TUDOR OLIMPIUS BOMPA

Sportiv de performanţă, profesor, scriitor

 
TUDOR OLIMPIUS BOMPA

       Tudor Olimpius Bompa s-a născut pe 23 decembrie 1932 la Năsăud.
       A fost elev în clasele I-III ale Şcolii Normale de Învăţători din Năsăud (1945 -1948), transformată din 1 septembrie 1948 în Şcoală Pedagogică Mixtă, în care a urmat doar clasa a X-a.
       La recomandarea profesorului său de educaţie fizică Nicolae Crişan, în 1949 a fost transferat la Cluj, la Şcoala Sportivă, care funcţiona pe lângă Universitatea „Victor Babeş”. A fost selecţionat în lotul naţional (juniori) de atletism - remarcându-se prin cele trei medalii obţinute la campionatele naţionale de juniori: 1 argint la pentatlon atletic şi două de bronz, la suliţă şi disc.
       A absolvit Institutul de Cultură Fizică si Sport din Bucureşti în 1956, când a fost legitimat la CCA Bucureşti. Activând la secţia canotaj academic, în echipajul de 4+1 rame, i s-a decernat 6 titluri de campion al României şi în lotul naţional, o medalie de argint la campionatele europene din 1958. Ca recunoaştere a valorii şi performanţelor sale a primit titlul de "Maestru al Sportului".
       A fost repartizat în Ministerul Apărării, devenind între 1956-1960 director la Casa Centrală a Armatei Bucureşti (astăzi Clubul Steaua), după care a fost numit lector universitar la Institutul Politehnic Timişoara (1960-1970), şi antrenor la lotul naţional de canotaj cu care a obţinut performanţe la nivel mondial.
       A emigrat din România şi după un an de tranziţie petrecut în Germania s-a stabilit în Canada.
       A urmat studii Masterale în biomecanică la New York State University din Buffalo (1972-1974) şi doctorale (1975-1979) finalizate cu teza Mechanical Analysis of the Arms Actions (Analiza mecanică a acţiunii braţelor - conducător ştiinţific: dr. Marcel Hebbelinck) susţinută la 22 iunie1979) obţinând astfel titlul de doctor (Ph.D.) în Biomecanică, în cotutelă la Universităţile: New York State University / Université Libre de Bruxeles.
       Ȋn Canada a funcţionat succesiv ca lector, conferenţiar şi profesor la Faculty of Kinesiology and Health Science (Facultatea de Kinesiologie şi Ştiinţele sănătăţii) de la York University, Toronto ON Canada (1971-2004), care i-a acordat în 1995 titlul onorific de Profesor Emeritus.
       Pe linie sportivă a fost antrenor al loturilor naţionale canadiene de canotaj academic (1972– 1976).
       Funcţii administrative şi de conducere: Preşedinte Veritas Publishing Inc. Toronto, ON Canada (1984-1990) / Vice-preşedinte (cercetare si dezvoltare): Tropics Health Panama City, Panama (2004-prezent) / Preşedinte "Tudor Bompa Institute" (1994-2008) cu sediul în Norvegia / Vice-preşedinte, IHO-AGRO / Preşedinte al Consiliului Naţional Român (CNR) sucursala Canada (1987-1993) / Membru în Consiliul de conducere International al CNR, (1988-1990) / Preşedinte al Congresul Mondial Român înfiinţat în 1988, la Paris, cea mai mare organizaţie federativă a românilor din exil, prin afilierea a 30 de organizaţii politice, religioase şi culturale.
       Activitatea ştiinţifică şi publicistică: A scris şi publicat 14 cărţi în limba engleză, în domeniile: biomecanică, teoria antrenamentului sportiv, planificare-periodizare, unele traduse şi în limba română: "Theory and Methodology of Training", (5 ediţii între 1984-2010), "Periodizarea antrenamentului sportiv", "Performanţa în jocurile sportive", "Totul despre pregătirea tinerilor sportivi". Ȋn limba română: "România: Acum ori niciodată!", Editura Irecson, Bucureşti 2010, "Prenumele la români", Bucureşti, Editura Irecson, 2008. Deasemenea, a publicat 16 capitole în calitate de coautor, 122 articole ştiinţifice şi metodice - cele mai multe susţinute în congrese, conferinţe şi seminarii în 40 de ţări şi 66 în România şi Canada.

