THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE
ANUL 14 Nr. 166 - August 2017 - Editie electronica

 
23 august 1944, o zi tristă în istoria României

RegeleMihai, Gen. Ion Antonescu

      „23 august 1944 a căzut într-o zi extrem de călduroasă. Piaţa Palatului Regal părea părăsită în aceea zi din cauza căldurii. Mareşalul Antonescu vine la palatul regal şi este primit în audienţă la Regele Mihai. Mulţi îşi imaginează celebra audienţă ca în filmul Ziua Z a lui Sergiu Nicolaescu. Filmul, ca şi politicul, distorsionează însă istoria. În audienţă, Regele Mihai şi Mareşalul Antonescu trebuiau să decidă ce direcţia va lua România. Sovieticii erau deja pe la jumătatea Moldovei. La sugestia suveranului de a încheia armistiţiul, Mareşalul Antonescu refuză categoric. El spune un lucru extrem de interesant că aşteaptă un răspuns de la ministrul german. În urma refuzului de a încheia armistiţiul, Antonescu este arestat şi ceilalţi membri ai guvernului antonescian sunt chemaţi pe rând, cu excepţia lui Eugen Cristescu, şeful Serviciului Secret care se refugiază la delegaţia germană, şi sunt arestaţi". (Prof. Mihai Manea)

 
Nimic nu s-a schimbat în România, doar guvernele

-Alexandru Tomescu-

       Oriunde ai încerca să-ţi găseşti liniştea: pe o bancă a unui bulevard, în faţa unei vechi clădiri, lângă o statuie, care altădată era punct de întâlnire pentru îndrăgostiţi, pe aleea unui parc, sau pe o buturugă a unei foste păduri - acum defrişată complet, care cu potecile ei umbroase te conducea la stânele din poienele subcarpatine, este foarte greu de împlinit.
       Te obsedează asemănarea între prezent şi anii care au urmat imediat "revoluţiei"; aceeaşi stare de instabilitate şi manipulare.
       Evenimentele din toamna anului 1991, legate de căderea guvernului Roman, ca rezultat al luptei FSN contra FSN, se repetă în prezent, când disputele dintre cele două tabere ale PSD-ului a culminat cu moţiunea iniţiată de către Partidul Social Democrat şi ALDE pentru îndepărtarea propriului premier Sorin Grindeanu şi "pseudo-schimbarea guvernului". Un joc penibil pentru nişte politicieni cu ifose şi pretenţii, la un sfert de veac de la însângeratele zile din decembrie '89.

-editorial-


ALTERNATIVA - Recenziipp  
 
 
”Călătorie spre libertate”
- cartea domnului Nicholas Dima -

       Am așteptat cu mare interes posibilitatea de a citi această carte. Era firesc având în vedere faptul că îl cunosc destul de bine pe autorul cărții. Domnul Nicholas Dima este o personalitate, care s-a impus de multă vreme în lumea culturală și politică românească - atât în plan național, cât și internațional - iar gândirea sa valoroasă nu poate fi ignorată.
       Cartea sa se citește ușor, deoarece te prinde de îndată în lumea ei și îți dai seama că totdeauna ți-ai dorit să-ți răspunzi la niște întrebări fundamentale, pe care oricare dintre noi și le pune inevitabil, iar gradul nostru de implicare se manifestă mai de vreme sau mai târziu, în funcție de vârsta celui în cauză sau de gradul său de maturizare față de marile probleme ale existenței, pe care în realitate - și în cele din urmă - el nu le poate ignora.
       Încercările de a aborda marile probleme ale existenței au fost și sunt normal să fie mereu omniprezente, dar aici apare competența celui, care se încumetă să o facă. Vreau să spun de la bun început, că suntem confruntați cu un succes deplin al autorului. Ne găsim în fața unei CĂRȚI. Pe scurt, aceasta este cartea, de care aveam și avem nevoie: CARTEA CĂRȚILOR! (Alexandru Budișteanu)

