<html> <head> <title> ALTERNATIVA - EXILUL CREATOR - GEORGE BJENARU </title> <meta name="keywords" content="EXILUL CREATOR, GEORGE BJENARU, Leornard NATHAN, Alexandru TOMESCU, Marian Gh. SIMION, Ana BLANDIANA, Nicolae ILIESCU, Sebastian RUS, Valentin HOSSU-LONGIN"> <meta http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=windows-1252"> <SCRIPT LANGUAGE="JavaScript"> <!-- IMAGE01= "on.gif" IMAGE02= "off.gif" function imgover(imgname){ imgname.src = IMAGE01 } function imgout(imgname){ imgname.src = IMAGE02 } //--> </SCRIPT> </head> <body bgcolor="#fffff0" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <center> <font face="arial" size ="7">GEORGE BJENARU</font><br><hr> <font face="verdana" size ="5">Scriitor, poet, critic, publicist, traducator</font><p> </center> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0"align= "left" style="border: 1 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify"> &nbsp;<br><center> <font face="arial" size ="2"> <img src ="images/GeorgeBajenaruEC.jpg" width="181" height="259 alt="GEORGE BJENARU"></center><p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;George Bjenaru s-a nascut la 4 noiembrie 1938 in satul Tunari de langa Bucuresti. A urmat scoala elementara din satul natal; scoala pedagogica mixta nr. 3 din Bucuresti (Diploma de invatator, 1956); Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de filologie (Diploma profesor de Limba romana, 1964); Universitatea Bucuresti, Facultatea de Filologie (Diploma de licenta in filologie, 1971); Curs postuniversitar de ziaristica; Cursuri de limba germana la Nielsen Schule (Certificat, 1982) si la Goethe Institut, Boston. Cursuri de engleza la New York si Boston. Creative Writing Course la Boston University 1995. Cunoscator al limbii franceze.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In Romania a lucrat ca invatator, jurnalist si profesor. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Este descoperit ca poet de Ana Blandiana in anul 1969. Debuteaza la revista "Luceafarul" in 1975, si apoi colaboreaza cu poezii la Radio si Televiziune.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In anul 1980, la Stuttgart, in Germania Federala, cere azil politic pentru America. In 1982, emigreaza in Statele Unite si devine cetatean american in 1988. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In perioada 1983 - 1995 este angajat la <i>Christian Science Center</i>, unde desfasoara o munca de cercetare, informare si traducere, mai intai in redactia prestigiosului ziar amercan <i>The Christian Science Monitor</i>, apoi in Departamentul de traduceri al Casei de editura <i>Mary Bader Eddy</i> si la Comitetul de publicatii.> <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Incepand cu anul 1988, este publicat frecvent cu poezii si cu serial de eseuri intitulat Scrisori din exil, la pagina literara a ziarului <i>The Christian Science Monitor</i>. Criticul literar, Leonard Nathan si fiica sa Catalina Bajenaru traduc din poeziile sale in engleza. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Publica poezie, proza, reportaje, interviuri, recenzii de carti, studii si comentarii literare critice, in engleza si in romAna, in presa rom`neasca din USA (Lumea libera romAneasca, ARA Journal, Origini, Meridianul romAnesc, Clipa, etc.), Canada (Cuvantul Romanesc si Luceafarul Romanesc), Anglia (Romanul liber), Romania (Romania literara, Astra, Bucovina literara, Dacia literara, al cincilea anotimp), si Moldova (revistele Literatura si arta si Limba RomAna). <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In ziua de 24 ianuarie 1994, la Charles Bani BU Booishops at the BU Booistore Mall in Boston, are loc lansarea cartii  Restless Planet/Tulburatoare lume de George Bajenaru, eveniment la care participa cititori americani si romAni. Prezent cu poezii, in prestigioase antologii americane, ca: To Be A Man, Jeremt P.Tarcher, California, 1991, Betond the Stars si Best Poems Of the 90'S, The National Librart of Poetrt, USA, 1995, precum si in revista  96 Inc a scriitorilor din Boston. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A publicat: <i>In umbra nimanui. Poezii, fabule, proza</i>, Editura Libertatea, New York, 1988; <i>Restless Planet - Tulburatoare lume (Poezii)</i>, Moonfall Press, Springfield, Virginia, 1993: <i>Intre Sublim si tragic. Eseuri literare, insemnari, convorbiri</i>, editura Cerna Bucuresti. <i>O lumina - Poezii de la Dumnezeu</i>, editura Cerna, Bucuresti, 1999; <i>Cititor in exilul creator</i>, Editura Danubius 2001; <i>Evaziuni creatoare</i>, Fundatia Culturala "Memoria", Bucuresti, 2004: <i>Aceste bucurii trecatoare</i>, editura iUniverse, New York.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Este membru al <i>Academiei Romano-Americane de stiinte si Arte</i>, al <i>Uniunii Scriitorilor Americani</i> si al <i>Societatii Internatioanle a Poetilor.</i> <p> </td></tr> </table> <center> <b><font face="verdana" size ="3">Fiinta romaneasca in literatura exilului (I)</font><p></center></b> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Subiectul acestui eseu face parte dintr-un ciclu de interventii pe teme culturale, pe care l-as numi <b>"Foloasele exilului"</b>. Desigur, ati ghicit: acest titlu nu-mi apartine. Este, intr-adevar, titlul unui eseu de Emil Cioran. Voi incerca sa valorific idei din acest eseu, in speranta ca intentia mea de a omagia astfel <b><u>Exilul creator</u></b>, va fi mai limpede inteleasa.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;De mai multi ani urmaresc felul in care se reflecta fiinta romaneasca in literatura exilului de fiecare data descopar ca adevaratul scriitor roman din exil si-a schimbat tara, dar nu si inima, iar ceea ce distinge cel mai bine creatia lui, este un fel de virtute nativa, inconfundabila.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Am reflectat si va invit sa reflectati si Dumneavoastra, la cata dreptate avea filosoful - poet, Emil Cioran, spunand: <i>"Gresim cand ni-l imaginam pe exilat ca pe un personaj care abdica, se retrage si ramae in umbra, resemnat cu nenorocirile lui, cu conditia de obiect netrebuincios". "Cel care a pierdut totul, pastreaza, ca pe o ultima salvare, speranta gloriei sau a scandalului literar. Consimte sa renunte la tot, in afara de numele lui"</i>. Si iata ca renuntand <i>"la tot"</i>, un numar impresionant de scriitori romani s-au format ori s-au implinit virtual in exiil. Scrisul fiecarui s-a manifestat cu predilectie intr-un anume gen literar, dar, laolalta, ei ne-au oferit o literatura vasta, unica prin forma si fond. Privita in ansamblu, aceasta literatura depaseste posibilitatile criticii de a o cuprinde. Sa sperm ca o istorie literara a exilului romanesc se va scrie candva.<p> <Center><b>Generatii diferite, viziuni si frustrari asemanatoare</b></center><p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Intotdeauna si oriunde, exilul creator a cunoscut doua viziuni de creatie: <u>una a intoarcerii in sine si spre izvoare, mai exact spus, spre elementele distinctive, laice si religioase, ale culturii de origine; alta, a explorarii dintr-o noua perspectiva, a unor elemente de cultura, istorie si civilizatie universala.</u> <p> <center>*** *** ***<p> <img src ="images/George Bajenaru Alexandru Tomescu Mihai Trifoi.jpg" width="307" height="338" alt="George Bajenaru, Alexandru Tomescu, Mihai Trifoi, Niagara - 2002"><p> <b>George Bjenaru, Alexandru Tomescu, Mihai Trifoi, Niagara - 2002</b></center><br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Asemenea viziuni definesc personalitatea multora dintre scriitorii romani din exil, indirerent de genertie sau de domeniul artistc in care s-au afirmat. Un model pentru scriitorii de azi, il reprezinta <b>Mircea Eliade</b>. Acest titan al scrisului romanesc, s-a manifestat prin scrieri de profunda gandire si larga intindere, ce-si revendica dreptul la o mai dreapta evaluare. Este cazul sa amintesc aci revista de litertura, idei si arta, <i>"Origini"</i> si pe eruditul ei colaborator Stefan Stoenescu, ale carui eforturi de a pune in lumina personalitatea creatoare a lui Mircea Eliade, merita pretuirea noastra. Cu argumente bine decumentate, Stoenescu reusese sa infrunte in mod competent niste atacuri aparute <i>"in presa culturala din lumea anglofona"</i>, ca si unele interpretari nedrepte facute de scriitorul american Saul Bellow in romaul sau - "Ravelstein" - la adresa personalitatii lui Eliade. Eseul intitulat <b><u>IN PARADIGMA MAI - MULT - CA - IMPERFECTUL: RESPULBERAREA ISTORIEI</b></u>, aparut in ultimile doua numere din anul 2000 si in primele numere din anul 2001, ale acestei reviste ilustreaza spiritul justitiar, demn si responsabil al fiintei romanesti fata de unele tendinte malitioase de distorsionare a unor adevaruri din cultura romana, dupa cum citim in acest fragment:<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b><i>"Nu in ultimul rand, acesti meticulosi gropari de vocatie urmaresc discreditatrea intregii traditii de gandire social-istorice, careia ii apartine Eliade - traditie ce include mai tot ce a fost autentic si durabil in cultura romana - apeland la mereu aceleasi distorsiuni si rastalmaciri, cum ar fi punerea semnului de egalitate intre nationalism si barbarie, intre legionarism si nazism, intre ortodoxie si fundamentalismul terorist. Spulberarea miturilor fundationale ale istoriei Romanilor este o intreprindere in care sunt inca investie fonduri si sunt inca, create peste noapte, reputatii de mucava".</i></b><br> <table width="200" cellpadding="2" cellspacing="0"align= "left" style="border: 1 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify"> &nbsp;<br> <center> <font face="arial" size ="2"> <b> VINEREA MARE<p></b> O, sfnt zi de post, <br> Vinerea Mare<br> Mireasma ta de flori<br> mi umple firea.<br> Pe cruce e Iisus,<br> n jur e mntuirea,<br> Iar din prohod<br> se rspndesc fiori.<br> Cci plnge Maica Sfnt<br> de se umple<br> de lacrime fierbinci iconostasul.<br> Cre_tinii se apleac<br> _i-apoi trec<br> iar pe sub sfnta mas,<br> unde pasul pios<br> doar din iubire poate<br> s se-ntmple.<br> Mulcimea de cre_tini s-a adunat<br> ^i prohodeste Sfnta rstignire.<br> E pace-n jur, _i-atta izbvire,<br> Ca faca lui Iisus s-a luminat. <p></font> <font face="arial" size ="1"> </center><b> Poezia apartine volumului  O lumin </b> </td></tr> </table> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Destinul tragic eliadesc aminteste de cel al baciului din balada populara "Miorita", numai ca oile, "mandre si cornute", pe care "baciul" Eliade le-a pascut pe campul alb al literelor romanesti, sunt cartile pe care le-a scris si prin care a ramas ca un pilon monumental in cultura mondiala.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Tragedia traita de Mircea Eliade a inceput inca in anul 1945 si a fost profundata de fratii sai romani, instrainati intru spirit, care au maltratat cultura romana intre anii 1945 -1989. Reactia lucida si demna a lui Eliade fata de aceasta tragedie, este exprimata intr-o scrisoare adresata la data de 26 August 1971, de la Chigago, teologului gandirist, George Alexe.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Mahnit pana la lacrimi ca in tara i se scosesera din biblioteci cartile, Eliade simtea nevoia sa-si descarce sufletul, motivandu-si totodata refuzul de a vizita tara la invitatia P.F. Patriarh Justinian. Iata ce citim: <B><i>"Nu raspund direct P.F. Patriarhului Justinian, pentru ca nu vreau sa mahnesc un om care mi-a aratat simpatie. Dar va intelege ca nu pot vizita tara unde m-am nascut, si a carei limba o vorbesc si o scriu, intru-un moment cand numele meu nu mai poate apare nici la bibliografii! (momentul tine cam demult - de prin anii 1969- 1970). Acelasi raspuns l-am dat si Ambasadorului Romaniei la Washington, dl. Cornel Bogdan, cand mi-a comunicat invitatia Academiei Romane de a deveni membru corespondent. Cum as putea accepta o asemenea "recompensa academica", intr-o cultura (a mea), in care numele meu este suprimat chiar in articole consacrate altor scriitori contemporani? Ce fel de "academician" fara carti accesibile in biblioteci? Nu-ti vine sa plangi de mila neamului care te-a zamislit, afland (cum am aflat de curand) ca slavistii ma citesc in poloneza, pentru ca <u>Traktat o historii religii si Sacrum - rit - Historia</u> - pot fi aduse in tara, in orice cantitati, in timp de originalele (in limba franceza) sunt "sekretiert" in biblioteci?<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ar mai fi de adaugat, dar la ce bun?"</i></b><br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Comparand situatia descrisa de Eliade in acea scrisoare, cu a majoritatii scriitorilor de zi, care inca traiesc si scriu in tarile in care s-au exilat candva, dar se pot intoarce oricand in tara de origine si isi pot publica acolo cartile, s-ar parea ca notiunea de exil si-a incetat valoarea functionala. Din nerecicire, lucrurile nu s-au limpezit definitiv. Iata ce mi-a scris in acest an din Paris, scriitorul <i>Paul Goma: "Eu sunt de 25 de ani - exilat, cu statut de refugiat politic in Franta. Mai exista un refugiat la Paris, Radina. Cartile mele de hartie (!) nu exista. Nu inseamna ca s-ar fi epuizat - ci nu exista in librarii. Vesnic abonat la Samizdat, am facut apel la internet. Acolo se afla cateva din comiterile mele."</i> <p><center> <img src ="images/CartiGBEC.jpg" width="628" height="182" alt="George Bjenaru, din cartile publicate"><p> <b>George Bjenaru, din cartile publicate</b></center><p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Intr-un articol semnat de ziaristul Mihai Creanga in ziarul "Meridianul romanesc", din 8 iunie, 2002, sub titlul <b>"Culorile curajului - tot mai palide...25 de ani de la Miscarea Goma"</b> aflam ca la sarbatoarea aniversarii <b>Miscarii Goma</b>, organizata la Bucuresti de <b>Alianta Civica</b>, in ziua de 29 mai, "Marele absent a fost tocmai Paul Goma" - ("cel care ne-a dezvatat de frica" - P.M.Bacanu), dar scriitorul a trimis un mesaj acid si amar, pe care cei prezenti il meritau mai putin.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pozitia scriitorului Paul Goma fata de sechelele ideologiei comuniste, resimtie si azi in Romania, este indeobste cunoscuta, mai ales din articolele publicate sub semnatura sa, prin reviste.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Radicalismul ucigator al lui Paul Goma, este caracteristic luciditatii fiintei romanesti, in momentele cele mai confuze ale istoriei sale. Asa cum am spus si in cartea <b><i>"Cititor in exilul creator", scriitorul Paul Goma este un caz necesar la romani. Luciditatea scriitorului Paul Goma este drama lui insusi, in care opozitia cocosata nu mai poate avea argumente in fata unui opozant vertical, iar exilatul judecator va ramane in continuare un exilat "la nemurire", diferenta dintre el si ceilalti scriitori, care abandoneaza cauza luptei pentru libertate si democratie, adancindu-se ca o prapastie.</i></b><br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Mircea Eliade si Paul Goma reprezinta doua generatii diferite de scriitori, formate in imprejurari istorice total diferite, dar care au totusi in comun frustrarea pricinuita de furtul libertatii de circulatie a scrierilor pe care le-au produs.<p><center> *** *** ***<p> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="white"><div align="justify"> <p> <center><font face="arial" size ="2"> <img src="images/George Bajenaru.jpg",width=562, height=363> <p> <b>Scriitorul George Bajenaru, studenta Alexandra Tomescu, moderatorul prof. Alexandru Tomescu si prof. Tiberiu Rotaru<br>Saptamana Campului Romanesc, Hamilton, 2002 </b> </center><p><hr> </td></tr> <tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><font face="helvetica" size ="4"><b> Despre George Bajenaru si opera sa</font></b><p> <font face="helvetica" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;The work of Romanian poet George Bajenaru appears before us with an immediacy full of wonder, wild freedom, utter presentness and a reckless disregard for conventional expectation. <h6 align="right">Leornard NATHAN</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;George Bajenaru este nu numai un poet al profunzimilor religioase si filosofice despre lume si viata, ct mai ales un poet al credintei romnilor, asa cum numai cineva care este departe de tara o poate simti. El, George Bajenaru, este poetul misionar al nostru, al romnilor, care n permanenta ne trezeste constiinta valorii noastre etnice si care, prin ceea ce face, ne mngie inimile noastre, ale celor care am plecat de acasa. <h6 align="right">Marian Gh. SIMION</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;George Bajenaru s poems harbor o true sensitivity, freshness and talent. <h6 align="right">Ana BLANDIANA</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;George Bajenaru s poetry is a definiton of Romanian soul. <h6 align="right">Nicolae ILIESCU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Versurile poetului George Bajenaru, slujitor mptimit al condeiului, de pe coasta american a Atlanticului, se cuibresc n sufletul cititorului, ca ntr-un ungher tainic _i luminos. Aduc pacea _i sdesc ndejdea. Fiecare poezie din volumul  O lumin metamorfozeaz ntr-o rugciune, ntr-un psalm, care izbve_te...<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;La Editura iUniverse, New York, Bloomington i-a aprut (aprilie 2009) cartea  Aceste bucurii trectoare (These Passing Joys). <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Aici s-au ngemnat ca la o _eztoare de-a lungul a cciva ani, scrisori de la cititori, convorbiri, nsemnri _i reportaje. O seztoare a mileniului trei, nu cuibrit la rspntia drumurilor de car cu boi, n tihna poalelor de Carpaci, ci bntuit de nelini_tea deprtrilor, a nstrinrii, la convergenca meridianelor planetei. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cartea este un buchet de bucurii cu parfumul fin al nostalgiilor, cu cromatismul tririlor intense, a comunicrii sincere _i tmduitoare. Pagini ale experiencei de viac, ale ncelepciunii spiritului romnesc, ale revelaciei dincolo de orizont. <h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cartea lui George Bjenaru (n.n.  Aceste bucurii trectoare ) - el nsu_i un  exilat n creacie - este o mrturie optimist despre esenca experiencei exilului. Pentru el e necesar s se  zugrveasc' toate tonurile calde, dar _i sumbre pe fresca alctuit din mrturiile celor plecaci de acas. Suferinca exilului este surpins de rndurile crcii prin destinuiri aproape intime ale cititorilor, de multe ori cititorul avnd impresia ca are de-a face cu o dezabatere pe tema motivaciei emigrantului de a-_i prsi cara _i mai apoi de a se ntoarce pe meleagurile natale. <h6 align="right">Sebastian RUS</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Impresionanta sa activitate in plan cultural-artistic si mai ales prezenta in comunitatile noastre de peste Ocean (vezi reportajul despre manifestarile anuale de la Campul Romanesc din Hamilton - Canada) l-au propulsat in primele 500 de personalitati romanesti din SUA si Canada, reunite de Dan Fornade in cuprinzatorul volum WHO'S WHO (Danway Publications, Montreal, 2001). George Bjenaru este astfel alaturi de George Emil Palade, Sergiu Comissiona, Mircea Eliade, Nadia Comaneci, Nicholas Georgescu-Roengen, Norman Manea, Nicapetre, Virgil Nemoianu, Virginia Zeani, Dumitru Radu Popa, Christine Valmy, Dorin Tudoran si inca multi altii. Pentru toti (in ultimul deceniu, lor li s-au adaugat alte zeci), tara de adoptie a insemnat, la inceputuri, greutati si neajunsuri aproape insurmontabile, dar cu perseverenta si profesionalism au reusit sa se impuna in noua societate, fara a uita insa de unde au plecat. <h6 align="right">Valentin HOSSU-LONGIN</h6> </td> </tr> </table> </center> <IMG NAME="IMAGE01" SRC="off.gif" WIDTH=10 HEIGHT=10 BORDER=0> Pentru arhiva<b><A HREF="exilul creator.html" onMouseOver="imgover(IMAGE01)" onMouseOut="imgout(IMAGE01)"> EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici. <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> </td></tr> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </td></tr></table> </body> </html>