 
Conferinţa anuală a grupurilor conservative americane

       Tradiţionala conferinţă anuală a grupurilor conservative americane a fost organizată în acest an la Washington, Hilton Hotel, între 23 şi 25 februarie 1989. Sponsorată de către Uniunea Conservativă Americană, de Tineretul American pentru Libertate, şi de către alte 45 de organizaţii. Scopul conferinţei "CPAC 89" a fost examinarea situaţiei interne şi internaţionale, precum şi planificarea acţiunii de strategie politică pentru ultima decadă a acestui tragic secol presărat cu multe evenimente de tristă memorie.
       Ȋn faţa unui auditoriu impresionant, care uneori a depăşit 1000 de participanţi, au luat cuvântul personalităţi de vârf ale Partidului Republican şi al diferitelor grupări conservatoare ca: Vice-Preşedintele Dan Quayle, fosta Ambasadoare la O.N.U., Jeane Kirkpatrik, senatori, congressmeni, generali, ambasadori, conducători expatriaţi din Republicile Unionale şi chiar cunoscutul fruntaş al "dreptei" americane, Oliver North. Exilul românesc a fost reprezentat de către raportorul acestui eveniment.
       Pe parcursul celor 3 zile de prezentări şi luări de cuvânt, a fost vizibilă poziţia categorică, deseori cu note evident ostile, ale aripii drepte a spectrului politic american, împotriva "liberalismului stângist" ce sabotează multe elemente ele politicii americane, liberalism ce domină mass-media, unele segmente ale Academiei Americane şi unele grupuri categorisite ca "antipatriotice". Gama variată de subiecte dezbătute a acoperit probleme interne, internaţionale, precum şi stabilirea unei strategii de viitor.

Scrisoarea Preşedintelui Congresului Mondial Românesc, Prof. Tudor Bomba, înmânată Vice-Preşedintelui American Dan Quyale

       Ȋn această suscintă prezentare mă voi referi numai la evenimentele ce interesează diaspora română.
       Privind problemele domestice, trebuie remarcată analiza făcută de Dl. David A. Keene, Directorul Uniunii Conservative Americane. D-sa a exprimat pe deoparte satisfacţia republicanilor că din ultimii cinci preşedinţi americani, patru au fost republicani, dar în acelaşi timp a trebuit să menţioneze că doar cu o singură excepţie, în tot acest timp, atât Congresul cât şi Senatul a fost dominat de către democraţi, iar aripa stângă a acestui partid îşi pune mult prea mult amprenta asupra politicii externe americane. Pentru a contracara în viitor efectul uneori nefast al "stângii", republicanii americani au preconizat o nouă strategie care trebuie să rezulte în alegerea unei majorităţi republicane atât în Congres cât şi în Senat. Exponentul şi organizatorul acestei mişcări este congressmenul Newt Gingrich.
       Ȋn cadrul temei "Planul de luptă conservator: naţionalităţile sovietice, un pericol al comunismului?", au vorbit: Paruyr Hayrican, reprezentantul tuturor grupărilor naţionale armene, Tengiz Gudava, reprezentantul georgian al grupului "Helsinki Watch" şi Dr. Juri Yarim-Agaev, Director Executiv al Centrului pentru Democraţie, expulzat din URSS în 1980.

Tudor Bomba - Din cărţile publicate (o parte în colaborare) la diferite edituri

Tudor Bomba - Din cărţile publicate (o parte în colaborare) la diferite edituri

       Dl Gudava a confirmat că ultimul imperiu al epocii moderne este adâncit într-o imensă mocirlă economică, zguduit din rădăcini de miscările naţionale. D-sa a atras atenţia că observatorii externi nu pot să înţeleagă profunzimea şi intensitatea sentimentelor de independenţă ale naţiunilor încorporate cu forţa în imperiul rusesc. Rolul lui Gorbaciov este de a câştiga timp şi a salva ce se mai poate. Deşi Gorbaciov a intenţionat numai o revitalizare economică, în realitate a declanşat renaşterea sentimentelor naţionale ce mocneau de zeci de ani. Dl Gudava a scos în evidenţă un fapt neanunţat în presa din Vest, şi anume că recent a avut loc la Vilnius, capitala Lituaniei, o şedinţă a reprezentanţilor republicilor slavizate, Moldova fiind şi ea reprezentată, al cărui scop a fost de a discuta drumul spre independenţa republicilor sovietice. Ȋn acelaşi timp la data de 9 şi 10 mai, la Paris, reprezentanţii aceloraşi state vor aborda problema autodeterminării republicilor unionale.
       O altă interpretare a "fenomenului Gorbaciov" a fost prezentată de către Dl. Yarim-Agaev, care califică acest "fenomen", ca unul din ciclurile specifice URSS-ului, în care, ca şi în 1922 şi 1963, se încearcă o schimbare de la comunism la socialism. Ȋnsă cei care cred că în URSS s-ar putea aplica modelul socialist suedez se înşeală fiindcă socialismul rusesc nu este dominat numai de contradicţii sociale, economice şi religioase, dar în special de cele etnice, neexistente în Suedia. D-sa a criticat media din Vest pentru meritele acordate lui Gorgaciov, pentru recenta "liberalizare", afirmând că în realitate, forţele ce au dus la aceasta, sunt presiunile exercitate din interiorul imperiului, disidenţa şi dorinţa de independenţă a republicilor unionale. Ȋn final Dl. Agaev a criticat lipsa de suport a conservatorilor americani pentru lupta de eliberare a naţiunilor încorporate în imperiul rusesc.

Ȋn faţa Clădirii Congresului American: Părintele Gheorghe Calciu, Congressman-ul Cristopher Smith (New Jersey) şi Tudor Bompa ( februarie 1989)

Ȋn faţa Clădirii Congresului American: Părintele Gheorghe Calciu, Congressman-ul Cristopher Smith (New Jersey) şi Tudor Bompa ( februarie 1989)

       Un subiect de legitim interes a fost: "Cum trebuie să răspundă Statele Unite la politica lui Gorbaciov?" Acest subiect a atras cea mai mare atenţie din partea participanţilor, iar "Masa Rotundă" formată din trei politicieni de vază, cu experienţă, nu a dezminţit aşteptările. Senatorul Connie Mack (Florida) a fost foarte suscint, drastic şi la subiect: "Participarea Americii la refacerea economică a URSS-ului să fie condiţionată de comportarea ruşilor. Când ruşi vor renunţa la expansionism, se vor retrage în graniţile proprii şi când nu vor mai cheltui 16 miliarde pe an pentru a sprijini regimurile create de ei în diverse colţuri ale lumii, abia atunci va trebui ca America să discute posibilitatea de investire în economia rusă."
       Ambasadorul Owen Harries şi-a început alocuţiunea cu următorul dicton: "Niciodată nu ceda în faţa a ceea ce este invitabil!" Momentul politic nu este în favoarea lui Gorbaciov, ci în favoarea Statelor Unite, care începând din 1945, niciodată nu a fost mai puternică ca în prezent. Ambasadorul Harries a atras atenţia că ar fi absurd să se presupună că Gorbaciov va schimba direcţia comunismului şi a imperialismului rus. De la el se aşteaptă doar rezolvarea crizei economice şi sociale. Deci el trebuie să facă tot ceea ce este posibil ca regimul să supravieţuiască. El nu este, aşa cum îl prezintă media din Vest, un Mesia al ruşilor! el nu reduce cheltuielile militare pentru a demonstra noul "umanism rus". Din contră, concesiile militare unilaterale demonstrează slăbiciune! Ilustrează lipsa de vlagă a unui imperiu, care în câţiva ani nu va mai fi o supraputere mondială, ci va cădea pe locul 5-6 în lume. şi atunci ce este de făcut cu Gorbaciov? Nimica!, răspunde Dl. Harries. Rusia să fie lăsată în propria ei mocirlă, creată tot de către ea! Ȋn acelaşi timp, politic, să fie presată să decidă între liberalizare şi totalitarism, între o economie ineficientă şi una dinamică, între o ţară civilizată şi respectată, sau o ţară de "Lumea a treia ce fabrică bombe atomice!"...
       "Perestroica: cine trebuie să plătească pentru ea?", a reprezentat nu numai un subiect de legitim interes, dar şi un prilej de a spune lucrurilor pe lume, cu francheţea pe care noi românii o salutăm cu satisfacţie. Astfel în preambulul prezentărilor, Dl Martin Colman, Director la Fundaţia Americană a Rezistenţei înternaţionale, a scos în relief faptul că în anul 1988, băncile din Vest au împrumutat lui Gorbaciov 11 miliarde dolari, din care 7 au fost transferate în numai 10 zile! Din acestea, 3,4 miliarde au fost utilizate în următoarele 2 zile pentru a cumpăra produse alimentare de pe piaţa din Vest! Ȋn continuare Dl. Colman a criticat aspru pe marii bancheri din Vest, arătând că începând cu această primăvară grupările conservatoare americane vor dezvălui contribuabililor americani, numele băncilor care acordă împrumut comuniştilor ruşi şi vor arăta cetăţenilor lumii libere că ruşii nu sunt solvabili şi ca atare va exista posibilitatea ca imprumuturile pentru "Perestroica" lui Gorbaciov să fie plătite chiar de către contribuabilii americani, printr-o taxă suplimentară percepută de banca respectivă. Dar mai mult, consevatorii americani vor pretinde că fiecare bancă să anunţe public suma împrumutată pentru "salvarea comunismului" şi vor organiza demonstraţii de protest în faţa băncilor respective.

Demonstraţie de protest contra regimului comunist din România,  a Consiliului Naţional Român, secţia Canada, Preşedinte Tudor Bompa, care a avut loc în Ottawa, la 6 mai 1989

Demonstraţie de protest contra regimului comunist din România, a Consiliului Naţional Român, secţia Canada, Preşedinte Tudor Bompa, care a avut loc în Ottawa, la 6 mai 1989

       După această introducere, salutată de auditoriu cu mare entuziasm, au urmat trei vorbitori printre care şi Ambasadorul David Funderburk, Preşedintele de Onoare al Congresului Mondial Românesc. D-sa a arătat că contrar părerilor multor medii din Vest, în Estul Europei, nimic nu se schimbă şi nimic nu se întâmplă fără aprobarea partidului comunist. Ȋncepând cu NEP-ul din 1922, ruşii au apelat la diverse forme de ... "glasnost", iar preţul pentru aceste metode ruseşti de înşelare a Vestului, a fost în mod constant achitat cu banii plătitorilor de taxe americani, sau finanţate de către marii industriaşi ca Hammer, Rockefeller, Warburg, etc. Dl. Ambasador s-a referit apoi la forma "ceauşistă" a comunismului, arătând că programele lui megalomanice au fost realizate tot cu împrumuturi din Vest, că banii daţi de "umaniştii americani" nu au ajutat omul de rând, nu au avut drept rezultat schimbări de politică internă, ci din contră, rezultatul a fost un comunism mai rapid, mai abuziv. Ȋn final, D-sa a cerut politicienilor americani să susţină anticomunismul şi luptătorii pentru libertate...
       Personal, având prilejul de a face o scurtă prezentare audienţei, am arătat preocuparea şi tendinţa Exilului Românesc de unire, în care pentru moment se pare că formula preferată este federalizarea organizaţiilor româneşti în cadrul Congresului Mondial Românesc. Ȋn continuare am atras atenţia asupra faptului că: "timp de trei zile am ascultat diferite luări de poziţie, însă nu am remarcat o strategie clară de luptă împotriva expansionismului sovietic. America este încă confuză şi divizată privind strategia ce trebuie aplicată contra Cubei şi a comuniştilor din Nicaragua şi deşi oricine ştie că cea mai bună apărare este atacul. America nu asaltează diplomatic cuceririle teritoriale postbelice ruseşti, nu creează probleme intereselor ruseşti în zonele cele mai sensibile.
       "Ȋn loc ca incontiniu să vă lamentaţi privind infiltrarea rusească în coasta Americii, v-aţi gândit vreodată să contestaţi viguros hegeonia sovietică în Estul Europei? Ajutaţi organizaţiile de eliberare naţională ale ţărilor din Estul Europei, adevăraţii disidenţi din aceste ţări şi începeţi o puternică campanie de propagandă privind eliberarea ţărilor asuprite de sovietici şi o să vedeţi cât de repede se vor retage ruşi din Cuba şi Nicaragua! Solicitaţi ca în sfârşit să se aplice Charta Atlanticului, şi Tratatul de la Yalta privind dreptul la autodeterminare şi alegeri libere sub controlul internaţional în toate ţările din Estul Europei şi veţi asista la o Rusie în retragere!"
       Ȋn continuare am atras atenţia asupra frământărilor din Estul Europei, spunând: Abuzurile contra drepturilor naţiunilor Est Europene continuă de peste 70 de ani. Această regiune geografică care reprezintă pragul dintre Vestul civilizat şi despotismul rusesc a fost de secole invadat de popoare migratoare şi în ciuda faptului că s-au făcut numeroase încercări de sclavaj rusesc, numai teritoriile româneşti fiind invadate de ruşi de 12 ori, aceste naţiuni nu au renunţat niciodată la libertate, independenţă şi democraţie. Numai în acest secol, două cumplite războaie mondiale au devastat această regiune. Şi ambele au erupt ca urmare a nerespectării dreptului acestor popoare la autodeterminare. Doresc să atrag atenţia, celor care conduc politica Guvernului American, că pace fără libertate este o înşelăciune, fiindcă numai naţiunile libere pot avea pace. A accepta în continuare hegemonia rusă asupra Estului Europei înseamnaă o dovadă de imoralitate din partea lumii libere, în special a Statelor Unite ale Americii. A nega dreptul la libertate a acestor ţări, înseamnă a renunţa la baza filosofică pe care a fost clădită America: libertate! Este datoria Dumneavoastra ca să promovaţi dreptul la libertate a fiecărei ţări din lume şi în special a celor din Estul Europei. Astfel aceste ţări vor ajunge la o stare de frustrare naţională fără precedent, iar de la această stare, şi până la revoluţie, la o luptă armată, nu este decât un foarte mic pas. Dacă acesta va fi făcut, nu trebuie să excludem un alt război mondial. Deci dacă ONU-ul, lumea liberă, vor să realizeze o adevărată pace, atunci trebuie să acorde - autodeterminarea - ţărilor din Estul Europei. Fie ca Dumnezeu să dea puterea de voinţă de a soluţiona dezideratul nostru de libertate şi de pace."
       Ultima zi a convenţiei a culminat cu cuvântarea lui Oliver North, noul simbol creat de către abuzurile făcute de stânga-liberală împotriva patrioţilor americani. Aclamată cu un mare entuziasm, cuvântarea lui Oliver North a reprezentat o chemare la lupta pentru libertate şi adevărată democraţie, pentru credinţa în Dumnezeu, pentru obligaţia morală a Americii de a sprijini pe cei care cu riscul propriei vieţi luptă pentru viitorul libertăţii şi democraţiei în lume. D-sa a încheiat cu aceste cuvinte, care ar putea reprezenta motto-ul Convenţiei 89: "Doamne, dă-ne puterea de a ajuta pe cei ce se luptă pentru libertate. Amin!"

*** *** ***

Tudor Bompa PhD - 2014 Alvin Roy Award for Career Achievement


Despre Tudor Bompa şi activitatea sa:

       Realizările sportive şi competenţele de manager sportiv dovedite în România şi înalta sa pregătire teoretică novatoare în domeniul perfecţionării performanţelor sportivilor la nivelul elitei mondiale l-au propulsat în calitatea de antrenor al loturilor naţionale canadiene de canotaj academic (1972– 1976).
       Pentru ambele naţiuni, sportivii pregătiţi de Domnia Sa au câştigat 11 medalii mondiale şi olimpice: 3 aur, 2 argint şi 6 bronz.

Prof. dr. Gheorghe PLEŞ

       Prof. Tudor Bompa este un reprezentant al exilului românesc, care prin activitatea sa profesională a excelat într-un domeniu ce înnobilează viaţa, cu valenţe ce permit noi unghiuri de vedere şi dezvoltare.
       Prin lupta dusă pentru o societate liberă şi cu adevărat democrată a fost mereu în fruntea organizaţiilor şi asociaţiilor ce au luptat pentru dezbobirea României Comuniste. Ca preşedinte al "Congresului Mondial Românesc" s-a regăsit in propriile cuvinte: "ideologia noastră se numeşte românism iar partidul noastru este România"

Alexandru TOMESCU


Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
 
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate