THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE
ANUL 14 Nr. 162 - APRILIE 2017 - Editie electronica

 
ȊNVIEREA DOMNULUI

ȊNVIEREA DOMNULUI

Iubitului nostru Cler, Monahilor și Binecredincioșilor Creștini ai de Dumnezeu-păzitei noastre Episcopii, Har, Milă și Pace de la Dumnezeu, iar de la noi Părintească Dragoste și Arhierești Binecuvântări.

HRISTOS A INVIAT!

       Învierea Domnului nostru Iisus Hristos din morți este nucleul credinței creștine. Aceasta este vestea bună a Bisericii dintru început; și este aceeași și astăzi, și trebuie să fie până la a doua venire a Domnului.
       Tot ceea ce noi credem, tot ceea ce noi învățăm, orice mărturisire rostim are Învierea ca punct de plecare. Importanța acestei mărturisiri nu poate fi deloc subestimată.
       Primul martir al Bisericii, Sf. Ștefan, în rugăciunea de la uciderea sa cu pietre, a mărturisit zicând: "Doamne Iisuse, primește duhul meu … și Doamne, nu le socoti lor păcatul" (Fapte 7:59-60). Prin această simplă afirmație, el a confirmat credința sa, ca Hristos este cu adevărat viu chiar după moartea Sa de pe cruce, și că El are puterea de a ierta păcatele...
       Comunitatea Bisericii primare a continuat să mărturisească Învierea Domnului Iisus Hristos cu mare putere, și mare har era peste ei toți (Fapte 4:33). Se adunau săptămânal de ziua Învierii și se rugau și cântau cu o singură inimă și într-un singur gând, și se împărtășeau dintr-o pâine și un potir, ca un singur trup.
       Astăzi, mii de ani mai târziu, Biserica, adică comunitatea credincioșilor, încă face același lucru: mărturisește pe Domnul cel Înviat și se împărtășeste cu Trupul și Sângele Său. Ne adunăm împreună în biserici cel puțin o dată în fiecare săptămână, pentru a confirma credința noastră în Domnul Iisus Hristos și Învierea Sa din morți. Toți de fapst ar trebui să se apropie de Sfântul Altar pentru a primi Cinstitele Darurile date nouă, adică Sfânta Împărtășanie: viața veșnică...
       Domnul a promis pe Duhul Sfânt tuturor celor care primesc sfântul botez. Însuși Domnul Hristos a promis că El este cu noi până la sfârșitul veacurilor. Astfel, fiecare om, în fiecare epocă, poate fi sigur că mărturia ucenicilor din Biserica primara este aceeași și astăzi în Biserică, și că fiecare om trebuie să audă și să primească această "veste bună" și să trăiască prin ea.
       Pentru cei care au nevoie de încurajare despre această "veste bună," să ascultăm cuvintele Sf. Apostol Petru: "pe Care-L iubiţi fără să-L fi văzut; întru Carele crezând fără ca încă să-L vedeţi, bucuraţi-vă cu bucurie de negrăit şi preamărită, dobândind sfârşitul credinţei voastre: mântuirea sufletelor" (1 Petru 1: 8-9).
       Sa lăsam aceste cuvinte să fie călăuza noastră pentru aceste zile preamărite când prăznuim Învierea Domnului nostru. Să fie, de asemenea, o continuă aducere aminte a noastră, că Învierea lui Hristos este cheia spre mântuirea sufletelor noastre și a vieții noastre veșnice.

Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

              Înalt Prea Sfinţia Sa NATHANIEL, din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop de Detroit şi al Episcopiei Ortodoxe Române din America

 

Ziua 61 - sâmbătă 1 Aprilie: "Rezistăm în Agora exercitându-ne cu responsabilitate, statornicie, atenţie, meseria de cetăţeni!"

Ziua 61 - sâmbătă 1 Aprilie: Rezistăm în Agora exercitându-ne cu responsabilitate, statornicie, atenţie, meseria de cetăţeni!

      "După o marţi (noapte #ca_hoţii), au fost 61 de zile-seri-nopţi de #rezistenţă prin lumină civică (revoluţia luminii) în faţa întunericului politic (PSD, ciuma roşie). 61 de zile deja, plus toate câte vor mai urma, în care nu cedăm şi sperăm, liberi cum suntem şi cum vrem să rămânem, în faţa celor de la putere care ne vor captivi.
      Insistăm cu cererile de bun-simţ: nu corupţiei, da justiţiei! Nu incompetenţei, da profesionalismului în Guvern, Parlament şi înalte demnităţi din stat! Nu corupţilor în funcţii publice! Nu Estului întunecat de umbra lui Putin, da familiei noastre, Europa, şi partenerilor transatlantici! #Rezistăm în Agora exercitându-ne, zi de zi, cu responsabilitate, statornicie, atenţie, meseria de cetăţeni. Numele (atât de frumos simbolic!) al locului în care venim seară de seară, Piaţa Victoriei, s-ar putea transforma, de ce nu, în Piaţa Victoriei #Rezist(ente)."(din declaratia unei protestatare)

-Vă invităm să deschideți sumarul evenimentelor din luna martie-


 
Două Românii: cea din Palatul Parlamentului, din Clădirea Guvernului cu instituţiile lui, şi ROMÂNIA din stradă

-Alexandru Tomescu-

       Au trecut mai mult de trei luni de când noua structură politică caută să se aşeze în fotoliile parlamentare şi guvernamentale, şi 60 de zile consecutive de când poporul este prezent în faţa acestor clădiri, protestând.
       Vom reda din declaraţiile participanţilor la protestele care au avut loc în cursul lunii martie pentru a se înţelege de ce poporul se află în stradă, într-un dialog "surd" cu cei care din diferite poziţii "conduc" ţara. Vom evidenţia din preocupările şi sarcinile "aleşilor" la locul de "muncă", precum şi impactul cu realitatea.

ROMÂNIA din stradă

       "Am venit şi în seara asta pentru că de pe 31 ianuarie mi-am propus ca în următoarele şase luni să îmi dedic timpul pentru apărarea valorilor. Una din valorile cu care am crescut eu este libertatea. Libertatea de a gândi, de a exprima, de a nu minţi şi de a spune adevărul. Eu cred că pentru asta a fost înfiinţat DNA, să se implice în problemele legislativului care ţin de coruptie. Insignele sunt o altă formă paşnică de protest care arată păstrarea valorilor. Asta înseamnă #rezist. Suntem împreună aici şi facem lucruri bune. Nu suntem împotriva nimănui, ci pentru nişte valori. Insignele sunt făcute de o asociaţie din banii donaţi de susţinători şi protestatari", a spus o participantă la marşul care a avut loc duminică 5 martie din Piaţa Victoriei, la Palatul Parlamentului, apoi la sediul DNA, cu Moment de reculegere în Piaţa Universităţii.

-editorial-


Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintilă Horia și un istoric răpit prin Berlinul de est

Isabela Vasiliu-Scraba       „Dacă ar fi apucat să-și citească dosarul, Noica l-ar fi repudiat”, scria Sorin Lavric în postfața unuia din volumele din seria Noica în arhiva Securității (Ed. M.N.L.R., 2009, p. 338), fără a-și da seama că însuși Jurnalul de la Păltiniș (1983) a fost, ca să zicem așa, o primă „selecție” din urmărirea pe ascuns a filozofului care fusese bătut la sânge și făcuse șase ani detenție politică pentru manuscrisul unei cărți despre Hegel dat spre publicare lui Zigu Orenstein/Ornea angajat al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, unica editură pe care a avut-o de ales în 1957 (vezi I. Spânu, Cine l-a turnat pe Noica la Securitate ? în „Ziua”, 7 aprilie 2007). În toamna lui 1983 Jurnalul de la Păltiniș a fost citit și repudiat de Noica, precum bine s-a văzut în documentele de arhivă securistă publicate după un sfert de secol. „Lui Noica i-am admirat curajul de a fi rămas pe poziție aici, deși scria parcă liber. Ne întâlneam la Schitul Păltiniș și la Sibiu…și am avut câteva momente de respiro duhovnicesc” (Mitropolitul Antonie Plămădeală, în „Jurn. Lit.”, 9 iunie 2005). Cu toate acestea, după câte i-au pus în cârcă lui Noica întâi Liiceanu prin așa zisa analiză a operei noiciene din jurnalul său „scos la lumină” de Ion Ianoși (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Camera 13 a Vilei Noica de la Păltiniș, http://www.romanianstudies.org/content/2010/09/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis/ ), apoi chiar Ianoși îndeaproape urmat de doctoranzii săi de după 1990, filozoful Noica a sfârșit prin „a fi învins de sistem”, cum i-a prezis un fost deținut politic, scriitorul Nicolae Balotă.

-mai mult-
 
BOOK REVIEW

Heart of Europe: A History of the Holy Roman Empire
By Peter H. Wilson
Belknap Press of Harvard University, Cambridge, MA 2016

Reviewed by Nicholas Dima l March 1, 2017

Heart of Europe: A History of the Holy Roman Empire, by Peter H. Wilson Heart of Europe: A History of Holy Roman Empire is an encyclopedic study covering over one thousand years of Western European Christianity, roughly from 800 to 1806. Peter Wilson did a detailed job chronicling every event and personality that shaped the “Empire.” As a geographer, I was fascinated by the changing maps and focused primarily on geography rather than history. Yet, I soon realized that the Empire’s fluid geography was as blurred as its history was complex and convoluted. And, I realized once more how different was the evolution of Western Europe from that of my native Eastern Europe. I wished the Empire had been analyzed alongside the full evolution of the Byzantine and Euro-Russian empires. However, the other two were analyzed whenever their history and geography intertwined with the West.

-mai mult-
atitudini

 
BRAVO DIASPORA!!!

Valeriu Dulgheru

Valeriu_DULGHERU

       Este vorba despre vizita „privată” a aşa numitului preşedinte I. Dodon. Scriam odinioară că acest kremlinez, pe care l-am adus pe capul nostru, ne va face de ruşine în faţa întregii lumi. În doar puţin peste două luni de preşedinţie câte a reşit să strice mancurtul. Acest cuc călător a reuşit să călătorească la Moscova, Bruxel, Teheran şi acum la Padova. La Moscova a declarat în repetate rânduri, spre satisfacţia stăpânilor săi, că va denunţa Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. La Bruxel a declarat acelaş lucru însă cu jumătate de glas. La Teheran s-a filmat pe fundalul drapelului profanat al Republicii Moldova (stema era fără crucea din ciocul acvilei şi fără sceptru), garant al căruia este în calitate de preşedinte. Zilele trecute a ajuns la Padova unde nu a vorbit nimic despre denunţarea Acordului de Asociere.

Diaspora Nu Se Vinde

       Ce a fost în capul lui şi al valeţilor săi când s-a decis să se întâlnească la Padova cu Diaspora? Orice numai nu bunul simţ şi simţul realităţii. A gândit că va fi ca la Moscova unde o gloată organizată de aşa numită diasporă moldovenească (dar cu care Dodon vorbea doar în limba rusă”), îi cânta osanale>
-mai mult-
 
Amintiri despre un luptător

-Alexandru Nemoianu-

Alexandru Nemoianu        Condiţia de om liber este probabil una dintre cele mai fragile condiţii omeneşti. Ea durează doar atâta vreme cât libertatea este simţită ca necesitate, ca o condiţie vitala şi care dă sens şi rost existenţei.
       Pentru ca libertatea să existe este necesară înţelegerea faptului că libertatea nu este obţinută pe gratis, că obţinerea ei înseamnă vigilenţă necontenită, că este o condiţie care trăieşte în lungul multor generaţii şi că ea se câştigă prin sacrificiu. Iar sacrificiu înseamnă a dobândi un lucru pentru cei din jur cu preţul de a pierde acea izbândă, roadele ei, pentru tine. Cei care înteleg acest lucru sunt luptătorii şi eroii.
       Ţara Almajului a trăit şi existat sub semnul libertăţii, al neatârnării.
       Ȋn Evul Mediu această libertate a fost dobândită de către locuitorii care au stat mereu sub arme, păzind vadul Dunării şi vetrele lor. Mai apoi, în vremea otomană, această libertate s-a păstrat prin cei care sub pavăza pădurii, au stat ca oameni liberi, nesupuşi altcuiva decât propriei conştiinte, au stat ca “lotrii”. Mai apoi aceiaşi Almăjeni şi-au păstrat libertatea cu preţ de sânge, ca “grăniceri”, ”catane negre”.

-mai mult-

 
IMNUL ÎNVIERII

              Din sfinţi părinţi sau din părinţi lumeşti
              Tot se mai nasc copii cuminţi
              Să’mbrace straiele duhovniceşti
              Să aibă neamul şi-un sobor de sfinţi.

              Poporu-acesta tras mereu pe roată
              Popor întins pe cruci de grea tortură
              A înviat de fiecare dată
              A treia zi ca Domnul în Scriptură.

              Şi-a mai găsit în duhul său putere
              Ca Golgota durerilor s-o urce
              Şi este semn ca marea Înviere
              Nu-l va găsi încovoiat sub cruce.

              Că sub povara vremilor opacă
              Se rezvrăteşte-un vis nestins cu anii
              Şi sângele nu poate să mai tacă
              Vândut din nou în codrii Gesetmani.

              Că va renaşte neamul ca un soare
              Sub boltă, ca la început de leat
              Peste pământ şi’n inimi iar tresare
              Acelaşi imn: Hristos a înviat !

                   Marin Mihalache


Popasuri

 
Secretele Mănăstirii Curtea de Argeş

Mănăstirea Curtea de Argeş

      Construcţia Mănăstirii Curtea de Argeş a început în 1514, din dorinţa lui lui Neagoe Basarab de a zămisli aici un lăcaş de o frumuseţe fără seamăn.
      În interior, pe lângă zugrăveala executată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard*) și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, pe lângă panourile votive, mormintele ctitorilor și tâmpla făcută din marmură, bronz aurit și onix, pe lângă icoanele ei lucrate în mozaic, atrage atenția, ca o excepțională realizare sculpturală, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli; aceste coloane dau cu adevărat o impresie de viu și mers aievea. Din ancadramentul lor central, ținând loc de despărțire între partea de la intrare și sanctuarul bisericii, interiorul acesteia, discret înveșmântat în zugrăveala pictorilor aici amintiți, apare într-o calmă maiestate, ca un adânc îndemn la reculegere.

Mănăstirea Curtea de Argeş

-mai mult-
 
Moldova: Between Russia and the West

- Nicholas DIMA -

Moldova: Between Russia and the West

       The Republic of Moldova is a small and poor country that has existed since the 1991 dismemberment of the Soviet Union. The country is of limited importance to the world, but it is a battleground between the expanding Russian ambitions and the apparently shrinking interests of America in Europe.
       In spite of its pro-European manifestations, last November Moldova elected Igor Dodon, a strongly pro-Russian president. Moscow’s choice in Moldova reflects Russia’s traditional geopolitics and intelligence operations. While Putin rides on a wave of nationalism at home and encourages Western European nationalists, Russia promotes pliable leaders around its periphery. Moldova is the latest case.
       Shortly after his election, Mr. Dodon went to Moscow and was received by Vladimir Putin.
       The visit should not have rung alarm bells, but in the new international situation it did. The two leaders discussed issues of bilateral interest and addressed Moldova’s plan of joining the Moscow-led Eurasian Union. (publicată in SFPPR News & Analysis)

-Deschideti-
NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE GALEI UNITER 2017

UNITER trofeul premiilor 2017

       Gala Premiilor UNITER, ediţia a XXV-a, va avea loc în data de 8 mai la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.
       Juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016.
       Nominalizările sunt următoarele:
       Debut:
       Radu Brănici
pentru rolul Morritz din spectacolul Deşteptarea primăverii la Teatrul German de Stat Timişoara
       Lavinia Pele pentru rolul Doruleţ din spectacolul Visul unei nopţi de iarnă la Teatrul „Tony Bulandra” Târgovişte
       Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul Martiri la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană (Silvana Cojocăraşu)

-mai mult-
 
A UNSPREZECEA SCRISOARE LITERARĂ ȘI PEDAGOGICĂ ADRESATĂ ROMÂNILOR PE DRUMUL SALVĂRII POPORULUI ROMÂN ȘI AL ROMÂNIEI

-Prof Ștefan Dumitrescu, scriitor, Purtător de cuvânt al Biroului de Viitorologie de la București!-

A UNSPREZECEA SCRISOARE LITERARĂ ȘI PEDAGOGICĂ PE DRUMUL SALVĂRII POPORULUI ROMÂN ȘI AL ROMÂNIEI

       Ferice de popoarele cărora le dăruieşte Dumnezeu Mari Învăţători care să le sfătuiască, să le înveţe, Mari Gânditori politici (aşa cum a fost Mihai Eminescu), care în perioadele grele prin care trec popoarele gândesc cel mai bun Plan, cel mai bun Proiect naţional prin care popoarele se pot salva. Care le arată Calea cea mai bună pe care s-o urmeze ! Ferice de popoarele cărora Domnul le trimite Mari Oameni politici, sau Grupări unite de patrioţi care se pun în fruntea popoarelor şi luptă pentru nevoile, interesele şi aspiraţiile neamului lor. Aşa cum a fost gruparea Paşoptistă la noi ! Acum în această perioadă istorică grea prin care trece poporul daco-român, când am avea cea mai mare nevoie de asemenea oameni, din nefericire Dumnezeu vedem că nu ne-a dăruit nici Mari Învăţători, nici Mari Gânditori politici şi nici Mari Oameni politici ! Şi ce este mai rău că nouă, românilor, nu ne-a dăruit minte ca să judecăm cu capul nostru pentru a face cum este mai bine. Parcă ne-a luat Dumnezeu minţile, ne comportăm ca şi cum am vrea să ne distrugem de tot!

-mai mult-
 
EXISTENȚA LUI DUMNEZEU - ARGUMENTUL FILOZOFIC

-Marin Mihalache-

Marin Mihalache         Ființa, existența şi conştiinţa, persoana omenească, își au izvor în penumbra esenței divine, își au sorginte teandrică în Cuvânt, în Trupul Ḯnviat al lui Iisus, și prin aceasta în aborele etern al vieții, al iubirii tainice trinitare. De aceea a nega existența lui Dumnezeu, a esenței divine înseamnă a nega implicit propria noastră existență. Când însă omul încearcă să analizeze logic, să conceptualizeze, să gândească filozofic, abstract despre Dumnezeu, în mintea omenească rațională, dialectică, se produce sciziunea, separarea conceptuală, ajungându-se la paradox, la sofism, la îndoiala metafizică, la „a fi sau a nu fi” filozofic, la „Dumnezeu există” sau „nu există” teologic. Dar această reprezentare fictivă, contractorie, nu este bazată pe principiile realității divine, ci se datorește modului nostru de gândi conceptual și de a reprezenta dual lumea și datorită faptului că la suprafață și mintea noastră și lumea sunt concepute şi construite pe pilonii polarităților, a perechilor de opoziții compensatorii, pe interdependenţa neoplatonică numită „coincidentia oppositorum”. De câte ori încearcă să cuprindă și să înțeleagă infinitul, mintea omenească având access doar la informație între limitele matricei imanente, dualiste, și fiind nevoită să dea un sens lumii înconjurătoare, are tendința naturală de a-și reprezenta lumea ca pe un sistem dialectic, un neîntrerupt process al devenirii, un fluviu nesfârșit de contradicții și antinomii.

-Deschideti-
REPLICĂ

SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI GABRIEL ANDREESCU

Corneliu Florea        Domnule Andreescu, am citit articolul dumneavoastră ”Academicienii ar trebui să-și retragă Apelul” din Observator Cultural / Martie 2017. Fiindcă am citit și apelul academicienilor am vrut să vă spun că, afară de a face pe politicul corect, nu aveți competența de-a de a cere să-și retragă apelul ”Identitate, suveranitate și unitate națională” indiferent cât de mare disident ați fost, cât de mare vuvuzelă la GDS-Soros sunteți pe post de port drapel al drepturilor minorității ungare din România. Ar fi fost inteligent (înzestrare genetică) și înțelept (acumulare educativ-culturală) să vă formulați părerile și opiniile pe baza complexă a realității istorice și sociale. Nu ați ales această cale, foarte rar folosită la GDS-Sorors, ci ați bătut, cu grație, câmpii drepturilor care vă sunt convenabile, fără să țineți seama că democrația nu este doar un corn al abundenței de drepturi egale ci conține în aceeași măsură îndatoriri cetățenești ce nu permit interdicția de expresie nimănui. Dvs v-ați comportat ca acel hack writer ce știa de la Seneca: ”Nulla servitus turpior est guam voluntaria”, dar nu vă mai puteți elibera de stăpânirea GDS-Soros, ce v-a prins în 31 Decembrie 1989.

Corneliu Florea  Martie 2017   St.Vital – Canada

-Deschideti-
ALTERNATIVA - Pagini Alese

 
Dr. Cornelia Păun Heinzel: “The Shock”

DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL        A long heartbreaking whistle, like a desperate wailing penetrates the souls of those who wait on the wings of the boulevard in the center of Bucharest.
Every bit of the body shivers. Cold thrills gradually go through you on every inch of the spine. If you were happy, quiet, dreamy, everything would collapse in a split second... It is, however, usual for the inhabitants who live nearby the main arteries of Bucharest. Fifteen minutes later you feel surrounded by a sound explosion. A fire truck, an ambulance or a police car... The intensity of the noise makes every bit of the human body to tremble. Maybe because of the painful, sharp sounds that mix together, that go through you instantly or by the cries that creep you out, that may predestinate something terrible? The sounds get more intense under the night's watch. At night, very few cars go by. However, some of the long car whistles will suddenly rip you out of the kingdom of dreams, to lead you to the real nightmares.
The telephone's ringing sounds seemed extremely harmonious, although it was the beginning of a frightening and real occurrence. (TRANSLATION:Iulia Costache)

-Deschideți-

ALTERNATIVA - Insemnari

 
CUVÂNT DIN DEPĂRTARE
DESPRE REVISTA ALMĂJANA

Prof. Constantin TEODORESCU

       Prima mişcare a imaginaţiei mele s-a întâmplat în fragedă copilărie. Se leagă de o legendă. Bunica dinspre tată, mama Lină, cum îi ziceam, zăcea bolnavă, paralizată într-un accident stupid. „În Almăj este o fântână mişcătoare. Pentru a nu fi întinată, se mută din loc în loc. Cine are noroc să bea din apa ei, apa vieţii, apă vie, trece în moarte fără boală la adâncă bătrâneţe. Trebuie să ai inimă de copil şi să-ţi placă traiul prin mâinile tale.” Noaptea i s-a făcut rău şi spre dimineaţă a murit. Am plâns pentru că a murmurat un cântec pe care aş fi vrut să-l mai aud, deoarece am simţit că a mai voit să-mi spună ceva, fiindcă nu mai aveam bunici. Am regăsit muzicaliatea cântecului ei în Balada Gosnei.
       Starea în existenţă cu unică semnificaţie e viaţa. „După ce ţi-ai stâmpărat setea, se poate să-ţi vezi chipul în luciul apei şi, ca într-o carte, prilejurile de piază rea de care vei şti să te fereşti.” (Prof. Constantin Teodorescu)

-Deschideți-


EXILUL CREATOR

Seminarul Central din Bucureşti

Dinu ADAMEŞTEANU

Dinu ADAMEŞTEANU

       Prin 1927-28, la Seminarul Central din Bucureşti ne venise un nou director, Părintele P. Partenie.
       Ȋntr-o seară ne adună pe toţi în sala de conferinţe. Clasele mari - VIII-a, a VII-a şi a VI-a - erau pe primele bănci; noi, mai mici, risipiţi prin sala fără fund, aşa era de mare. Aproape toţi profesorii erau prezenţi în sală, pe două laturi ale mesei, la care se aşezase această figură mică, într-un anteriu care-l făcea şi mai mic.
       Printre profesorii de care imi aduc aminte: Părintele Duminică Ionescu, cu faţa lui de sfânt bizantin, profesorul Breazu, pe care îl adoram dar căruia n-am reuşit niciodată să-i smulg mai mult de nota 5, profesorul Popescu Pasărea, cu figura lui dreaptă şi elegantă, profesorul V. Papacostea, pasiunea mea, profesorul Sava Saru, cu faţa lui de mască fliacică, dar din care transpiră numai tenacitate şi bunătate. Ȋn fund aproape ascuns de toţi, doborît de pierderea copilului despre care ne vorbea în clasă, profesorul Păun Caraman.
       Mai erau şi alţi pedagogi amestecaţi printre părinţi spirituali, ca Părintele Costea. Printre ei şi de-abia sositul din occident Coman, mereu cu un vraf de cărţi subţioară. Privea la toţi ca la nişte lepădături, el, marele ascet al ateismului...

-continuare-

CUM ESTE VREMEA?

Vremea in Toronto Vremea in Bucuresti