-SĂPTĂMÂNA CÂMPULUI ROMÂNESC-
HAMILTON, CANADA - 2009
IMPRESII, ECOURI, REPORTAJE

MOTTO

Dorinta de a darui izvoraste din iubire si pretuire.

LA CÂMPUL ROMÂNESC

Scriitorul Ovidiu Creanga, Toronto, scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg si jurnalistul Gerhard Binder, Romania

Scriitorul Ovidiu Creanga, Toronto, scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg si jurnalistul Gerhard Binder, Romania

        De cind am aflat de CAMPUL ROMANESC de la Hamilton – Ontario am dorit sa merg sa-l vad, sa fiu si eu acolo intr-una din acele saptamani de intrunire a romanilor de pretutindeni, la daruirea lor pentru identitatea si cultura romaneasca, pentru propasirea idealurilor romanesti. La inceput, ani de zile, nu mi-am putut permite material o asemenea dorinta, multumindu-ma sa citesc cu deosebit interes CUVÂNTUL ROMÂNESC – cea mai buna publicatie romaneasca anticomunista din deceniile opt si noua ale secolului XX. Pentru ca, atit Campul Romanesc cit si Cuvantul Romanesc au fost rodul daruirii patriotice a legionarilor scapati de prigoana din Romania si pe care propaganda comunista si antiromaneasca le-a etichetat defaimator drept focare revansarde legionare - netinind cont de drepturile inscrise in United Nations Universal Declaration of Human Rights aprobata in 1948 - iar cei ce se apropiau de ele erau clasificati de comunisti drept legionari, dusmani ai clasei muncitoare si ai cuceririlor revolutionare. Efectul acestei propagande comuniste nu a fost cel scontat, a fost invers, de bumerang, fiindca in decursul anilor la Campul Romanesc si Cuvantul Romanesc au venit si colaborat patrioti romani din toate categoriile social politice, de toate virstele si profesiile, prezentind cu aplomb si discernamint realitatea nefasta a dictaturii comuniste, demonstrind continuu ca nu este vorba de nici o cucerire revolutionara ci de o dictatura comunista impusa prin forta tancurilor de la Rasarit. La publicatia Cuvantul Romanesc am fost acceptat sa colaborez, absolut voluntar si autonom intre 1981 si 1987, dar nici macar in acei ani nu am participat la saptamanile culturale de la Campul Romanesc.
        Acum a venit momentul implinirii acestui pelerinaj la locurile unde flacara culturii romanesti si-a luptei anticomuniste a fost aprinsa si purtata de sute si mii de romani din Nord America incepind din 1951, cind au cumparat Campul Romanesc si, prin forte proprii, au inceput sa-l amenajeze iar din 1977 au initiat si editat, tot prin forte proprii, Cuvantul Romanesc publicatie fara echivalent prin clarviziune si curajul patriotic nici pina in zilele de azi. Ce m-a pornit in acest pelerinaj acum, in Iulie 2009, nu este invitatia in sine, au mai fost si in trecut, ci poetul si scriitorul Alexandru Tomescu, fata de care am o deosebita consideratie din simpatie personala si multe motive obiective.
        Din Winnipeg-ul preeriei canadiene pina la Campul Romanesc – Hamilton sunt peste 2300 de Km pe care m-am hotarit sa-i parcurg la volan (draivuindu-i cum am zice in romglenza, atit de la moda in Romania de azi) alegând traseul printre si peste Marile Lacuri Nord Americane. Astfel din provincia canadiana Manitoba am trecut in partea de nord a statului american Minnesota pina la Marele Lac Superior, la Duluth. Aici, peste un golf al marelui lac, am trecut in statul Wisconsin iar drumul la inceput m-a purtat de-a lungul malului Lacului Superior, apoi pe linga Lacul Michigan pina la strimtoarea dintre Lacul Michigan si Lacul Huron pe care am trecut-o pe cel mai mare si majestuos pod suspendat nord american. Peninsula Michigan de jos am strabatut-o pe o exceptionala autostrada spre sud pina la Port Huron, unde se afla o alta strimtoare a Marilor Lacuri, cea dintre Lacul Huron si Lacul Erie. Aici, americanii si candienii au ridicat un impresionant pod metalic sa le uneasca tarile. Trecindu-l am intrat in provincia canadiana Ontario, de unde mi-a mai ramas doar o aruncatura de bat pina la Campul Romanesc! Nu puteam sa nu fac aceasta paranteza de traseu, de o vasta si unica frumusete continentala cu lacuri cit niste mari, o adevarata nemarginire naturala datatoare de uimire si bucurie calatorilor, prin care trecind ne dam seama si cit de de mici si efemeri suntem, dar, curios, in acealasi timp putem realiza ca suntem inzestrati cu puterea de absorbtie si percepere spirituala, intelectuala a nemarginirii ...
        CAMPUL ROMANESC se afla undeva in mijlocul peninsulei provinciei Ontario, in plina natura, departe de autostrazile dintre marile orase. E un spatiu de 25 de hectare, la intrarea caruia pe o tabla cu tricolor romaneasc scrie Romanian Park si de unde incepe un drum strajuit de copaci. Apoi pe stinga se deschide un parc unde se afla o troita romaneasca inconjurata de busturile unor mari personalitati culturale romanesti ce au trait si creat romaneste in exil. Urmeaza o arie de picnic sub copaci batrini si Centru Cultural ‘’Nae Ionescu’’, spatios si frumos pavoazat interior, avind o biblioteca ticsita, o cameră cu specific romaneasc si alte, multe dependinte necesare. De la Centrul Cultural se coboara la un mic riu lenes peste care o punte urca la Capela Ortodoxa cu Clopotnita. Pe o latura a campului exista multe case de vacanta pe fundatie sau pe roti, fiecare cu o gradina oglindind personalitatea stapinului ei. Este inca mult spatiu ce asteapta sa fie folosit, amenajat. Totul mi s-a parut cunoscut, implinit romaneste la care as mai fi adaugat un catarg cu un tricolor romanesc, fiindca in Nord America fiecare e liber sa-si ridice steagul natiunii sale pe proprietatile ce ii apartin. A se vedea si la alti nord americani.
        Dintre gazde, de la inceput, am dat mâna cu Domnul George Balasu si Doamna Lena promotori ai acestei asezari, apoi m-am imbratisat de bucuria intilnirii cu Alexandru Tomescu, cel care a intimpinat si tratat cu ospitalitate romaneasca pe toti oaspetii veniti din Canada si Statele Unite. Preotul Dumitru Ichim, o binecunoscuta personalitate romaneasca din Canada, cu mult har crestineasc a oficiat in aceasta saptamina utrenia si vecernia iar ospatarea noastra o datoram Doamnele Campului Romanesc, carora le suntem mult recunoscatori.
        In cele trei zile cit mi-am permis sa stau, fiind supusul timpului meu, am participat la conferintele si discutiile ce se tineau dupa cina si deobicei durau pina dupa miezul noptii. Pentru mine au fost trei zile deosebit de valoroase, cunoscind romani de la care am aflat si invatat multe.
        Prima seara la care am participat a fost cu adevarat o manifestare de cultura romaneasca prin conferinta Domnului Sandu Sindile care a facut o reusita paralela intre viata si opera lui Nicolae Grigorescu cu a unui pictor canadian, Homer Watson, ilustrata cu reproduceri din operele celor doi. A fost si o seara de poezie romaneasca in care doua cenacluri, cel din Kitchener numit ’’Muntele Maslinilor” si cel din Toronto ‘’Nicapetre ‘’ s-au intrecut, captivind auditoriul cu versurile lor. Pentru mine, netrecind pragul cenaclurilor si desprins de poezie de multi ani, a fost o mare revelatie, descoperind diferenta dintre a citi poezia si de a o asculta recitata de poetul ei. Pe hirtie poate aparea palida, recitata este insufletita, vie, patrunde si te emotioneaza. Domnul Dumitru P. Popescu, editorul publicatiei OBSERVATORUL din Toronto, a prezentat o interesanta expozitie de vechi publicatii si carti romanesti, aducindu-ne aminte de truda inaintasilor nostri ce au contribuit, cu sufletul si mintea la cultura romaneasca. In seara urmatoare audienta a ascultat cu piosenie prezentarea patetica a profesorului basarabean Iacob Cazacu–Istrate despre Basarabia. Momentul reunirii Basarabiei cu Romania, atit de prielnic indata ce fosta URSS a anulat pactul Molotov – Ribbentrop, a fost impiedecat, stavilit ordinar de catre cea mai nefasta troica antiromaneasca dupa 1989: Ion Marcel Ilici Iliescu, Petre Roman, Adrian Nastase. Cuplul Emil Constantinescu si Adrian Severin au tinut linia trasata de troica, mergind mai departe prin tratatul lor cu Ucraina. Cit despre marioneta de bâlci, Traian Basescu, cu cât ii trec zilele cu atit romanii isi dau seama de nulitatea caracterului sau si de perspectiva sigura ca nu va fi nici mai mult nici mai putin decit Ion Marcel Ilici Iliescu si Emil Constantinescu - Tapul. Istoria il va pune in aceiasi vitrina a rusinii cu ei.
        De la Timisoara, Gerhard Binder publicistul si redactor la radio, intr-o foarte aleasa limba literara romaneasca a prezentat in stil nemtesc, sistematizat ‘’Romania anilor 2008 – 2009’’. Un tablou trist, cit peretele centrului cultural in care ne aflam. L-am ascultat mihniti, fiindca avea dreptate. A staruit asupra confuziei, intentionat intretinute in strainatate, dintre rromi si romani, intre comportamentul rromilor din mijlocul nostru, in spatiul nostru mioritic, dacic din care nu vedea solutia de iesire fiindca suntem ingraditi de sirma ghimpata a polliticaly correctness-ului. Starea de fapte, ideea si consecintele irita pe toti romanii, fiind un nod gordian pus in fata noastra pe care nu putem sa-l desfacem. M-am trezit ca iau cuvantul si, plecind de la faptul ca nodul gordian nu se desface ci se taie, am propus nici mai mult nici mai putin decit sa ne intoarcem la vechea denumire de daci ai Daciei lui Burebista si Decebal si sa-i lasam pe rromi-Rromei sa se numeasca cum vor daca asta cred ei ca le schimba apucaturile. Am crezut ca voi fi repezit ca protocronist legându-ma de ‘’Badita Traian care a venit sa ne incruciseze cu legiunile lui, sa formam un nou popor, neolatin, mai destept si frumos decit dacii, dar nu chiar cit sunt ei rromanii din Rroma’’ Cind colo, ce sa vezi, celor de fata le-a suris ideea si cu surâsul vom ramine, fiindca de la idee la un puternic curent de opinie ce sa duca la fapta este o calea atit de lunga la romani, ca mii de ani vor trebui de-or mai avea!
        In cea de-a treia zi, la masa de prinz s-a produs un mic, foarte mic incident de opinii. Domnul Profesor Dr Claude G. Matasa, o binecunoscuta si apreciata personalitate din exilul romanesc (azi numit diaspora de unii, termen neacceptat de altii) si, mai recent, consul onorific al romanilor din Florida, s-a ridicat de la masa, si cu gravitatea-i cunoscuta, a spus ca va da citire scrisorii adresata de Ion Mihai Pacepa Asociatiei Culturale Romane din Hamilton. Am ramas perplex, si nu numai eu, altii nedumeriti si uimiti, iar unii indiferenti. De unde pina unde, si, mai ales, de ce in AD 2009 generalul de securitate Pacepa isi trimite solul prieteniei cu daruri verbale, lingusitoare la Campul Romanesc unde se aflau si fosti detinuti politici de pe vremea cind Pacepa era unealta de nadejde a dictaturii comuniste? De ce nu le-a trimis scrisori de apreciere si sprijin acestor detinuti politici atunci cind erau in inchisorile comuniste, nu acum? Nu e greu de intuit, de descifrat, intentia si impactul compromiterii acestei redute anticomuniste de catre un tradator al Romaniei, numai ca e nevoie de o mica dezbatere argumentata. Intii, pentru cei ce isi ridica sprinceana când altii sustin ca Pacepa este un tradator al Romaniei, un fals anticomunist ii poftesc pe cei ce ridica sprincenele sa-si aminteasca daca dupa fuga lui Pacepa institutiile si intreprinderile la care erau angajati au ramas fara securistii si informatorii care ne supravegheau si terorizau psihic cu urmarirea, amenintarile si dosarele lor? NU, nici vorba, acel segment intern al securitatii a ramas nestirbit, Pacepa a distrus sistemul de informatie, spionaj si contraspionaj exterior al Romaniei, segment pe care il au toate tarile lumii, indiferent de regimul politic, segment foarte important pentru siguranta fiecarui stat. Acest segment, foarte greu de format si mentinut, Pacepa l-a pus pe tava strainilor, lasand Romania descoperita pentru un moment, moment de care au profitat din plin serviciile de informatii, spionaj si contraspionaj straine in tara noastra. (Acelasi lucru l-a facut si Iliescu cu Roman in Decembrie 1989 ca la trei luni sa fim socati de evenimentele de la Targu Mures!) Al doilea, nu scoateti din ecuatie faptul ca generalul de securitate Pacepa a fost sluga umila si profitoare a familiei Ceausescu timp de 15 ani. Dupa anumite date si argumente sustinute de fosta securitate Pacepa era deja urmarit pentru neloialitate profesionala si parvenire materiala de pe urma academicienei (a se citi cartea Colonelului de securitate Ion Manzat) Pacepa nu-si poate sterge trecutul de sluga a tiraniei comuniste si de tradator de tara, prin deconspirarea serviciilor de informatii ale Romaniei, cu scrisori de genul celei citite de consul onorific al romanilor din Florida. Ascultati un pasaj din scrisoarea lui: Dragi prieteni, Permiteti-mi sa ma asociez, prin intermediul fostului meu coleg de facultate, Dr. Claude Matasa, celor ce va adreseaza calde felicitari cu prilejul celei de a 51 aniversari, si sa-mi alatur umila recunostinta pentru contributia Asociatiei dumneavoastra la eliberarea tarii. Cind se va scrie istoria adevarata a Romaniei, ea va consemna ca rachetele ce au distrus tirania Ceausescu au fost lansate de asociatiile emigratiei romane din Occident si de postul de RadioEuropa Libera. Ni s-a facut greata de aceast cabotin in total declin intelectual, caracter nu a avut niciodata, care ne-a stricat masa de prinz ‘’cu rachetele lui’’ iar eu m-am revoltat pe mesagerul lui si m-am hotarit sa scriu un pamflet separat cu dovezi si argumente despre perfidia tradatorului Pacepa.
        Seara a continuat cu o interesanta prezentare de diapozitive din Cambodia si Vietnam comentate doct de Prof. Dr. Claude G. Matasa. A urmat un alt profesor, un cercetator istoric, Paul Leu venit de la Seattle, care a prezentat martirul unui preot ortodox. A impresionat cind din sala a luat cuvantul un fost detinut politic care a impartasit inchisoarea si lagarul cu preotul martir. Amintirea l-a emotionat, ne-a emotionat. Dupa aceasta serie de profesori a urmat un inginer, Domnul Petre Albulescu, care cu farmec deosebit a delectat audienta tinind o prelegere despre oamenii de stiinta romani recunoscuti pe plan mondial, lasind in concluzie ideea ca luind in considerare toti parametri, natiunea romana desi mica in comparatie cu multe altele, a dat mai multi si mari oameni de stiinta si cultura in secolul XX decit alte natiuni mai numeroase, cu invatamint universitar mai vechi si dezvoltat decit al nostru.
        Mi-a parut rau ca a trebuit sa plec fara sa ascult conferinta Profesorului Dr. Nicolae Dima din Arizona despre ’’Romania si Omenirea in secolul XXI’’ fiind convins, ca va lansa idei interesante, critice ce vor fi aprins dezbatute si, dupa cit il cunosc Nicolae Dima este un maestru in a stirni dezbateri interesante. In aceiasi masura regret ca nu il pot asculta nici pe ziaristul Grigore Culian, care editeaza cu profesionalitate NEW YORK MAGAZIN, un saptaminal romanesc apreciat. Il simpatizez si mai mult acum dupa recentele dezvaluiri si acuzatii intemeiate aduse conducerii Institutului Cultural Roman din NY. Exemplul sau de argument, verticalitate si curaj ar trebui sa fie luat de multi din mass media romana, fiindca asta ramine. Restul nu e nici apa de ploaie…
        Am plecat pe drumul de intoarcere in preerie burdusit de impresii, idei, oameni cu faptele si comportamentul lor si pe parcursul a sutelor si sutelor de kilometri, printre Marile Lacuri Nord Americane, le-am tot macinat. Ma bucur ca am fost si eu acolo; una este a auzi indirect si a-ti imagina, altceva a vedea si a lua parte direct. Multumesc tuturor de primire si ospitalitate, ii apreciez pentru sufletul si munca depusa, fiindca au facut mult si inca mai sunt de facut, mentionind in acest caz pe energeticul Domn Dumitru Rachitan. Toti merita respect si recunostinta invitatiilor, a participantilor. Cit priveste gazda mea, Mihai Mincu, ce se recomanda cioplitor in piatra fiind insa un adevarat sculptor, sunt convins ca in timp va imbogati zestrea Campului Romanesc lasata de Nicapetre. Parintele Dumitru Ichim renoveaza Capela cu Clopotnita iar scriitorul Alexandru Tomescu ce are in grija vasta biblioteca va scrie o istorie adevarata despre Campul Romanesc si Oamenii Lui.
        Imi pare rau pina la mihnire ca, dintr-o suta de mii de romani ce locuiesc in apropierea Campului Romanesc – Toronto, Hamilton, Kitchener, Windsor – au venit atit de putini. O suta de mii de romanii nu au putut umplea o sala de 300 de locuri! E nelinistitor. Un conational incerca o explicatie metaforica: ‘’Romanii noului val de emigranti si-au lasat radacinile romanesti in primul aeroport, ei au plecat numai dupa bani’’ Chiar toti, toti? Nu pot sa cred, nu se poate! E drept, generatia noastra a venit pentru libertate, dar nu exista libertate fara bani, asa cum banii nu pot tine loc de radacini, de neam. Oare sa fie romanii cel mai usor de globalizati ?! De ce nu asteapta, sa ia exemplul americanilor, a rusilor, chinezilor sau chiar pe al evreilor!
        Am ramas suprins ca Ambasada Romana din Ottawa condusa de o poeta, Elena Stefoi, nu a vrut sa ne onoreze cel putin cu niste versuri in recitare personala, cred ca meritam si noi, romanii de rind. Deasemenea, tinarul consilier cultural al ambasadei, Eugen Predatu, putea sa treaca macar cu niste pliante turistice din Romania. Absenta Consulatului Roman din Toronto este de inteles; sunt doar trei si very busy-busy! Totusi, incercati dragi tovarasi si prieteni, priviti cum incearca si Pacepa sa se alature acum la vremea senilitatii sale, aflind ca la Campul Romanesc nu se poarta camasa verde, nici cea rosie, ci a fost si a ramas doar o rampa de lansare a rachetelor impotriva comunismului si antiromanismului …
        Un simtamint de regret am deasemenea ca elevii si studentii romani au fost asa de putin vizibili, dar dintre ei, unul, Julian Ichim un autentic Che Guevara romanesc, ne-a vorbit liber, in ton revolutionar, despre noul capitalism american ce are drept slogan ’’get rich or die trying’’. Cam numai atit sa fi ramas din mindra si democrata societate nord americana? Sa mai privim! Apoi, tinarul Julian Ichim a vorbit despre globalizare in care omenirea va fi uniformizata, sugerind sa rezistam depersonalizarii prin cultura noastra nationala! Frumos. Ar fi bine, folositor ca acestea sa fie percepute si intelese si de asa-zisi atasati culturali de prin ambasadele romane, de boierii mintii ai Bucurestiului, de mass media din Romania (Nu asteptam percepere si intelegere de la ICR-urile lui HRP, el /ele având alte misiuni, dupa cum s-a vazut recent si la NY)

        LA REVEDERE CÂMP ROMÂNESC.

        CORNELIU FLOREA         IULIE 2009         WAWA la LACUL SUPERIOR

*** *** ***

       Grigore L. CULIAN

       Dacă vi se face dor de România, mergeţi la Câmpul Românesc!

Scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg,  Alexandru Tomescu, Jurnalistul  Grigore L. Culian, New York, Pr. Dr. Dumitru Ichim si Ion Vasilescu, Kitchener

Scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg, Alexandru Tomescu, Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, Pr. Dr. Dumitru Ichim si Ion Vasilescu, Kitchener

       Cu două săptămâni în urmă, am fost la Câmpul Românesc, poate ultimul bastion anticomunist din afara graniţelor României, o oază de linişte, ortodoxie şi românism, unde oameni cărora (încă) le mai pasă de ţara lor vin să discute problemele ei. Români din toate colţurile lumii petrec împreună, de peste 50 de ani, o săptămână în care se discută, se organizează expoziţii şi mese rotunde, se mnâncă, se bea, se cântă şi se dansează româneşte, se fac rugăciuni la Capela “Adormirea Maicii Domnului” sau se vindecă boli în poiana-minune din faţa Capelei, un loc cu proprietţi energetice miraculoase, ales pentru Capelă de Episcopul Valerian Trifa (se ştie că unele tratamente energetice se fac cu ajutorul cristalelor de cuarţ, care au rolul de a concentra diferite forme de energie în zona afectată de boală, iar energia aflat în poiana vindectoare, raportată la energia concentrată de un cristal terapeutic, are aici valori foarte ridicate) sau se face sport. Acolo, o mână de oameni remarcabili - precum familiile Rchitan (Emilia şi Dumitru), Tomescu (Aneta şi Alexandru), Bălaşu (Lina şi George), George Donison, pr. dr. Dumitru Ichim, Mihaela Moisin, Florin Sndulescu, Virgil Zamfir, Alexandru Groza, Ionel Gherghina, Alexandru Colceriu, Nela Cornea, Constantin Groza, Ion Moraru, Petre Dalea sau George Pop - te fac să te simţi ca acasă, îndată ce intri pe poarta Câmpului Românesc de la Hamilton, Ontario.
       Aflat la peste 10.000 de kilometri de Bucureşti şi la jumătatea distanţei dintre marea metropolă canadiană Toronto şi celebra cascadă Niagara, Câmpul se întinde pe o suprafaţă de 48 de acri, fiind cunoscut şi sub denumirea de “Mica Românie” a regretatului sculptor român Nicăpetre, artistul care a creat „Aleea Scriitorilor Români din Exil”, unde se află busturile lui Mircea Eliade, Aron Cotrus, Vintilă Horia, Horia Stamatu, George Donev, Vasile Posteucă, dar şi a Poetului Naţional Mihai Eminescu. Iată, aşadar, un loc unic, unde Cultura Românească este reprezentată şi întreţinută exemplar de românii din Canada. O lecţie aspră pentru actuala conducere a Institutului Cultural Român, unde indivizi ca Horia Roman Patapievici sau Mircea Mihăieş continuă să ignore tot ce este românesc, promovând mediocritatea şi aşa-zisul “modernism” în locul (şi în detrimentul) valorilor autentice.
       Preot dr. Dumitru Ichim, prof. Alexandru Tomescu, Florica Baţu-Ichim, Violeta şi Sandu Sindile, dr. Dumitru Pădeanu (Winnipeg, Canada), prof. Iacob Cazacu-Istrati (Basarabia), Gerhard Binder (ziarist, România) prof. dr. ing. Claude G. Matasă (consul onorific al României în Florida, SUA), prof. Paul Leu (Kenmore, Washington, SUA), ing. Petre Albulescu (New Jersey, SUA), prof. dr. Nicolae Dima (Tucson, Arizona, SUA) şi sus-semnatul (New York, SUA) sunt cei care au ţinut conferinţe, între 21 şi 25 iulie, la „Săptămâna Câmpului Românesc” de la Hamilton.
       Dacă aceste nume au vreo semnificaţie pentru “elitiştii” de la ICR, poate nu ar fi rău să facă o vizită şi la Câmpul Românesc, unde au ce vedea şi învăţa, mai ales că se plimbă gratuit pe bani publici!
       La Câmp, nu lipsesc, din păcate, cozile de topor. Le-am văzut la conferinţe, unde stau, ascultă, nu întreabă nimic, notează şi, probabil, raportează (ştiţi Dvs. cui), sperând (în van) ca una dintre ultimele redute anticomuniste ale Exilului Românesc să încapă pe mâinile lor.
       Dacă totuşi vi se face dor de România, vizitaţi “Mica Românie” de la Hamilton! (Informaţii pe site-ul www.campulromanesc.ca)

       New York, 3 August 2009

*** *** ***

Săptămâna Câmpului Românesc

Alexandru Tomescu, Dumitru Rachitan si Iacob Cazacu-Istrati la fixarea bustului din bronz a scriitorului Horia Stamatu

Alexandru Tomescu, Dumitru Rachitan si Iacob Cazacu-Istrati la fixarea bustului din bronz a scriitorului Horia Stamatu

       „Asociatia Culturala Romana” din Hamilton este cea mai veche asociatie romaneasca din Ontario, Canada. A fost infiintata in anul 1957.
       Pe tot parcursul anilor Asociatia s-a straduit sa fie la inaltimea chemarii, pentru a promova si pastra comorile sufletesti ale neamului nostru. A organizat o scoala de limba romana, un cor, trupa de teatru, sezatori, serbari nationale, conferinte, o emisiune de radio in limba romana s. a.
Membrii Asociatiei au cumparat un teren de 25 ha pe care s-a cladit primul asezamant al viitorului Camp Romanesc in anul 1967, fiind ajutati si de Guvernul Canadei si de romanii din intreaga lume, inclusiv din Africa de sud si Australia.
       Pe teritoriul Campului Romanesc sunt amenajate: Capela “Sf. Maria”, un monument dedicat eroilor neamului nostru, Troite, piscine, teren de fotbal, volei, parcuri si locuri de “picnicuri” pentru vizitatori.
       Campul Romanesc i-si deschide portile in fiecare an in luna Mai. La sarbatoare participa toti romanii din imprejurimi: Toronto, Kitchener, London, Hamilton s.a.
       In perioada de vara vin sa se odihneasca romanii…
       Peizajul incantator cu salciile pletoase de pe malul raului, vegetatia bogata si nealterata, dau locului un aspect cu totul deosebit, in care vibreaza un puternic sentiment de romanizm.
       Marele sculptor roman Nicapetre a realizat aici busturile din marmora a lui M. Eminescu si Nae Ionescu, precum si “Rotonda scriitorilor din Exil” (busturile din bronz ale lui Aron Cotrus, George Donev, Vasile Posteuca, Mircea Eliade, Vintila Horia si Horia Stamatu). La plasare ultimilor trei busturi am participat si eu cu o mana de ajutor si ma mandresc cu acest fapt.
       Cea mai insemnata sarbatoare e Saptamana Campului Romanesc.
       Se aduna romani de pretutindeni.
       Anul acesta, aflandu-ma in vizita in Canada am avut marea onoare, ca sa fiu si eu invitat la Saptamana Campului Romanesc, care a avut loc intre 20 – 25 iulie si la care am tinut o conferinta: „Basarabia: trecut, prezent, viitor”, alatuiri de marile personalirati ale neamului romanesc, oameni de stiinta si cultura, originari din Romania: Basarabia si Bucovina, Muntenia si Ardeal: prof. Dr. Claudiu Matasa din Florida, USA, Prof. Dr. Nicolae Dima din Arizona, USA, Prof. Dr. Paul Leu din Kenmore, Washington, Dr. Dumitru Padeanu, Canada, scriitorul Ovidiu Creanga, Toronto, Canada, Gerhard Binder, ziarist, Romania, Prof. Dr. Dumitru Ichim si scriitoarea Florica Batu-Ichim din Kitchener, Prof. Alexandru Tomescu, Toronto, Ontario, Grigore Culian, ziarist, New York, SUA s.a. Am aflat de la Presedintele Asociatiei Dumitru Rachitan, ca si de la noi din Basarabia au vizitat Campul Romanesc poetul Iulian Filip, primarul de Chisinau Dorin Chirtoaca, scriitorul Iurie Colesnic, actorul Boris Bechet s.a.
       Pe langa conferinte au avut loc sedintele cenaclurilor literare “Muntele maslinilor” din Kitchener, condus de scriitoarea Florica Batu-Ichim si “Nicapetre” din Toronto, sub conducerea redactorului ziarului “Observatorul” Dumitru Popescu.
       A mai avut loc prezentarea noii carti “Rapit de KGB si condamnat la moarte”a Prof. Dr. Paul Leu, roman basarabean, ce-si are radacinile in Badicul Moldovenesc.
       Pe 24 iulie a avut loc o Masa Rotunda la care s-au discutat diverse intrebari, moderator, Prof. Dr. Nicolae Dima.
       S-a facut un apel catre romanii basarabeni din toata lumea pentru a se prezenta la alegerile din 29 iulie 2009 si sa voteze Democratia si Libertatea, pentru a rapune fiara comunista.
       Au mai fost in programul de activitate a Saptamanii excursie la Cascada Niagara, concert.
       Saptamana Campului Romanesc a inceput cu un picnic pe 19 iulie si s-a incheiat cu un Banchet, sambata 25 iulie in Sala Mare a Centrului Cultural Nae Ionescu.
       Le multumesc din suflet organizatorilor acestui forum cultural, Presedintelui Asociatiei Culturale a Romanilor, Dumitru Rachitan si sufletului Asociatiei, Alexandru Tomescu.
       O saptamana de neuitat in sanul neamului…

       Iacob C. Istrati
       Toronto, Canada

*** *** ***

SĂPTĂMÂNA CÂMPULUI ÎN IMAGINI ŞI SCURTE COMENTARII

Moderatorul Alexandru Tomescu, artista Violeta Sindile, Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California, Pr. Dr. Dumitru Ichim

Moderatorul Alexandru Tomescu, artista Violeta Sindile, Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California, Pr. Dr. Dumitru Ichim

       O săptămână a regăsirilor, a împlinirilor unor dorinţe sălăşluite în suflete de mulţi ani, a întâlnirilor pentru prima dată, sau a simplei curiozităti de a vedea un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde românii, care au ales de-a lungul deceniilor drumul pribegiei, au strâns cu trudă şi migală tot ce-au avut mai bun şi sfânt în constiinţa şi fiinţa lor. Ciclul de conferinte al primei zile a fost deschis de Pr. Dr. Dumitru Ichim: cu „Sfântul Nectarie Taumaturgul şi sensul doxologic al fiinţei umane”.

Publicistul Alexandru Tomescu şi Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California

Publicistul Alexandru Tomescu şi Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California

       In continuare Prof. Alexandru Tomescu: a prezentat în imagini şi comentarii conferinţa: „Scriitorul Aurel Sergiu Marinescu, exponent al culturii exilului românesc”. Ea a fost ca o aducere-aminte, ca un omagiu adus unei personalităţi, care ani de-a rândul a susţinut şi încurajat Săptămânile Culturale ale Câmpului.        Tânarul Dr. Thomas Ichim, venit din San Diego, California, CEO la „Medsystem”, autor a două cărţi şi multe articole în domeniul imunologiei, a reţinut atenţia publicului cu subiectul, însoţit de proiecţii "Miracolul Celulelor Stem (Medicina Regenerativa)"

Artista Violeta Sindile din Kitchener, comentand expoziţia de pictură

Artista Violeta Sindile din Kitchener, comentand expoziţia de pictură

       In incheierea serii artista Violeta Sindile din Kitchener si-a prezentat expoziţia de pictură, pe teme variate din care amintim: Măşti ale Carnavalului Veneţian, Africa prin Josephine Baker, Clopotul – Havana, Esenţa memorie – cu aluzii la Michelangelo în Capela Sixtină sau Mama, abstracte cum este Vulcanul, dedicate muzicii - Jazz, Rock n Roll şi Chiaristul.

Alexandra Tomescu jurnalistă de la Televiziunea natională - CBC şi Mike Farinaccio

Alexandra Tomescu jurnalistă de la Televiziunea natională - CBC şi Mike Farinaccio

       O surpriză plăcută a serii a fost prezenţa jurnalistei de la CBC, Alexandra Tomescu cu Mike Farinaccio, care s-au ocupat de imagini, au aranjat decorul şi au regizat evenimentul.

Muzeograful şi publicistul Sandu Sindile, moderatorul, şi poeta Florica Baţu-Ichim

Muzeograful şi publicistul Sandu Sindile, moderatorul, şi poeta Florica Baţu-Ichim

       A doua zi, a fost deschisă de Sandu Sindile, muzeograf la „Homer Watson House and Gallery” din Kitchener cu eseul „Nicolae Grigorescu şi pictorul canadian Homer Watson”

Poetul şi scriitorul Pr. Dr. Dumitru Ichim şi publicista Cevi Vasilescu citind din creaţiile lor

Poetul şi scriitorul Pr. Dr. Dumitru Ichim şi publicista Cevi Vasilescu - Cenaclul „Muntele Măslinilor” - citind din creaţiile lor

       A urmat întâlnirea cenaclurilor literare: Cenaclul „Muntele Măslinilor”, Kitchener condus de poeta Florica Baţu-Ichim şi Cenaclul „Nicăpetre”, Toronto, condus de Dumitru Popescu.

Publicistul Alexandru Tomescu şi poeta Maria Sava - Cenaclul Muntele Măslinilor - recitând din poeziile lor

Publicistul Alexandru Tomescu şi poeta Maria Sava - Cenaclul „Muntele Măslinilor” - recitând din poeziile lor

Julian Ichim şi poetul Ion Georgescu

Julian Ichim şi poetul Ion Georgescu

       Julian Ichim a vorbit intr-un stil cu totul original despre "Cultură şi Anticultură", iar poetul Ion Georgescu a citit din cartea sa recent apărută "Atelierul de... reparat fluturi", poezia "Ana", in memoria soţie sale.

Constantin Groza şi-a prezentat cartea SĂ FACEM AFACERI? Planul de afaceri şi accesul la finanţare

Constantin Groza şi-a prezentat cartea “SĂ FACEM AFACERI? Planul de afaceri şi accesul la finanţare”

Constantin Groza şi-a prezentat cartea SĂ FACEM AFACERI? Planul de afaceri şi accesul la finanţare

Din partea Cenaclului „Nicăpetre”, Toronto, a vorbit editorul Dumitru Popescu despre activitatea sa, iar poetul Sterian Ilie Constantin a citit câteva poezii din cartea sa "Cântece de departe şi de acasă"

       Ultima conferintă a sesiunii de marţi a fost tinută de - Florica Baţu-Ichim pe tema „Sunt tinerii noştri în pericol?”. A fost urmată de intrebări şi comentarii.

       Miercuri, o zi însorită, unde comentariile despre primele doua seri, se declanşau spondan, trecând de la grupuri largi la marturisiri între patru ochi. S-au aranjat in pozitia definitivă ultimile busturi, recent turnate in bronz ale lui Vintila Horia şi Horia Stamatu.

Prof. Dr. Nicolae Dima, întâmpinat cu urale şi şampanie; 22 iulie aniversarea zilei sale de naştere> In dreapta sa, Prof. Dr. Claude Matasă, iar in stânga presedintele asociatiei Mitică Răchitan

Prof. Dr. Nicolae Dima, întâmpinat cu urale şi şampanie; 22 iulie aniversarea zilei sale de naştere> In dreapta sa, Prof. Dr. Claude Matasă, iar in stânga presedintele asociatiei Mitică Răchitan

       În această seară a sosit din Tucson, Arizona, Prof. Dr. Nicolae Dima, întâmpinat cu urale şi şampanie; 22 iulie aniversarea zilei sale de naştere. „Multi ani trăiască”, a răsunat in Sala de conferinţe ca într-o aulă universitară.

Prof. Iacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu, jurnalistul Gerhard Binder, Romania,  scriitorul Corneliu Florea, Winnipeg

Prof. Iacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu, jurnalistul Gerhard Binder, Romania, scriitorul Corneliu Florea, Winnipeg

       Dr. Dumitru Pădeanu (Corneliu Florea) a deschis seara de conferinţe vorbind liber despre „Boala şi sfârşitul pâmântesc a lui MIHAI EMINESCU, acum la 120 de ani, de la comemorarea stingerii ROMÂNULUI ABSOLUT, POETULUI NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL”.
       Scriitorul Corneliu Florea a vorbit ca medic, continuând ştafeta începută de Dr. Ion Nica din Iaşi pe care a primit-o de la Dr. Ovidiu Vuia, prin volumul „Mihai Eminescu, 1889-1989. Expunerea a captivat publicul, conferenţiarul având darul vorbei si arta selectării şi concentrării argumentelor cheie, simple dar convingătoare.
       Prof. Iacob Cazacu-Istrati, Republica Moldova a prezentat lucrarea „Basarabia, trecut, prezent şi viitor”, o trecere in revistă a istoriei zbuciumate a fraţilor de peste Prut, incheiată cu speranţa că alegerile parlamentare ce urmau sa aibe loc peste câteva zile, vor fi o nou pas spre adevărata democraţie.
       Ultima conferinţă a serii a fost susţinută de Gerhard Binder, ziarist, România, având tema ”România anilor 2008-2009”.

Sfânta Liturghie - Părintele Protopop al Canadei de Est, Ionel Cudriţescu de la Parohia „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Toronto si Părintele Capelan Dumitru Ichim

Sfânta Liturghie - Părintele Protopop al Canadei de Est, Ionel Cudriţescu de la Parohia „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Toronto si Părintele Capelan Dumitru Ichim

       Cea de a patra zi, când soarele îşi ridicase deja primele raze strălucitoare, peste vârfurile impădurite ale dealurilor din imprejurimi, dând străluciri diamantice picurilor de rouă, a fost întâmpinată de dangatul clopotelor Capelei „Sfânta Maria”.
       Sfânta Liturghie a fost oficiată de Părintele Capelan Dumitru Ichim, având invitat pe Părintele Protopop al Canadei de Est, Ionel Cudriţescu de la Parohia „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Toronto.

Moderatorul Alexandru Tomescu, Ing. Petre Albulescu din New Jersey şi Prof. Paul Leu, din Kenmore

Moderatorul Alexandru Tomescu, Ing. Petre Albulescu din New Jersey şi Prof. Paul Leu, din Kenmore

       Ciclul de conferinte a fost deschis de Profesor Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA cu expunerea „Cambodia şi Vietnam, foste colonii franceze, astăzi”.
       În continuare Prof. Paul Leu, din Kenmore, Washington, USA, a conferenţiat pe tema „Pagini de istorie contemporană românească”, o reconstituire pe bază de documente a epopeii colonelului confesor Vasile Leu, voluntar pe frontul antisovietic, duhovnic al Casei Regale Române, trecut în cinul monahal cu numele de Victor, hirotonisit - mai întâi în ţară, în taină - ca episcop şi apoi în exil.
       Ing. Petre Albulescu din New Jersey, SUA, a incheiat ciclul de conferinţe al serii cu tema „Oameni de ştiinţă români, care s-au impus pe plan mondial”.

Masa rotundă, moderator Prof. Dr. Nicolae Dima

„Masa rotundă”, moderator Prof. Dr. Nicolae Dima

       Vineri, ultima zi de conferinţe după slujba de Utrenie, în cursul dimineţii a avut loc „Masa rotundă”, condusă de Prof. Dr. Nicolae Dima. Din subiectele discutate amintim: Basarabia in prag de alegeri parlamentare, Ardealul si Românii, Românii din Valea Timocului, situaţia aromânilor. Au luat cuvantul: Prof. Dr. Matasă, Dr. Dumitru Padeanu, Prof. Paul Leu, Alexandru Tomescu, Iacob Cazacu, Aneta Tomescu, Grigore Culian, Dumitru Rachitan.

Prof. Dr. Nicolae Dima, Alexandru Tomescu şi ziaristul Grigore Culian

Prof. Dr. Nicolae Dima, Alexandru Tomescu şi ziaristul Grigore Culian

       Sesiunea serii a fost deschisă de Prof. Dr. Nicolae Dima din Tucson, Arizona, USA cu conferinţa „România şi Omenirea în secolul 21”.
       Grigore Culian, ziarist, New York, SUA a vorbit în continuare pe tema: „Este în România mai bine după 5 ani de mandat al preşedintelui Traian Băsescu şi de guvernare dreapta-stânga?”
       În incheiere Prof. Dr. Nicolae Dima, a propus spre aprobare şi difuzare, un mesaj catre fraţii basarabeni, care peste câteva zile se confruntau cu noi alegeri parlamentare.

***

MESAJ DE ÎNDEMN

FRAŢI BASARABENI DE LIMBĂ ŞI CULTURĂ!

În numele „Asociaţiei Culturale Române” din Hamilton, Ontario, şi în asentimentul românilor din Canada, Statele Unite şi de pretutindeni vă îndemnăm să vă prezentaţi la noile alegeri:

VOTAŢI PENTRU DEMOCRAŢIE, PENTRU LIBERTATE, ŞI PENTRU EUROPA.

Aceste idealuri naţionale sunt azi mai ameninţate decât oricând.

ÎNDEMNĂM OPOZIŢIA DEMOCRATĂ LA UNIRE PENTRU CA ÎMPREUNĂ SĂ RĂPUNEŢI FIARA COMUNISTĂ, CARE VĂ AMENINŢĂ CU MOARTEA

Citiţi şi să răspândiţi acest mesaj!

(Hamilton, Canada, 25 iulie 2009)

***

Instantaneu: O parte din conferenţiarii şi organizatorii „Săptămânii Câmpului Românesc”<br>
(jos, stg-dr) Prof. Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, Pr. Dr. Dumitru Ichim, Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Aneta Tomescu, (în spate, stg-dr) ing. Liviu Cănănău, Prof Dr. Tiberiu Cunia, doi invitaţi, Dr. Dumitru Pădeanu (Corneliu Florea), ing. Dan Manolescu, Ion Vasilescu, Tudor Murgoci (cofondator al Asociatiei şi al Ziarului Cuvântul Românesc), Constantin Groza, Prof. Alexandru Tomescu, Prof. Iacob Cazacu-Istrati din Republica Moldova, ing. Dumitru Răchitan, preşedinte ACR, Prof. Paul Leu, USA

Instantaneu: O parte din conferenţiarii şi organizatorii „Săptămânii Câmpului Românesc”
(jos, stg-dr) Prof. Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, Pr. Dr. Dumitru Ichim, Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Aneta Tomescu, (în spate, stg-dr) ing. Liviu Cănănău, Prof Dr. Tiberiu Cunia, doi invitaţi, Dr. Dumitru Pădeanu (Corneliu Florea), ing. Dan Manolescu, Ion Vasilescu, Tudor Murgoci (cofondator al Asociatiei şi al Ziarului Cuvântul Românesc), Constantin Groza, Prof. Alexandru Tomescu, Prof. Iacob Cazacu-Istrati din Republica Moldova, ing. Dumitru Răchitan, preşedinte ACR, Prof. Paul Leu, USA

Banchetul de închidere: Tudor Murgoci, co-fondator al Asociaţiei Culturale Române  şi a ziarului Cuvântul Românesc, Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, George Bălaşu  co-fondator al Asociaţiei Culturale Române  şi editorul ziarului Cuvântul Românesc, Lina  Bălaşu, Pr. Dr. Dumitru Ichim, ing Petre Albulescu,  Marilena Albulescu, Prof. Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, , Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Prof. Dr. Tiberiu Cunia. (in spate) Prof. Iacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu.

Banchetul de închidere: Tudor Murgoci, co-fondator al Asociaţiei Culturale Române şi a ziarului Cuvântul Românesc, Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, George Bălaşu co-fondator al Asociaţiei Culturale Române şi editorul ziarului Cuvântul Românesc, Lina Bălaşu, Pr. Dr. Dumitru Ichim, ing Petre Albulescu, Marilena Albulescu, Prof. Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, , Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Prof. Dr. Tiberiu Cunia. (in spate) Prof. Iacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu.

Mezzosoprana, Rucsandra Maria Saulean, cu registrul acoperind trei octave,  a încântat publicul cu armonii si ritmuri de swing (Days of Wine and Roses), blues (All Blues), bossa nova (Song for My Father, Besame Mucho) şi ballads (Stella by Starlight, My One and Only Love).

Mezzosoprana, Rucsandra Maria Saulean, cu registrul acoperind trei octave, a încântat publicul cu armonii si ritmuri de swing (Days of Wine and Roses), blues (All Blues), bossa nova (Song for My Father, Besame Mucho) şi ballads (Stella by Starlight, My One and Only Love).

Cuvânt de mulţumiri şi aprecieri: Dr. Cristian Răchitan, SUA, susţinător al evenimentului şi ing Petre Albulescu.

Cuvânt de mulţumiri şi aprecieri: Dr. Cristian Răchitan, SUA, susţinător al evenimentului şi ing Petre Albulescu

Prof. Dr. Claude G. Matasă, D CE, DSc., DHC, Florida, USA şi Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, editor ‚New York Magazin’

Prof. Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA şi Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, editor ‚New York Magazin’

       Mulţumim din suflet celor care ne-au ajutat în organizare, cazare şi pregătirea dejunurilor, cinelor şi banchetului: doamnele - Moisin Mihaela, Emilia Rachitan, Dora Chirtu, Cornea Nela, Colceriu Olivia, Moraru Suzana, Zanfir Dana, Tomescu Aneta şi domnii - Balaşu George, Săndulescu Florin, Dan Chirtu, Mihai Mincu, Zanfir Virgil.

 SĂPTĂMÂNA CÂMPULUI ROMÂNESC, Revedere

       O săptămână a împlinirilor, a speranţelor şi a bucuriei. S-au alungat triteţile depărtărilor şi din nostalgii s-au împletit cununi nemuritoare.

       Sandu Bălţescu

Pentru arhiva COMUNITATE apasati aici.

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate