THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE
ANUL 15 Nr. 172 - Februarie 2018 - Editie electronica

Partidul Social Democrat arată foarte mult ca Partidul Comunist Român în 1965

      Vicepreşedintele PNL Florin Cîţu a criticat dur, într-un interviu acordat RFI, declaraţia preşedintelui PSD Liviu Dragnea potrivit căreia membrii PSD cercetaţi penal pot face parte din viitorul Cabinet Dăncilă pentru că social-democraţii au decis să-şi facă ei Guvernul şi nu alte instituţii.
      "Partidul Social Democrat arată foarte mult ca Partidul Comunist Român în 1965. Aşa a început şi Ceauşescu. Liviu Dragnea este foarte aproape de Ceauşescu. Deciziile nu se mai iau în funcţie de instituţiile din România. Guvernul nu este acolo pentru a-i face pe plac Partidului Social Democrat, este pentru România.
      Când deciziile se iau doar la partid, aţi văzut şi Formularul 600 şi aceste decizii, toţi miniştrii, depind doar de PSD, deci deciziile sunt luate la partid, este clar că ne îndreptăm spre o dictatură a PSD exact cum s-a întâmplat în 1965, când Ceauşescu a preluat puterea. Nu există nici o diferenţă şi văd din ce în ce mai multe similitudini între Partidul Social Democrat şi Partidul Comunist Român", a declarat Florin Cîţu.



 
Silvana Cojocăraşu, o nouă carte: "COUP DE COEUR"

-Alexandru Tomescu-

       Noua carte, "Coup de coeur", a talentatei poete şi scriitoare Silvana Cojocăraşu, apărută la Editura Tracus Arte şi lansată la Târgul Internaţional de Carte GAUDEAMUS în noiembrie 2017, devine o atracţie pentru cititor încă de la primele pagini. Volumul propune o strălucită combinaţie de poezie şi poeme în proză, menită parcă să epateze minţile convenţionale prin exploatarea infinitelor relaţii dintre realitate şi poezie, dintre viaţă şi artă.

Silvana Cojocarasu - Coup de Coeur

       În centrul simţirii sale artistice stă emoţia artistică, această calitate a conştiinţei de a trece dincolo de suprafaţa aparenţelor şi de a discerne mişcarea sensului, constituit lăuntric, al prezenţei fiinţei în ansamblul dialogic al existenţei. Poezia se transformă, deşi nu manifest, într-o analiză subtilă a societăţii/ realităţii de azi, dedublate prin principiile estetismului şi ale teoriei frumosului ca valori absolute – totul prin cultivarea simplităţii, prin claritate şi abordare directă, într-o adevărată apologie a simplităţii, mărturisită în chiar poemul Cristalin, care deschide volumul: «Fii simplu, / cuvântul tău să fie / precum liniştea dulce pe buze, / să priveşti precum umbra / cade pe frunze, / să gândeşti precum vântul / adie printre trestii, / să visezi precum păsările / privesc din zbor înalt, / să fii păsările.»

-editorial-


Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran și culisele Filocaliei sibiene, sau, Parintele Arsenie Boca, poeta Zorica Lațcu si poetul Nichifor Crainic în colectivul de traducere a Filocaliei românești

Isabela Vasiliu-Scraba        Cioran mărturisea la Paris că-i este „imposibil” să se ducă la biserică să audă Evanghelia în franceză. I se părea că „sună grotesc”. „Cândva am scris -mai spunea el în deceniul opt-, că nu se poate imagina un Iisus vorbind franțuzește”. În schimb, „Biblia în românește, tot serviciul religios, în special cel de la înmormântare când se vorbește de viața pământeană a celui dispărut, sunt extraordinare” (1)
       Emil Cioran se extaziase (pe bună dreptate!) și de frumuseţea traducerii Filocaliei (vol I-IV, Sibiu, 1945-1948). La zece ani după apariţia primelor patru volume datorită stăruinței Părintelui Arsenie Boca pe atunci faimos stareț la Mănăstirea Brâncoveanu, călugărul Andrei Scrima vorbea la Paris despre tradiția ortodoxă bazată pe textele Filocalice, într-un interviu publicat de pr. Oliver Clement (2). Dar abia la distanță de trei decenii după tipărirea de la Sibiu, oficialii culturii comuniste au îngăduit publicarea la București a următoarelor patru volume (Filocalia, vol. V-VIII, București, 1976-1979).
       Dacă până în 1948 numele traducătoarei Zorica Lațcu (3) nu a fost trecut – poate pentru a nu împărți banii (4) dați de mitropolitul N. Bălan pentru traducerea primei jumătăți a colecției de scrieri mistico-ascetice reunite sub numele de Filocalia, perioada terorismului ideologic comunist s-a caracterizat înainte de toate prin interzicerea mediatizării numelor celor care au fost schingiuiți fără de vină prin temnițele politice. Or, atât starețul de la Sâmbăta și de la Prislop cât și poeta Zorica Lațcu (închinoviată din 5 mai 1948 la Mănăstirea Vladimirești) au fost victime ale arestărilor abuzive (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanu)

-mai mult-
ALTERNATIVA - Cartea pe Net

GABRIEL GHERASIM

THEODOR AND US

Chapters I-II

GABRIEL GHERASIM - THEODOR AND US        The name Theodor in Greek, means “Gift of God.” More ancient than the Greek language is its meaning in the original Thracian language, presently called Daco-Romanian, where it appears as Zeul Dor, meaning “Longing for God,” as well as Zeul Odor, meaning “Gift of God.” This ‘longing for God, or gift of God,’ is the human consciousness, spirit, life.
       It took the advent of Quantum Physics to demonstrate that it is our intentions, thoughts and feelings, which influence matter, rather than the other way around.
       This book will concentrate on the interconnectedness of these factors, which make us perceive our lives one way or another.
       To be clear, the very term “human being” has shown that to us all along: namely, that we are made of a perishable part, finite, the “human” in us; and of an eternal, infinite energy part, the “being” in us.
       While the “dust to dust,” flesh and bones part of us, has been praised, derided, obsessed over, or denied, including in our present century, sometimes ad nauseam, the electro-magnetic field and our thoughts processes, known alternatively as ‘aura,’ ‘intelligence,’ ‘cognition,’ or ‘soul’ have constituted a mystery over the centuries, culminating with the Communist denial of its very existence altogether.
-mai mult-
Repere

 
Preot Boris Răduleanu

Preot

       Preotul Boris (Babcenco) Răduleanu, îmi este un vechi şi bun prieten, un frate într-un Hristos, cu care am slujit adesea, împlinind cuvântul Evangheliei; "Să ne iubim unul pe altul ca într-un gând să măturisim... pre Tatăl, pre Fiul şi pre Sfântul Duh..."
       S-a născut la 22 iulie 1905, în satul Izbeşti, jud. Orhei din Basarabia, fiind al 11-lea copil al preotului Grigore Babcenco şi al soţiei sale Ana, născută Catârău, moldoveni de înaltă ţinută morală. A făcut scoala primară la mănăstirea Curchi, jud. Orhei, educat astfel încă din fragedă vârstă în spirit mănăstiresc. A continuat apoi cu Seminarul inferior, apoi cu cel superior la Chişinău, unde ne-am cunoscut, locuind împreună la internat, preocupaţi ca adolescenţii, de "cele văzute şi nevăzute". La vârsta de 18 ani a editat deja o revistă a clasei, denumită "Firul alb" (al vieţii). A absolvit Seminarul în anul 1926 şi s-a înscris la Facultatea de Teologie şi cea de Litere şi Filosofie de la Cernăuţi, pe care le-a absolvit în anul 1931. Ȋn anul IV, a fost ales preşedintele Societăţii Academice a studenţilor teologi şi, în această calitate, a luptat pentru posibilitatea studentilor de a-şi mărturisi preocupările şi frământările lor, într-un dialog şi o colaborare deschisă între profesori şi studenţi.(Preot Dimitrie Balaur)

-Deschideți-

CUM ESTE VREMEA?

Vremea in Toronto Vremea in Bucuresti

AL TREILEA MARE CURENT FILOZOFIC ÎN ISTORIA FILOZOFIEI UNIVERSALE (II)

-Prof Ștefan Dumitrescu, scriitor, Purtător de cuvânt al Biroului de Viitorologie de la București!-

       Ce ironie a Istoriei, a destinului Umanităţii, ca filozofii, oamenii aceştia care au fost într-adevăr în istorie cele mai mari Minţi ale epocii lor, să fi vorbit în van, despre ceva care nu există !. Ba mai mult, acestui Inexistent, Spiritul, sau Substanţa obiectuală, căreia materialiştii i-au spus materie, ei i-au acordat cea mai mare importanţă, ba chiar l-au pus la baza existenţei lumii, a universului. Nimicul, Inexistentul să stea la baza Lumii, a Universului ! Aceiaşi mare greşeală au făcut-o şi Idealiştii, şi ei au pus la baza Lumii, Inexistentul, căci EI nu poate exista separat de Substanţă. Este desigur o ironie, dar a cui ironie este aceasta ? Sau este cea mai frumoasă formă de „bâjbâi”, de a căuta în bezna necunoscutului, a minţii umane ?
       Deci atât Materialismul, cât şi Idealismul, atât Idealismul obiectiv cât şi Idealismul subiectiv au fost curente filozofice fără obiect. Mi-am adus aminte cum în copilărie, în primii ani de viaţă, când aveam patru, cinci ani, eram obsedat de cer, mă fascina cerul…Copilul care eram stăteam ore întregi cu privirile lipite de cer, întrebându-mă de ce este albastru, de ce este rotund, de ce este atât de frumos, cine l-a făcut ?

-mai mult-
 
EXODUL INTELECTUAL

-Marin Mihalache-

Marin Mihalache        Scoasă la început pe linia moartă a istoriei, ignorată și decimată la propriu și la figurat de către pretinşii reprezentanți ai clasei muncitoare, aristrocraţia spirituală și elita intelectuală românească de după cel de-al doilea război mondial, care a mai supravieţuit vitregiei politice, a primit apoi un consolator loc trei pe echipe de lucru și angajare partinică și ideologică, după alianța dintre clasa muncitoare și țărănime în triajul politic, social și cultural făcut de noul regim instalat al „democrației populare”. Intimidați de incertitudinea existenței și a vieții însăși, a perspectivelor precare de realizare profesională, precum și de ingratitudinea și ostilitatea vădită demonstrate de regimul proletar mulți intelectuali români și-au căutat când și cum au putut un loc în lumea largă a exilului și a refugiului politic desident. Astfel un flux de inteligență românească din toate categoriile intelectuale, academice, tehnice şi profesionale s-a îndreptat în disperare de cauză spre lumea liberă a Vestului din ce ȋn ce mai prosperă economic şi din ce în ce mai indecisă politic și cultural, care după ce a trecut pe nefericiții exilați, acele valuri umane legal, peiorativ și condescendent numite “displaced persons” (d.p.) prin purgatoriul nesiguranței începutului a răsplătit apoi pe mulți dintre aceștia cu o situație materială satisfăcătoare, cu o viață liberă politic și cu un viitor de tip occidental pentru odrasle.

-Deschideti-

 
DE CE ATÂTA “REZISTENŢĂ”?

Alexandru Nemoianu        De câteva luni un segment din populaţia României s-a decis să “reziste”. Impulsul, sau pretextul, a fost o propunere pripită a Guvernului. O propunere care, de altfel, a fost grabnic retrasă. Totusi, segmentul de populaţie amintit, continuă să “reziste”. Am cutezat să mă întreb de ce şi am împins cutezanţa până a afla şi căteva motive pentru această “rezistenţă”.
       De ce atâta “rezistenţă’? ”Rezistenţă” la ce? Şi mai ales, cui foloseşte aceasta “rezistenţă” sau, cum spuneau strămoşii nostri veniţi cu legiunile Romei, CUI BONO?
       Nu cu mică, dar cu neplăcută surprindere am înţeles că majoritatea “rezistenţilor” nu prea au habar de ce “rezistă”. Ȋn acelaşi timp există un grup, mic dar rău, care ştie prea bine de ce instigă la “rezistenţă”.
       Ȋn România în Decembrie 2016 au avut loc alegeri parlamentare. Majoritatea covârşitoare a voturilor au fost luate de către o formaţiune politică. Ȋn conformitate cu legea fundamental a României, Constituţia, acea formaţiune politică a format Guvernul ţării. Deci trebuie să fim bine înţeleşi: minoritatea are drepturi dar şi majoritatea are drepturi şi acest lucru trebuie acceptat şi dacă ne place şi dacă nu ne place.(Alexandru Nemoianu)

-mai mult-
ALTERNATIVA - Pagini Alese

 
Cornelia Păun Heinzel : ”The legend of legends”
Translation: Filip Enache

DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL         One day, God called St. Peter to him and said:
        - St. Peter, I want you to go around the world to see haw the people are doing. I gave them the Bible full of lectures to be a teacher and a model in their life. I gave them great writers to create stories for kids, religious stories or even about history inspired by the history of their beloved nation. I gave them poets to delight them with the magic of their lyrics. I gave them musicians to bless them with their music. I gave them bards and singers to sing and imitate their lovely creations. I gave them actors to perform with talent the beautiful creation of the play writers. I want to know if they’re enjoying my gifts and if these gifts straight from my pure heart have really changed the way they live in a good way and my work wasn’t for nothing.

-Deschideți-


ALTERNATIVA - Insemnari

 
ZĂPOR, ZĂPOARE

Prof. Constantin TEODORESCU

       Limbajul poeziei convinge nu doar prin creaţii specifice, ci chiar prin cuvintele sale. Pătrunerea frumuseţii prin cuvânt ajunge profundă dacă îşi asociază înţelepciunea contemplării. Din contemplarea râului Nera în timpul dezgheţului a ieşit în lumină titlul unui ciclu de poezii. Legăturile naturale frumuseţe – cuvânt – înţelepciune au pecetea tainei în momente sufleteşti de emoţie artistică: „Uneori, / cuvântul / nu se rosteşte – se sărută!” (1).
       Din această perspectivă, un cuvânt care convinge este „zăpor”, întâlnit într-unul din primele volume de versuri ale poetului, dar auzit la o întâlnire a cenaclului literar „Eftimie Murgu” din Bozovici ( 2).
       Cartea „Poeme-Semenice” cuprinde o secvenţă lirică numită „Zăpoare”(3). Poetul acceptă modernitatea ca mod de gândire, însă pe elemente tradiţionale, sigure, fără a refuza tentaţia noutăţii, conform experienţei post-moderniste. (Prof. Constantin Teodorescu)

-Deschideți-


EXILUL CREATOR

Lucia A Popovici - Pe răboj

LUCIA A POPOVICI

LUCIA A POPOVICI

        28 AUGUST 1862 - s-a născut în Neveklov, Cehoslovacia, Abatele Metodiu Zavoral, superiorul Mănăstirii Strachov de pe lângă Praga. Urmase Facultatea de Teologie din Praga. Ȋn Mănăstirea ce o conducea - transformată în Spital în 1914 - Abatele Zavoral a alinat suferinţele soldaţilor răniţi români din primul război mondial, şi de la ei, a învăţat limba română şi prin ei a cunoscut neamul românesc; l-a iubit, l-a stimat, şi a înţeles durerea acestui popor oropsit. A studiat apoi temeinic limba română, literatura cultă şi populară şi a făcut traduceri în ambele limbi. Ne-a vizitat ţara în mai multe rânduri, ţinând conferinţe în limba română prin oraşele vizitate. A luat măsuri ca analfabeţii să înveţe carte. Printre străini a susţinut totdeauna cauza românească.

-continuare-