Două Românii: cea din Palatul Parlamentului, din Clădirea Guvernului cu instituţiile lui, şi ROMÂNIA din stradă

-Alexandru Tomescu-


 Proteste Piaţa Victoriei,12 martie 2017

       Au trecut mai mult de trei luni de când noua structură politică caută să se aşeze în fotoliile parlamentare şi guvernamentale, şi 60 de zile consecutive de când poporul este prezent în faţa acestor clădiri, protestând.
       Vom reda din declaraţiile participanţilor la protestele care au avut loc în cursul lunii martie pentru a se înţelege de ce poporul se află în stradă, într-un dialog "surd" cu cei care din diferite poziţii "conduc" ţara. Vom evidenţia din preocupările şi sarcinile "aleşilor" la locul de "muncă", precum şi impactul cu realitatea.

ROMÂNIA din stradă

       "Am venit şi în seara asta pentru că de pe 31 ianuarie mi-am propus ca în următoarele şase luni să îmi dedic timpul pentru apărarea valorilor. Una din valorile cu care am crescut eu este libertatea. Libertatea de a gândi, de a exprima, de a nu minţi şi de a spune adevărul. Eu cred că pentru asta a fost înfiinţat DNA, să se implice în problemele legislativului care ţin de coruptie. Insignele sunt o altă formă paşnică de protest care arată păstrarea valorilor. Asta înseamnă #rezist. Suntem împreună aici şi facem lucruri bune. Nu suntem împotriva nimănui, ci pentru nişte valori. Insignele sunt făcute de o asociaţie din banii donaţi de susţinători şi protestatari", a spus o participantă la marşul care a avut loc duminică 5 martie din Piaţa Victoriei, la Palatul Parlamentului, apoi la sediul DNA, cu Moment de reculegere în Piaţa Universităţii.
       Mesajul este clar, fără ură, sincer, este un exemplu cum ar trebui să se discute şi la nivelele înalte.

       "Cerem în continuare demisia Guvernului. Considerăm că sunt niște corupți. Au dat acea Ordonanță 13, iar acum au găsit altă formă și încearcă să o treacă prin Parlament. Nu mai avem încredere", a spus o protestatară, în fața sediului Prefecturii Galați, duminică 12 martie.
       Alte motive invocate de protestanţii ieşiţi in strada - duminică 12 martie - sunt anunţul făcut de Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, referitor la dublarea salariilor bugetarilor, Ordonanta de Urgenta 9, care "va permite primariilor să cheltuiască bani care încă nu există" şi pentru care "vor plăti copiii nostri", în timp ce "România va intra în faliment", OUG79, care opreşte depolitizarea spitalelor, precum şi OUG 51/2016, care ar putea fi respinsă de Parlament, ceea ce ar însemna reluarea tăierilor ilegale de păduri.

       14 martie - Protestul "pe roţi" în jurul Parlamentului.
       Mai mulţi soferi şi biciclişti şi-au arătat nemulţumirea, faţă de proiectul iniţiat de seful Senatului, Calin Popescu Tariceanu, prin care preşedintele ţării este exclus din procedura de numire a procurorilor-şefi şi a conducerii instanţei supreme.
       Aproape două ore, manifestanţii s-au deplasat în jurul Parlamentului cu viteză mică, fluturând steaguri şi afişând pancarte cu mesaje precum "#rezist", "Votul, nu hoţia" si "Opriţi lăcustele PSD".

       Ȋn ziua de sâmbătă 18 martie sub semnul "Revoluţia Bunului Simţ", doi protestatari din Piaţa Victoriei s-au destăinuit:
       "Cred că ne aflăm într-o situaţie extrem de critică. Niciodată nu am crezut că România va ajunge să fie condusă de o majoritate parlamentară care vrea să-şi protejeze corupţii şi penalii. Deşi au abrogat OUG 13 continuă cu aceeaşi idee de a modifica Codul Penal pentru a-i favoriza pe cei aflaţi în închisoare sau cei urmăriţi penal. Or, eu nu pot să admit să fiu condus de un grup infracţional organizat", declară primul protestatar.
       "Vrem să dăm un semnal Guvernului că nu poate guverna fără credibilitate, şi-a pierdut această credibilitate demult, în 13 ianuarie. Nu se poate guvernă o ţară fără ca poporul să aibă încredere în tine. Când ţi-ai pierdut credibilitatea actul guvernării pare aproape imposibil!", spune al doilea protestatar.

       Joi 23 martie un manifestant a declarat: "Faptul că noi suntem aici transmite un semnal, chiar dacă sunt 5 oameni, chiar dacă sunt 2, transmite un semnal că suntem cu ochii pe ei şi sunt convins că generaţiile mai tinere şi nu doar ele sunt în stare de alertă, se informează şi la cea mai mică mişcare greşită vin aici şi concomitent şi la Palatul Parlamentului".

       O tânără prezentă la protestul din a 55 - a zi, duminica 26 martie, cu gândul că încă "Ţara este în mâna hoţilor, incompetenţilor, oameni fără Dumnezeu şi fără milă faţă de popor!", spune: "Încă o minciună din partea dumnealor. S-a văzut cum au fost primiţi protestatarii la Bruxelles. Majoritatea părerilor au fost pozitive din partea celor de acolo, în niciun caz că am făcut noi o imagine proastă. Trebuia de prima dată să nu dea ordonanţa aceea şi nu se întâmpla nimic din ce se întâmplă zilele acestea şi ce s-a întâmplat până acum".

Din problemele şi preocupările parlamentarilor sau guvernanţilor.


Din problemele şi preocupările parlamentarilor sau guvernanţilor

       Ȋn sedinţa din vineri 3 martie, Guvernul Grindeanu a realizat că PSD nu are bani să-și țină promisiunile electorale. Anul 2017 a început cu încasări dezastruoase la buget.
       Veniturile generale colectate de stat au scăzut cu 5,7% în luna ianuarie față de perioada similară a anului trecut,în condițiile în care Guvernul Grindeanu a aprobat majorări de cheltuieli sociale fără precedent, mizând pe o creștere economică mai mare decât cea din 2016, care oricum a fost cea mai mare din UE.
       Guvernul Grindeanu a aprobat, de la instalarea în funcție, numeroase măsuri de creștere a cheltuielilor sociale, plus noi decizii de relaxare fiscală, plecând de la o prognoză de venituri contestată de mulți specialiști, inclusiv de Comisia Europeană

       Comisia Juridică a Senatului în ziua de 7 martie, a amânat cu două săptămâni dezbaterea proiectului de lege privind graţierea colectivă trimis de Guvernul Grindeanu la Parlament.
       Pentru dezbaterea Legii graţierii a rămas puţin timp în această sedinţă şi în consecinta, Serban Nicolae, presedintele Comisiei, a propus amânarea ei.
       Şerban Nicolae este autorul controversatelor amendamente aduse la lege prin care se propune să fie graţiate inclusiv fapte de corupţie precum: luarea şi darea de mită, traficul de influenţă şi abuzul în serviciu.
       El a comentat cu alte ocazii, că proiectul guvernamental trebuie amendat „din temelii” și s-a arătat împotriva condiționării grațierii de achitarea în termen de un an a prejudiciului constatat în dosar. „Nu înţeleg de ce se vorbeşte de acea dispoziţie de recuperare a prejudiciului. Este exagerată şi pune sub semnul întrebării semnificaţia gestului de clemenţă”, a susţinut Şerban Nicolae,
       După cum se vede, protestatarii de duminică 5 martie au avut dreptate, cănd au plecat în Marşul de Protest şi la Parlament, "Casa Poporului" aşa cum a fost botezată la inaugurare pe timpul lui Ceauşescu. Conţinutul OUG 13 a luat calea unui proiect de lege.

       Călin Popescu Tăriceanu propune pe 14 martie proiectul prin care preşedintele este exclus din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a procurorului general.
       Ȋn prezent preşedintele este cel care numeşte conducerea Parchetelor - Parchetul General, DIICOT şi DNA -, el face acest lucru la propunerea ministrului Justiţiei, cu aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
       La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) preşedintele este cel care acum numeşte conducerea, însă în proiectul lui Călin Popescu Tăriceanu această alegere va fi făcută chiar de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din rândul membrilor săi. Tot aceştia vor putea şi să revoce conducerea ÎCCJ, iar CSM îi va putea revoca pe procurorii şefi.
       Ȋn final proiectul a fost amânat de la discuţiile în Comisia juridică a Senatului.
       Ni se pare o schimbare determinată de interese personale, în fapt o pierdere de timp. Propunerea a declanşat Protestul "pe roţi".

       Şeful misiunii FMI în Romania, Reza Baqir, susţine că, creşterea economica poate fi afectată de tăierile de taxe şi cresterile de salarii ale Guvernului Grindeanu - vineri 17 martie.
       "Tăierile succesive de taxe, creşterile salariale şi limitarea investiţiilor ameninţă să afecteze această creştere.
       Trebuie întărite reformele structurale, mai ales în zona prioritizării absorbţiei de fonduri EU şi susţinerii luptei împotriva corupţiei", a spus Baqir, prezentându-si concluziile vizitei în România, în cadrul unei conferinte care a avut loc la BNR.
       Ȋn ce priveste bugetul pe 2017, reprezentantul FMI susţine că "schimbările legislative consecutive au făcut ca structura bugetului să fie rigidă".

       Co-preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a susţinut, duminică, 19 martie, după Delegaţia Permanentă, că celălalt co-preşedinte ALDE, Daniel Constantin, l-a şantajat în legătură cu depunerea listelor ALDE la alegerile parlamentare, aceasta fiind prima sincopă a relaţiei dintre cei doi.
       Co-preşedintele ALDE, Daniel Constantin, împreună cu foştii membri PC din ALDE, a părăsit, duminică, şedinţa Delegaţiei Permanente a formaţiunii, unde trebuia să se stabilească data Congresului în care se va alege preşedintele unic, invocând faptul că a fost convocată nestaturar.

       Liviu Dragnea, la Curtea Supremă - marti 28 martie.
       Termen în dosarul în care liderul PSD este judecat pentru abuz în serviciu.
       Magistraţii Instanţei supreme judecă, un nou termen în dosarul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este cercetat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC)

       Guvernul a schimbat prefecți și subprefecți - 30 martie
       Potrivit unui comunicat al Executivului, pentru județul Alba a fost numit prefect Dănuț-Emil Hălălai, acesta înlocuind-o în funcție pe Mihaela Maria Albu.
       La Botoșani a fost numit în funcția de prefect Dan-Constantin Șlincu în locul lui Dan Nechifor.
       Valer Ungur a fost înlocuit din funcția de prefect al județului Hunedoara de Fabius-Tiberiu Kiszely.
       Totodată, Marian Grigoraș a fost eliberat din funcția de prefect al județului Iași, noul ocupant al acestei poziții fiind Marian Șerbescu.
       În funcția de prefect al județului Tulcea a fost desemnat Lucian Furdui, acesta urmând să-l schimbe pe Alexandru-Cristian Iordan.
       De asemenea, la nivelul județului Bacău a fost numit subprefect Valentin Ivancea, în locul lui Sorin-Gabriel Ailenei.
       Ca subprefect al județului Sălaj a fost numit Alexandru Vegh, acesta urmând să-l înlocuiască pe Robert-Gergely Vasvari.

       Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, lider al Partidului Social Democrat, a declarat, duminică, 1 aprilie 2017, la postul de televiziune România TV, că șefii social-democraţi sunt din ce în ce mai "nervoşi şi supăraţi" pe declaraţiile lui Victor Ponta şi au început să ceară excluderea lui din partid. Dragnea a declarat că face eforturi să îi "oprească", pentru a nu reacţiona, având în vedere că nu îşi doreşte să îl dea afară din partid pe fostul premier.

       Guvernantul zilelor noastre, nu este - după cum ar trebui şi s-ar putea crede -, un funcţionar public. El este ministru, secretar de stat, şef de cabinet, director, ori un alt fel de ştab, care dă indicaţii şi promisiuni unei lumi cetăţeneşti, pe care el în fapt, din universul lui închis, o ignoră.
       S-au aşezat şi se aşează din vârful piramidei PSD-ului şi până la bază numai "ştabi". Dar nu în serviciul public, ci al partidului şi al lor personal.

* * *
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitat