Traditii, obiceiuri, datini, romanesti

 
1 MARTIE. Tradiţii şi obiceiuri de MĂRŢIŞOR.

       La originile mărţisorului a stat o monedă de aur sau de argint, după alte surse, la care se ataşa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roşie şi alta albă (sau alb şi negru), ce semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii şi care era purtată în general de persoanele sensibile (copii şi fetele tinere). Exista credinţa, conform căreia, aceasta amuletă aducea noroc şi fericire.

Mărţişoare

       Mărţisorul, micul obiect împodobit cu un şnur alb cu roşu, care este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, ca vestitor al primăverii, a primit de-a lungul timpului semnificaţii diverse, de la dar aducător de noroc la simbol al renaşterii naturii.
       Ȋmpreună cu marţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
       Unele tradiţii spun că firul marţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primavara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţisorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”.

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate