult, nu ntreab nimic, noteaz _i, probabil, raporteaz (_tici Dvs. cui), spernd (n van) ca una dintre ultimele redute anticomuniste ale Exilului Romnesc s ncap pe minile lor.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dac totu_i vi se face dor de Romnia, vizitaci  Mica Romnie de la Hamilton! (Informacii pe site-ul www.campulromanesc.ca)<p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;New York, 3 August 2009 <b><center><p>*** *** ***<p></b> <font face="arial" size ="5"> Sptmna Cmpului Romnesc<p></font> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908_03.jpg", width=600, height=435, alt="Alexandru Tomescu, Dumitru Rachitan si Iacob Cazacu-Istrati la fixarea bustului din bronz a scriitorului Horia Stamatu "><p> <b>Alexandru Tomescu, Dumitru Rachitan si Iacob Cazacu-Istrati la fixarea bustului din bronz a scriitorului Horia Stamatu<p></font></b> </center> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Asociatia Culturala Romana din Hamilton este cea mai veche asociatie romaneasca din Ontario, Canada. A fost infiintata in anul 1957. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pe tot parcursul anilor Asociatia s-a straduit sa fie la inaltimea chemarii, pentru a promova si pastra comorile sufletesti ale neamului nostru. A organizat o scoala de limba romana, un cor, trupa de teatru, sezatori, serbari nationale, conferinte, o emisiune de radio in limba romana s. a.<br> Membrii Asociatiei au cumparat un teren de 25 ha pe care s-a cladit primul asezamant al viitorului Camp Romanesc in anul 1967, fiind ajutati si de Guvernul Canadei si de romanii din intreaga lume, inclusiv din Africa de sud si Australia. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pe teritoriul Campului Romanesc sunt amenajate: Capela  Sf. Maria , un monument dedicat eroilor neamului nostru, Troite, piscine, teren de fotbal, volei, parcuri si locuri de  picnicuri pentru vizitatori. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Campul Romanesc i-si deschide portile in fiecare an in luna Mai. La sarbatoare participa toti romanii din imprejurimi: Toronto, Kitchener, London, Hamilton s.a. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In perioada de vara vin sa se odihneasca romanii& <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Peizajul incantator cu salciile pletoase de pe malul raului, vegetatia bogata si nealterata, dau locului un aspect cu totul deosebit, in care vibreaza un puternic sentiment de romanizm. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Marele sculptor roman Nicapetre a realizat aici busturile din marmora a lui M. Eminescu si Nae Ionescu, precum si  Rotonda scriitorilor din Exil (busturile din bronz ale lui Aron Cotrus, George Donev, Vasile Posteuca, Mircea Eliade, Vintila Horia si Horia Stamatu). La plasare ultimilor trei busturi am participat si eu cu o mana de ajutor si ma mandresc cu acest fapt. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cea mai insemnata sarbatoare e Saptamana Campului Romanesc. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Se aduna romani de pretutindeni. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Anul acesta, aflandu-ma in vizita in Canada am avut marea onoare, ca sa fiu si eu invitat la Saptamana Campului Romanesc, care a avut loc intre 20  25 iulie si la care am tinut o conferinta:  Basarabia: trecut, prezent, viitor , alatuiri de marile personalirati ale neamului romanesc, oameni de stiinta si cultura, originari din Romania: Basarabia si Bucovina, Muntenia si Ardeal: prof. Dr. Claudiu Matasa din Florida, USA, Prof. Dr. Nicolae Dima din Arizona, USA, Prof. Dr. Paul Leu din Kenmore, Washington, Dr. Dumitru Padeanu, Canada, scriitorul Ovidiu Creanga, Toronto, Canada, Gerhard Binder, ziarist, Romania, Prof. Dr. Dumitru Ichim si scriitoarea Florica Batu-Ichim din Kitchener, Prof. Alexandru Tomescu, Toronto, Ontario, Grigore Culian, ziarist, New York, SUA s.a. Am aflat de la Presedintele Asociatiei Dumitru Rachitan, ca si de la noi din Basarabia au vizitat Campul Romanesc poetul Iulian Filip, primarul de Chisinau Dorin Chirtoaca, scriitorul Iurie Colesnic, actorul Boris Bechet s.a. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pe langa conferinte au avut loc sedintele cenaclurilor literare  Muntele maslinilor din Kitchener, condus de scriitoarea Florica Batu-Ichim si  Nicapetre din Toronto, sub conducerea redactorului ziarului  Observatorul Dumitru Popescu. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A mai avut loc prezentarea noii carti  Rapit de KGB si condamnat la moarte a Prof. Dr. Paul Leu, roman basarabean, ce-si are radacinile in Badicul Moldovenesc. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pe 24 iulie a avut loc o Masa Rotunda la care s-au discutat diverse intrebari, moderator, Prof. Dr. Nicolae Dima. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S-a facut un apel catre romanii basarabeni din toata lumea pentru a se prezenta la alegerile din 29 iulie 2009 si sa voteze Democratia si Libertatea, pentru a rapune fiara comunista. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Au mai fost in programul de activitate a Saptamanii excursie la Cascada Niagara, concert. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Saptamana Campului Romanesc a inceput cu un picnic pe 19 iulie si s-a incheiat cu un Banchet, sambata 25 iulie in Sala Mare a Centrului Cultural Nae Ionescu. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Le multumesc din suflet organizatorilor acestui forum cultural, Presedintelui Asociatiei Culturale a Romanilor, Dumitru Rachitan si sufletului Asociatiei, Alexandru Tomescu. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;O saptamana de neuitat in sanul neamului& <p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b>Iacob C. Istrati <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Toronto, Canada</b><p> <b><center><p>*** *** ***<p></b> <font face="arial" size ="5"> SPTMNA CMPULUI N IMAGINI ^I SCURTE COMENTARII </font><p></center> <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Luni01.jpg", width=600, height=450, alt="Moderatorul Alexandru Tomescu, artista Violeta Sindile, Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California, Pr. Dr. Dumitru Ichim"><p> <b>Moderatorul Alexandru Tomescu, artista Violeta Sindile, Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California, Pr. Dr. Dumitru Ichim<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;O sptmn a regsirilor, a mplinirilor unor dorince sl_luite n suflete de mulci ani, a ntlnirilor pentru prima dat, sau a simplei curiozitti de a vedea un loc binecuvntat de Dumnezeu, unde romnii, care au ales de-a lungul deceniilor drumul pribegiei, au strns cu trud _i migal tot ce-au avut mai bun _i sfnt n constiinca _i fiinca lor. Ciclul de conferinte al primei zile a fost deschis de Pr. Dr. Dumitru Ichim: cu  Sfntul Nectarie Taumaturgul _i sensul doxologic al fiincei umane . <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Luni02.jpg", width=603, height=332, alt="Publicistul Alexandru Tomescu _i Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California "><p> <b> Publicistul Alexandru Tomescu _i Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In continuare Prof. Alexandru Tomescu: a prezentat n imagini _i comentarii conferinca:  Scriitorul Aurel Sergiu Marinescu, exponent al culturii exilului romnesc . Ea a fost ca o aducere-aminte, ca un omagiu adus unei personalitci, care ani de-a rndul a suscinut _i ncurajat Sptmnile Culturale ale Cmpului. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Tnarul Dr. Thomas Ichim, venit din San Diego, California, CEO la  Medsystem , autor a dou crci _i multe articole n domeniul imunologiei, a recinut atencia publicului cu subiectul, nsocit de proieccii "Miracolul Celulelor Stem (Medicina Regenerativa)" <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Luni03.jpg", width=600, height=450, alt="Artista Violeta Sindile din Kitchener, comentand expozicia de pictur"><p> <b>Artista Violeta Sindile din Kitchener, comentand expozicia de pictur<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In incheierea serii artista Violeta Sindile din Kitchener si-a prezentat expozicia de pictur, pe teme variate din care amintim: M_ti ale Carnavalului Venecian, Africa prin Josephine Baker, Clopotul  Havana, Esenca memorie  cu aluzii la Michelangelo n Capela Sixtin sau Mama, abstracte cum este Vulcanul, dedicate muzicii - Jazz, Rock n Roll _i Chiaristul. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Luni04.jpg", width=600, height=450, alt="Alexandra Tomescu jurnalist de la Televiziunea national - CBC _i Mike Farinaccio"><p> <b>Alexandra Tomescu jurnalist de la Televiziunea national - CBC _i Mike Farinaccio<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;O surpriz plcut a serii a fost prezenca jurnalistei de la CBC, Alexandra Tomescu cu Mike Farinaccio, care s-au ocupat de imagini, au aranjat decorul _i au regizat evenimentul. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908marti01.jpg", width=600, height=450, alt="Muzeograful _i publicistul Sandu Sindile, moderatorul, _i poeta Florica Bacu-Ichim"><p> <b>Muzeograful _i publicistul Sandu Sindile, moderatorul, _i poeta Florica Bacu-Ichim <p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A doua zi, a fost deschis de Sandu Sindile, muzeograf la  Homer Watson House and Gallery din Kitchener cu eseul  Nicolae Grigorescu _i pictorul canadian Homer Watson <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908marti02.jpg", width=600, height=412, alt="Poetul _i scriitorul Pr. Dr. Dumitru Ichim _i publicista Cevi Vasilescu citind din creaciile lor"><p> <b>Poetul _i scriitorul Pr. Dr. Dumitru Ichim _i publicista Cevi Vasilescu - Cenaclul  Muntele Mslinilor - citind din creaciile lor<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A urmat ntlnirea cenaclurilor literare: Cenaclul  Muntele Mslinilor , Kitchener condus de poeta Florica Bacu-Ichim _i Cenaclul  Nicpetre , Toronto, condus de Dumitru Popescu. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908marti03.jpg", width=600, height=381, alt="Publicistul Alexandru Tomescu _i poeta Maria Sava - Cenaclul Muntele Mslinilor - recitnd din poeziile lor"><p> <b>Publicistul Alexandru Tomescu _i poeta Maria Sava - Cenaclul  Muntele Mslinilor - recitnd din poeziile lor<p></font></b> <p> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908marti04.jpg", width=600, height=415, alt="Julian Ichim _i poetul Ion Georgescu"><p> <b>Julian Ichim _i poetul Ion Georgescu<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Julian Ichim a vorbit intr-un stil cu totul original despre "Cultur _i Anticultur", iar poetul Ion Georgescu a citit din cartea sa recent aprut "Atelierul de... reparat fluturi", poezia "Ana", in memoria socie sale. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908marti05.jpg", width=600, height=450, alt="Constantin Groza _i-a prezentat cartea S FACEM AFACERI? Planul de afaceri _i accesul la financare"><p> <b>Constantin Groza _i-a prezentat cartea  S FACEM AFACERI? Planul de afaceri _i accesul la financare <p></font></b> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908marti06.jpg", width=600, height=373, alt="Constantin Groza _i-a prezentat cartea S FACEM AFACERI? Planul de afaceri _i accesul la financare"><p> <b>Din partea Cenaclului  Nicpetre , Toronto, a vorbit editorul Dumitru Popescu despre activitatea sa, iar poetul Sterian Ilie Constantin a citit cteva poezii din cartea sa "Cntece de departe _i de acas" <p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ultima conferint a sesiunii de marci a fost tinut de - Florica Bacu-Ichim pe tema  Sunt tinerii no_tri n pericol? . A fost urmat de intrebri _i comentarii.<p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Miercuri, o zi nsorit, unde comentariile despre primele doua seri, se declan_au spondan, trecnd de la grupuri largi la marturisiri ntre patru ochi. S-au aranjat in pozitia definitiv ultimile busturi, recent turnate in bronz ale lui Vintila Horia _i Horia Stamatu. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908miercuri01.jpg", width=600, height=450, alt="Prof. Dr. Nicolae Dima, ntmpinat cu urale _i _ampanie; 22 iulie aniversarea zilei sale de na_tere> In dreapta sa, Prof. Dr. Claude Matas, iar in stnga presedintele asociatiei Mitic Rchitan"><p> <b>Prof. Dr. Nicolae Dima, ntmpinat cu urale _i _ampanie; 22 iulie aniversarea zilei sale de na_tere> In dreapta sa, Prof. Dr. Claude Matas, iar in stnga presedintele asociatiei Mitic Rchitan<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;n aceast sear a sosit din Tucson, Arizona, Prof. Dr. Nicolae Dima, ntmpinat cu urale _i _ampanie; 22 iulie aniversarea zilei sale de na_tere.  Multi ani triasc , a rsunat in Sala de conferince ca ntr-o aul universitar. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908miercuri02.jpg", width=600, height=450, alt="Prof. Iacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu, jurnalistul Gerhard Binder, Romania, scriitorul Corneliu Florea, Winnipeg"><p> <b> Prof. Iacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu, jurnalistul Gerhard Binder, Romania, scriitorul Corneliu Florea, Winnipeg <p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dr. Dumitru Pdeanu (Corneliu Florea) a deschis seara de conferince vorbind liber despre  Boala _i sfr_itul pmntesc a lui MIHAI EMINESCU, acum la 120 de ani, de la comemorarea stingerii ROMNULUI ABSOLUT, POETULUI NAbIONAL ^I UNIVERSAL . <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Scriitorul Corneliu Florea a vorbit ca medic, continund _tafeta nceput de Dr. Ion Nica din Ia_i pe care a primit-o de la Dr. Ovidiu Vuia, prin volumul  Mihai Eminescu, 1889-1989. Expunerea a captivat publicul, conferenciarul avnd darul vorbei si arta selectrii _i concentrrii argumentelor cheie, simple dar convingtoare.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prof. Iacob Cazacu-Istrati, Republica Moldova a prezentat lucrarea  Basarabia, trecut, prezent _i viitor , o trecere in revist a istoriei zbuciumate a fracilor de peste Prut, incheiat cu speranca c alegerile parlamentare ce urmau sa aibe loc peste cteva zile, vor fi o nou pas spre adevrata democracie. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ultima conferinc a serii a fost suscinut de Gerhard Binder, ziarist, Romnia, avnd tema  Romnia anilor 2008-2009 . <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Joi01.jpg", width=600, height=450, alt="Sfnta Liturghie - Printele Protopop al Canadei de Est, Ionel Cudricescu de la Parohia  Sfntul Ioan Evanghelistul din Toronto si Printele Capelan Dumitru Ichim"><p> <b>Sfnta Liturghie - Printele Protopop al Canadei de Est, Ionel Cudricescu de la Parohia  Sfntul Ioan Evanghelistul din Toronto si Printele Capelan Dumitru Ichim<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cea de a patra zi, cnd soarele _i ridicase deja primele raze strlucitoare, peste vrfurile impdurite ale dealurilor din imprejurimi, dnd strluciri diamantice picurilor de rou, a fost ntmpinat de dangatul clopotelor Capelei  Sfnta Maria . <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Sfnta Liturghie a fost oficiat de Printele Capelan Dumitru Ichim, avnd invitat pe Printele Protopop al Canadei de Est, Ionel Cudricescu de la Parohia  Sfntul Ioan Evanghelistul din Toronto. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Joi02.jpg", width=600, height=450, alt="Moderatorul Alexandru Tomescu, Ing. Petre Albulescu din New Jersey _i Prof. Paul Leu, din Kenmore"><p> <b>Moderatorul Alexandru Tomescu, Ing. Petre Albulescu din New Jersey _i Prof. Paul Leu, din Kenmore<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ciclul de conferinte a fost deschis de Profesor Dr. Claude G. Matas, DCE, DSc., DHC, Florida, USA cu expunerea  Cambodia _i Vietnam, foste colonii franceze, astzi .<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;n continuare Prof. Paul Leu, din Kenmore, Washington, USA, a conferenciat pe tema  Pagini de istorie contemporan romneasc , o reconstituire pe baz de documente a epopeii colonelului confesor Vasile Leu, voluntar pe frontul antisovietic, duhovnic al Casei Regale Romne, trecut n cinul monahal cu numele de Victor, hirotonisit - mai nti n car, n tain - ca episcop _i apoi n exil.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ing. Petre Albulescu din New Jersey, SUA, a incheiat ciclul de conferince al serii cu tema  Oameni de _tiinc romni, care s-au impus pe plan mondial . <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Vineri01.jpg", width=600, height=450, alt="Masa rotund, moderator Prof. Dr. Nicolae Dima"><p> <b> Masa rotund , moderator Prof. Dr. Nicolae Dima<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Vineri, ultima zi de conferince dup slujba de Utrenie, n cursul diminecii a avut loc  Masa rotund , condus de Prof. Dr. Nicolae Dima. Din subiectele discutate amintim: Basarabia in prag de alegeri parlamentare, Ardealul si Romnii, Romnii din Valea Timocului, situacia aromnilor. Au luat cuvantul: Prof. Dr. Matas, Dr. Dumitru Padeanu, Prof. Paul Leu, Alexandru Tomescu, Iacob Cazacu, Aneta Tomescu, Grigore Culian, Dumitru Rachitan. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Vineri02.jpg", width=600, height=450, alt="Prof. Dr. Nicolae Dima, Alexandru Tomescu _i ziaristul Grigore Culian"><p> <b>Prof. Dr. Nicolae Dima, Alexandru Tomescu _i ziaristul Grigore Culian<p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Sesiunea serii a fost deschis de Prof. Dr. Nicolae Dima din Tucson, Arizona, USA cu conferinca  Romnia _i Omenirea n secolul 21 . <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Grigore Culian, ziarist, New York, SUA a vorbit n continuare pe tema:  Este n Romnia mai bine dup 5 ani de mandat al pre_edintelui Traian Bsescu _i de guvernare dreapta-stnga? <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;n incheiere Prof. Dr. Nicolae Dima, a propus spre aprobare _i difuzare, un mesaj catre fracii basarabeni, care peste cteva zile se confruntau cu noi alegeri parlamentare. <font face="arial" size ="3" color="blue" > <p><center>***<p> <b>MESAJ DE NDEMN</b> <p> FRAbI BASARABENI DE LIMB ^I CULTUR! <p> n numele  Asociaciei Culturale Romne din Hamilton, Ontario, _i n asentimentul romnilor din Canada, Statele Unite _i de pretutindeni v ndemnm s v prezentaci la noile alegeri: <p> VOTAbI PENTRU DEMOCRAbIE, PENTRU LIBERTATE, ^I PENTRU EUROPA. <p> Aceste idealuri nacionale sunt azi mai amenincate dect oricnd. <p> NDEMNM OPOZIbIA DEMOCRAT LA UNIRE PENTRU CA MPREUN S RPUNEbI FIARA COMUNIST, CARE V AMENINb CU MOARTEA<p> Citici _i s rspndici acest mesaj! <p> (Hamilton, Canada, 25 iulie 2009) <p>***<p></font> <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908_Grup01.jpg", width=600, height=450, alt="Instantaneu: O parte din conferenciarii _i organizatorii  Sptmnii Cmpului Romnesc <br> (jos, stg-dr) Prof. Dr. Claude G. Matas, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, Pr. Dr. Dumitru Ichim, Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Aneta Tomescu, (n spate, stg-dr) ing. Liviu Cnnu, Prof Dr. Tiberiu Cunia, doi invitaci, Dr. Dumitru Pdeanu (Corneliu Florea), ing. Dan Manolescu, Ion Vasilescu, Tudor Murgoci (cofondator al Asociatiei _i al Ziarului Cuvntul Romnesc), Constantin Groza, Prof. Alexandru Tomescu, Prof. Iacob Cazacu-Istrati din Republica Moldova, ing. Dumitru Rchitan, pre_edinte ACR, Prof. Paul Leu, USA "><p> <b>Instantaneu: O parte din conferenciarii _i organizatorii  Sptmnii Cmpului Romnesc <br> (jos, stg-dr) Prof. Dr. Claude G. Matas, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, Pr. Dr. Dumitru Ichim, Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Aneta Tomescu, (n spate, stg-dr) ing. Liviu Cnnu, Prof Dr. Tiberiu Cunia, doi invitaci, Dr. Dumitru Pdeanu (Corneliu Florea), ing. Dan Manolescu, Ion Vasilescu, Tudor Murgoci (cofondator al Asociatiei _i al Ziarului Cuvntul Romnesc), Constantin Groza, Prof. Alexandru Tomescu, Prof. Iacob Cazacu-Istrati din Republica Moldova, ing. Dumitru Rchitan, pre_edinte ACR, Prof. Paul Leu, USA <p></font></b> </center> <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Banchet001.jpg", width=600, height=357, alt="Banchetul de nchidere: Tudor Murgoci, co-fondator al Asociaciei Culturale Romne _i a ziarului Cuvntul Romnesc, Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, George Bla_u co-fondator al Asociaciei Culturale Romne _i editorul ziarului Cuvntul Romnesc, Lina Bla_u, Pr. Dr. Dumitru Ichim, ing Petre Albulescu, Marilena Albulescu, Prof. Dr. Claude G. Matas, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, , Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Prof. Dr. Tiberiu Cunia. (in spate) Prof. Iacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu."><p> <b>Banchetul de nchidere: Tudor Murgoci, co-fondator al Asociaciei Culturale Romne _i a ziarului Cuvntul Romnesc, Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, George Bla_u co-fondator al Asociaciei Culturale Romne _i editorul ziarului Cuvntul Romnesc, Lina Bla_u, Pr. Dr. Dumitru Ichim, ing Petre Albulescu, Marilena Albulescu, Prof. Dr. Claude G. Matas, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, , Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Prof. Dr. Tiberiu Cunia. (in spate) Prof. Iacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu.<p></font></b> </center> <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Banchet002.jpg", width=600, height=423, alt="Mezzosoprana, Rucsandra Maria Saulean, cu registrul acoperind trei octave, a ncntat publicul cu armonii si ritmuri de swing (Days of Wine and Roses), blues (All Blues), bossa nova (Song for My Father, Besame Mucho) _i ballads (Stella by Starlight, My One and Only Love)."><p> <b>Mezzosoprana, Rucsandra Maria Saulean, cu registrul acoperind trei octave, a ncntat publicul cu armonii si ritmuri de swing (Days of Wine and Roses), blues (All Blues), bossa nova (Song for My Father, Besame Mucho) _i ballads (Stella by Starlight, My One and Only Love).<p></font></b> </center> <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Banchet003.jpg", width=600, height=367, alt="Cuvnt de mulcumiri _i aprecieri: Dr. Cristian Rchitan, SUA, suscintor al evenimentului _i ing Petre Albulescu."><p> <b>Cuvnt de mulcumiri _i aprecieri: Dr. Cristian Rchitan, SUA, suscintor al evenimentului _i ing Petre Albulescu<p></font></b> </center> </center> <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Banchet004.jpg", width=600, height=394, alt="Prof. Dr. Claude G. Matas, D CE, DSc., DHC, Florida, USA _i Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, editor  New York Magazin "><p> <b>Prof. Dr. Claude G. Matas, DCE, DSc., DHC, Florida, USA _i Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, editor  New York Magazin <p></font></b> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Mulcumim din suflet celor care ne-au ajutat n organizare, cazare _i pregtirea dejunurilor, cinelor _i banchetului: doamnele - Moisin Mihaela, Emilia Rachitan, Dora Chirtu, Cornea Nela, Colceriu Olivia, Moraru Suzana, Zanfir Dana, Tomescu Aneta _i domnii - Bala_u George, Sndulescu Florin, Dan Chirtu, Mihai Mincu, Zanfir Virgil. <p><center> <font face="arial" size ="2"> <img src="images/SC0908Banchet005.jpg", width=600, height=450, alt=" SPTMNA CMPULUI ROMNESC, Revedere"><p> </center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;O sptmn a mplinirilor, a sperancelor _i a bucuriei. S-au alungat tritecile deprtrilor _i din nostalgii s-au mpletit cununi nemuritoare. <p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b>Sandu Blcescu</b> <p></font></center> Pentru arhiva <b><a HREF=COMUNITATE.html>COMUNITATE</a></b> apasati aici. <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> </td></tr> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </td></tr></table><br> </body> </html>