-Continuare-

 
Viaţa Poemului:
lirica lui Gabriel Stănescu

Horia Ion Groza        Plachetele de versuri ale poetului au mereu titluri de rezonanţă, care izbesc, sugerează, incită: Peisaj cu memorie (1996), Sfârşitul care începe (1966), Identitatea neantului (1998), Dincolo de niciunde (1999).
       Poemele prea scurte, de patru-şase versuri, nefiind metaforice, îmi par a suna prozaic, sărăcind emoţia. Cred că întinderea optimă pentru glasul lui Gabriel Stănescu este cea de 10-15 versuri. De altfel el afirmă în eseul său că "poezia ar trebui judecată ca o metaforă fundamentală şi nu ca o sumă de versuri aşezate în mod aleatoriu în pagină". De aceea nu mă conving spusele negatorii ale lui Gabriel Stănescu din Charmides (vezi citatul din al doilea paragraf). Tocmai ce impresionează la acest poet, după cum a remarcat undeva şi Constanţa Buzea, este felul măestrit în care el construieşte poemul care apare ca o dezlănţuire confesivă, dar în realitate este un edificiu înălţat foarte atent şi subtil. Viziunea lui Gabriel Stănescu, este o viziune ce porneşte din interiorul poemului însuşi, mai adânc decât la Bogdan Ghiu, de pildă, care situează ipostaza celui care scrie, grafismul celor scrise, felul în care se desface involucrul în expresia comunicării. (Horia Ion Groza)

       (an 2000)

-mai mult-
ALTERNATIVA - Insemnari

 
TEXT ŞI PRETEXT
sau gânduri despre Unire

Prof. Constantin TEODORESCU

       Poetul fiinţei noastre credea şi scria esenţial: „Trebuie să fim un strat de cultură la gurile Dunărei – aceasta este singura noastră misiune a statului român şi oricine ar voi să ne risipească puterile spre alt scop pune în joc viitorul urmaşilor şi calcă în picioare roadele muncii strămoşilor noştri. Aici, între hotarele strâmte ale Ţării Româneşti, trebuie să se adune capitalul de cultură din care au să se împrumute fraţii noştri de prin ţările de primprejur, dimpreună cu celelalte popoare mai înapoiate decât noi”(Misiunea noastră ca stat, Timpul, 2 nov., 1879).
       Profetul Mihai Eminescu a fost fascinat de ideea neamului. Această intensă trăire dramatică nu i-a venit pe linie culturală. Era în fiinţa lui de la naştere. Vechea cultură românească i-a oferit argumente istorice. Cu forţa ei de atracţie, de magie modernă, jurnalistica poetului vorbeşte despre adevăruri dureroase, de nesuportat de minţile şi sufletele celor care se lovesc de românism într-o hiperactivitate de subminare a naţiei noastre. (Prof. Constantin Teodorescu)

-Deschideți-


Câteva gânduri la a cincisprezecea aniversare a Revistei Almăjana

Revista Almăjana        Ȋn urmă cu cincisprezece ani Profesorul, Poetul şi Prietenul meu Iosif Băcilă a pornit pe o cale specială. El a pornit să crească şi zidească un ideal: promovarea Ţării Almajului (de el însuşi în spirit numită "valea miracolelor"), a identităţii şi personalităţii acestui loc fără pereche.
       Mijlocul prin care a răzbătut Iosif Băcilă a fost Revista "Almăjana".
       Cu răbdare, inspiraţie şi muncă fără răgaz, "Almăjana" a crescut, înflorit şi se prezintă azi ca un buchet superb şi roadă de mare preţ.
       Revista "Almăjana" a stat şi stă sub un program deopotrivă sever şi anevoios.
       Revista promovează identitatea unui "loc" dar în acelaşi timp sălăşluieşte sub semnul unităţii în diversitate.
       Calitatea revistei a crescut exponenţial. Standardele scolastice sunt riguroase şi superlative. Dar în acelaşi timp revista a rămas accesibilă tuturor, şi celor mai învăţaţi şi celor mai puţin învăţaţi. O performanţă absolut remarcabilă!
       Personal cred ca în spatiul cultural românesc Revista "Almăjana" şi-a dobândit un loc special şi unul fruntaş.
       Revista este a celor care o fac cu putinţă, dar în acelaşi timp ea este a Almajului în întregul său şi prin asta a culturii româneşti de azi şi de mâine.
       Fie ca Bunul Dumnezeu să acopere cu darul său Revista Almăjana şi pe ziditorii ei, azi, mâine, întotdeauna!

       Alexandru Nemoianu
       Centrul de Studii şi Documentare al Românilor-Americani Jackson, Michigan, USA



Lancement du recueil des poèmes Le sourire d’un instant

Lancement du recueil des poèmes - Le sourire d’un instant, poète André Vrémir

       Dans une atmosphère écrasante, résultat d’une chaleur peu connue par les montagnes de Roumanie, au cœur même de la citadelle de Făgăraş - temple de culture et d’histoire – le poète André Vrémir vient de lancer son sixième livre, cette fois publié à Paris – un couronnement de l’œuvre poétique du rêveur transylvain.
       Au milieu des livres de la Bibliothèque Municipale de Făgăraş, dont la directrice, Mme le professeur Viorica Bica, reste une fidèle admiratrice des arts et des lettres et une ardente francophone et francophile, les amateurs de littérature et surtout de poésie ont su vaincre les ennuis de la canicule, remplissant la salle de lecture.
       Publié par les Editions Sajat de Paris, traduit du roumain par Oana Dugan, déléguée de la Roumanie de l’Association Rencontres Européennes Europoésie Paris, et lancé officiellement sous le haut patronage de M Joël Conte, le président de cette association venu en Roumanie notamment pour cet événement, le livre a vu un réel succès lors du lancement, le tirage s’épuisant en moins de quelques minutes.
       Puisant ses sources poétique dans la philosophie, les sentiments et surtout dans les profondeurs de la pensée humaine, Andrei Vrémir se met à la disposition du lecteur français ou francophone par le biais d’une sélection des poèmes qui ont fait depuis longtemps son renom jetant une « ombre » de gloire à sa carrière littéraire.
       Au lecteur d’y découvrir sa sensibilité !
       Des exemplaires du livre sont encore à retrouver auprès de l’Association Rencontres Européennes Europoésie, Paris !

       Oana Dugan



Trump Hosts Romania’s President, Klaus Iohannis

Trump Hosts Romania’s President, Klaus Iohannis

By Prof. Dr. Nicholas Dima

       In 2014 Romania elected a new president and many people were hoping for a break with the long period of murky transition from its past as a captive nation in Eastern Europe under Soviet domination to an independent nation. But the enthusiasm was short-lived. President Klaus Iohannis wanted to consolidate Romania’s relations with the European Union and to fight domestic corruption.
       However, even if Iohannis had the best intentions, he found himself enmeshed in an already corrupt system surrounded by individuals whose interests were to stay in power and get rich at any price. The former secret police and party apparatchiks have remained the gatekeepers for any change.
       As for the people, most Romanians have become wary about globalization and the evolution of the EU and about the Russian infiltration of the continent. Consequently, while many Romanians continued to admire America, some started to doubt Washington’s policy. Romania’s importance to the United States, both strategically as a NATO ally and bilaterally as a partner, and economically for its resources and potential, prompted the invitation of Iohannis to the White House. (from SFPPR News & Analysis)

-Deschideti-
 
Despre ispitele cyborgizației postumane

-Marin Mihalache-

Marin Mihalache         În afară că a vânat căprioare, bizoni și alte animale pe care le-a şi pictat în peșterile de prin Franța, că a mâncat mere pădurețe până i s-au scripețit dinții, este greu de știut ce-o fi făcut homo sapiens înainte de ultimii 3-4 mii de ani dinainte de Hristos. După ce a stat zeci de mii de ani ascuns sub streașina umbroasă a codrilor cu râuri line, homo sapiens s-a trezit ca dintr-un somn al conștiinței și s-a decis să iasă pe colnic la luminiș să se apuce serios de agricultură. A gângurit mai întâi pe limba păsărească pe care o deprinsese în livada edenică și în câteva mii de ani a ajuns să scrie în limbaj electronic coduri de reprogramare ale propriei minți. Fără a lăsa să se înțeleagă faptul că lumea ar fi fost creată acum câteva mii de ani așa cum mai cred astăzi mulți oameni cu școală, totuşi ceva spectacular, miraculos, divin, ori ieșit din comun a trebuit să se întâmple cu inteligența și mintea omenească în ultimii 2-3% din istoria celor 100,000 de ani de când se spune că omul ar fi intrat în lupta de gherilă pentru supravieţuire şi supremație, în urcușul său spre culmile pleşuve ale încrengăturii zoologice şi ale piramidei gastronomice. Un salt intelectual uriaş, nu evoluţie de melc molâu, darvinian.Este de necontestat faptul că procesul de emancipare al speciei s-a accelerat în ultima sută de ani și a prins viteze amețitoare şi ameninţătoare în ultimile decenii. Invenţiile şi inovaţiile tehnologice, mai ales cele din domeniul electronic şi informaţional din ultimii 5 ani depăşesc pe cele din ultimii 50 de ani. Credem sau nu în ideea saltului biologic miraculos, dar procesul evolutiv darvinist, al metamorfozelor formelor, pare totuși prea lent, depăşit, şi însăşi în nevoie de adaptare la mediul virtual, accelerat.

-Deschideti-
 
IDENTITATEA ORTODOXĂ

Alexandru Nemoianu        La sfârşitul veacului al XIV-lea, când Bizanţul era înconjurat de necredincioşi şi redus la Constantinopol şi încă mici teritorii, aflăm o foarte interesantă exprimare de idei între Marele Cneaz a Moscovei, Vasile I (fiul vestitului Dimiter Donskoi, cel care a zdrobit urgia tătarilor) şi Patriarhul Constantinopo-lului, al Ţarigradului.
       Ȋndurerat de pierderile Bizantine, Cneazul Moscovei însemna pe monedele sale, ”avem Biserică, dar nu avem Ȋmpărat”. Ȋn părerea lui, pierderile teritoriale şi de prestigiu politic îl făceau pe “Basileul Romanilor” să fie “mai puţin” Ȋmpărat. La aceasta Patriarhul Constantinopolului, Antonie, îi răspunde următoarele în 1394:
       ”Nu este cuminte, fiule, a zice avem Biserică, dar nu şi Ȋmpărat. Nu este cu putinţă pentru pravoslavnici să aibă Biserică, dar nu Ȋmpărat, căci puterea Ȋmpăratului şi a Bisericii sunt un singur trup ce nu poate fi desfăcut. Căci ce zice primul între Apostoli, Sfântul Petru, în prima lui epistolă sobornicească: “Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi cinstire Ȋmpăratului, căci el nu la aşa zişii “împăraţi” ai altor locuri se referea, ci, zicea el, “Ȋmpăratul” ca să arate mai vârtos că unul singur este în lume. Dacă alţi cârmuitori au început a se chema pe sine “împăraţi” aceasta s-a făcut în contra firii şi legii, prin silă şi tiranie. Care Sfânt Părinte, care Conciliu Sobornicesc, care rânduieli bisericeşti pomenesc de asemenea “împărat”?... şi dacă acuma, prin iconomie dumnezeiască, necredincioşii au cuprins cele care de drept sunt ale Ȋmpăratului, el păstrează aceiaşi cinste, aceleaşi rugăciuni şi este uns cu acelaşi Sfânt Mir făcându-se Ȋmpărat şi Autocrator (Singur Stăpânitor) al Romanilor, adică al tuturor celor binecredincioşi..”
       Patriarhul din Constantinopol lămurea lucrurile şi, răspicat, arăta adevăruri fundamentale. (Alexandru Nemoianu)

-mai mult-
ALTERNATIVA - Pagini Alese

 
Cornelia Păun Heinzel: „Legenda legendelor”

DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL         Într-o zi, Dumnezeu chemă la el pe Sfântul Petru şi îi spuse:

       - Sfinte Petru, aş dori să mergi prin lume şi să afli ce mai fac oamenii. Le-am dăruit Biblia plină de învăţăminte spre a le fi de călăuză şi exemplu în viaţă; le-am adus pe pământ scriitori talentaţi care să creeze basme pentru copii, povestiri şi poveşti religioase sau istorice, inspirate din istoria popoarelor lor; le-am trimis poeţi care să-i încânte pe toţi cu magia versurilor lor; le-am creat muzicieni care să-i farmece cu acordurile melodiilor lor; le-am dăruit rapsozi şi cântăreţi cu har care să glăsuiască şi să interpreteze minunat creaţiile acestora; le-am oferit actori care să performeze cu dăruire şi talent creaţiile dramaturgilor. Doresc să ştiu, dacă oamenii se bucură de aceste daruri ale mele şi dacă toate acestea făcute pentru ei din suflet, le-au schimbat într-adevăr viaţa în bine iar munca mea nu a fost în zadar.

-Deschideți-


EXILUL CREATOR

Ce a reprezentat exilul pentru dumneavoastră?

George Astaloş

George Astalos

       Culmea e că un exil general atât de mare ca după revoluţia bolşevică nu a mai fost în istorie. În această multitudine de exilaţi sunt cam 2.000 de scriitori, cei mai mulţi din Rusia. Pentru mine, exilul este proiecţia unei moralităţi, o probă de moralitate. Acum îmi petrec timpul mai mult la Bucureşti decât la Paris, şi nu pentru că e viaţa mai ieftină sau că pâinea e mai ieftină.
       Mă interesa România, pentru că eram în exil, n-am fost să-mi cumpăr maşină. M-am întors abia în 1995.
       Românii au umor, iar istoria i-a antrenat din cauza lipsurilor. Umorul ar fi un fel de zaharină pentru existenţa românului în general.

-continuare-

 
A PLECAT ACTORUL...
-marelui român SEPTIMIU SEVER-

Septimiu Sever

 
Nu se poate!...Ba se poate:
A plecat SEPTIMIU-n cer.
Pentru-acest părinte-frate
Ne-am pus dolii la rever.

L-a chemat Sfânta Maria
Să se băsmuie în doi.
De-acum...neagră veşnicia
Se aşterne între noi.

Viaţa - lui i-a tras cortina,
C-aşa brusc a-ncheiat joaca;
Cine poartă Doamne vina
Că în zori i-a bătut toaca?

...Doarme prinţul de la Turda.
Îl plâng codrii de pe-acasă.
Nu mai dă paharul durda,
El e SEVER şi nu-i pasă...

Preamărite Domn în toate,
Tu ni l-ai luat pre dânsul
Şi-acum...în comunitate,
Ai lăsat dorul şi plânsul.

Pleacă-n cer - omule mare.
Du-te-n rai - copil bătrân.
Numai dor şi-nfrigurare
Multă...ne-ai lăsat la sân.

Scumpul nostru OM de seamă,
Fă-n cer îngerii să râdă,
Dar să le spui - fără teamă,
Că pe-aici viaţa e hâdă...

George Filip
14 august - 2017, la Montreal.

       Actorul Septimiu Sever a decedat pe 14 august, 2017.
       El s-a născut la data de 30 aprilie în anul 1926, la Turda. A fost unul dintre cei mai apreciați și cunoscuți actori români.
       În anul 1971, celebrul actor a emigrat în Canada alături de soția sa, Herastia Peretz.

CUM ESTE VREMEA?

Vremea in Toronto Vremea in Bucuresti