Justiţia românească subordonată intereselor politice

-Alexandru Tomescu-

       Clasa politică de la putere încheie un an de pomină, de neimaginat, un adevărat circ al Guvernului şi Parlamentului în faţa poporului român, care, modest, inteligent şi civilizat a protestat zilnic la fiecare propunere, măsură sau decizie zisă urgentă, cu caracter distugător al democraţiei.
       S-a lucrat în grabă, şi continuă fără ruşine, să se dea decizii noaptea, sau pe furiş; exemplul acţiunea din ziua de luni 11 decembrie 2017 când majoritatea PSD-ALDE a adoptat în Camera Deputatilor modificarea Legii 303/2004 privind, Statutul magistraţilor şi a legii Agenţiei Naţionale de Integritate, fără dezbatere, fără transparenţă, doar în câteva minute, constituind prima dintre legile care subordonează justiţia românească, politicului (PSD).
       Au fost 179 de voturi "pentru" şi 90 de voturi "împotriva". Opoziţia a acuzat un grup infracţional care sabotează cu nemernicie Justiţia. Deputaţii USR au fluierat pe tot parcursul sesiunii de vot, iar liberalii au bătut cu palmele în bănci.
       Aşa cum au fost cei 27 de ani de la evenimentele din Decembrie '89, România a reuşit totuşi să se situeze într-o poziţie care, cât de cât nu a ajuns să fie pusă în discuţie de forurile europene şi să-şi menţină o relativă demnitate.
       Conducătorii de azi, intruchipează valenţe care nu se potrivesc cu funcţiile care le deţin. Chiar şi la cumpăna anilor am fost atenţionaţi, sau puşi în discuţie de reprezentanţi sau organizaţii europene, americane, la care aleşii poporului român nu au fost capabili să apere interesele ţării, pentru că primordial a fost şi este rezolvarea problemelor personale, care le afectează funcţia, poziţia.
       Nu se cunoaşte istoria glorioşilor noştri străbuni, diplomaţia şi relaţiile internaţionale.
       Nu sunt interesaţi de recomandările Comisiei Europene. Ea a adoptat o măsură fără precedent şi a impus sancţiuni Poloniei pe care o acuză că încalcă prin reforme judiciare valorile democratice de baza.
       Acum Comisia Europeană menţionează sub o manieră elegantă, că Ungaria, Bulgaria şi Romania, "au făcut foarte puţine eforturi pentru a combate corupţia şi pentru a susţine independenţa judiciară".
       Preşedintele României, Klaus Iohannis a atras atenţia că este posibil ca instituţiile europene să activeze Articolul 7 în cazul Romaniei, din cauza Legilor Justiţiei, aşa cum s-a întâmplat cu Polonia, declarând: "Există un risc evident de activare a Articolului 7 şi în cazul României, din cauza Legilor Justiţiei. E un risc evident şi el există. Vor fi consecinţe externe pe Legile Justiţiei. Dacă îşi imaginează cineva ca adoptarea acestor legi va rămâne fără urmări, este pur şi simplu căzut din Lună. Lumea are impresia că suntem o ţară care vrem mai bine să evităm decât să avansăm".
       Nu ştim dacă cineva din guvern a pus în discuţie acest risc.
       Şapte ambasade ale unor ţări din Uniunea Europeana au emis joi 21 decembrie 2017, un comunicat comun în care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea Legilor Justiţiei în România şi susţin necesitatea obţinerii unui aviz din partea Comisiei de la Veneţia. Semnatarii sunt ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei.
       După ce Senatul a adoptat, joi, şi ultima dintre Legile Justiţiei, preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a emis un comunicat, din care extragem: "Astăzi e o zi tristă pentru România şi şi nu numai pentru cetăţenii români care au manifestat în stradă în apărarea Justiţiei. Separarea puterilor în Stat este un pilon în democraţie. Sistemul de justiţie nu trebuie pus niciodată sub control politic într-un stat UE. Acţiunile coaliţiei de guvernare subminează statul de drept din România. Acestea sunt semnele unei democraţii bolnave... Modificările la sistemul de justiţie şi amputarea DNA sunt alarmante. Intensificând controlul asupra institutiilor române, socialiştii îşi măresc puterea, dar slăbesc România. Stabilitatea şi credibilitatea ţării este în joc".
       Ar trebui ca PSD-işti să ia în consideraţie punctele de vedere ale organizaţiilor şi personalităţilor Europene, care se pot transforma în sancţiuni. Trăim totuşi într-o Comunitate Europeană, şi trebuie să fim pregătiţi să demonstrăm că într-adevăr România merge pe drumul democraţiei, independenţii, libertăţii, a dezvoltării economice şi a creşterii nivelului de trai al poporului.

* * *
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitat