THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE
ANUL 15 Nr. 178 - August 2018 - Editie electronica

 
23 AUGUST, 1939
-ZI DE DOLIU NAŢIONAL-

23 AUGUST, 1939-ZI DE DOLIU NAŢIONAL

       Şi în acest an (n.n. 1988), continuând o tradiţie instituită cu ani în urmă, în Canada, ca şi în alte ţări occidentale, cât şi în ţările Baltice, au loc manifestări de protest împotriva Pactului Hitler-Stalin, încheiat la 23 august 1939.
       Ȋn toate oraşele importante din Canada: Vancouver, Toronto, Hamilton, Montreal, Brantford, etc., românii s-au alăturat celorlalte grupuri etnice aparţinând ţărilor Europei de Est, aflate sub ocupaţia sovieto-comunistă.
       La Hamilton, Asociaţia Culturală Română, membră în Comitetul de organizare a "Zilei de doliu internaţional" (Black Ribbon Day), a organizat un priveghi de 24 de ore cu lumânări în faţa Primăriei Oraşului. Fiecare grup reprezentând ţările ocupate de URSS a făcut de gardă trei ore. Manifestaţia s-a bucurat de sprijinul mass-mediei - TV şi presă - care au transmis publicului canadian aspecte de la priveghi.
       Ȋn ziua de 23 August, după terminarea priveghiului, a avut loc o adunare cu o participare masivă a tuturor grupurilor naţiunilor captive. Au participat şi vorbit reprezentanţi ai guvernului provincial şi federal.



 
O lansare de carte cu surprize

-Alexandru Tomescu-

        Evenimentul Editurii Tracus Arte, din Bucureşti, având ca iniţiator pe poeta şi scriitoarea Silvana Cojocăraşu, organizat la Librăria Cărtureşti Verona, sâmbătă 28 iulie 2018, fiind conceput ca o lectură de poezie-dialog între autori, cu recitaluri şi comentarii din partea invitaţilor: Aura Corbeanu, Corina Herghelegiu, Alexandru Tomescu (Canada), moderator fiind, Dan Mircea Cipariu, a fost cu adevărat un gest de cultură, de schimb de experienţă, de innobilare sufletească, dar şi de crearea de noi cunoştinţe, cu perspective de prietenii.

-editorial-


Isabela Vasiliu-Scraba, Suspendat în neantul unei noi „forme de remarcare” (Radu Boroianu, 2015)

Isabela Vasiliu-Scraba         „Având presimtirea dezastrelor teritoriale din vara acestui an [1940] apocaliptic (1) m’am încumetat să afirm că noi, Românii, vom avea un viitor de natură spirituală cum n’am avut niciodată”. Spusa lui Blaga, -desprinsă din Prelegerea inaugurală pe care a ţinut-o la Sibiu în anul universitar 1940-1941 (la Universitatea din Cluj mutată la Sibiu la vremea când administrația ungurească masacra (2) românii din jumătatea de Ardeal primită de la Hitler -, s-a adeverit întocmai. E suficient să ne gândim la creatorii interziși în țară și la românitatea de după Cortina de fier, cu prestigioasele ei contribuții la cultura universală, la acele nume despre care decenii întregi românii din ţara subjugată de sovietici n-au avut voie să vorbească: Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Vintilă Horia, Nicolae Herescu, Emil Cioran, Horia Stamatu, G. Uscătescu, Al. Ciorănescu, G. Ciorănescu, C-tin Amăriutei, Al. Busuioceanu, St. Lupascu, Th. Cazaban, Bazil Munteanu, Eugen Lozovan, Dimitrie Găzdaru, Sever Pop, Alexandru Randa, D. Ghermani, Grigore Nandris, E. Turdeanu, Petru Iroaie, Scarlat Lambrino, Zevedei Barbu, Stan M. Popescu, G. Racoveanu, Octavian Vuia, St. Teodorescu, Vasile Posteucă, Giorgio Caragaţă, Teodor Oncilescu, Eugen Coseriu, Ion Gutia, Mircea Popescu, Petre Ciureanu, Ghe. Bumbesti, Victor Buescu și mulți, multi alții.
       Dincoace de Cortina de fier, cultura românească, prin reprezentanții ei rămași în ţara ciuntită, trebuia lichidată după gratii: dr.Vasile Voiculescu, Mircea Vulcănescu, Paul Sterian, Dimitrie Cuclin, Mihail Rădulescu, Barbu Slătineanu, Emanoil Ciomac, Ion Caraion, Ovidiu Cotruș, N. Balotă, I. D. Sîrbu, Ovidiu Papadima, Vladimir Străinu, Dumitru Murărașu, Horia Stanca, Edgar Papu, Alexandru Marcu, acad. Nichifor Crainic, Părintele Arsenie Boca, dr. Benedict Ghiuș, C-tin Tomescu, profesor de istoria bisericii românești la Facultatea de Teologie din Chișinău, Constantin Noica, Anton Dumitriu, N. Steinhardt, Dinu Pillat, Radu Gyr, Păstorel, Al. Paleologu, Teofil Sauciuc-Săveanu, profesor de istorie la Universitatea din CernăuțI, decan al Facultății de Litere și Filozofie din Bucuresti, acad. Florian Stefănescu-Goangă, acad. I. Lupaș, acad. Al. Lapedatu cu fiul său Ion Lapedatu, director al Băncii Naționale, Mihail Manoilescu, guvernator al Băncii Naționale, acad. Silviu Dragomir, acad. Ioan Nistor, Marioara Golescu, acad. Stefan Meteș, acad. R. Rossetti, acad. C-tin C. Giurescu, arestat pe 5/6 mai 1950 în grupul istoricilor închiși la Sighet, acad. George Fotino, acad. Dumitru Caracostea, acad. Mircea Florian, acad. Ion Petrovici, Petre Țuțea, acad. Gheorghe Brătianu, etc.

-mai mult-

ALTERNATIVA - Semnal Editorial

 
Ziarist la New York. (Vol.2) Editura Armonii Culturale, 2017. 209 pp.

De Nicholas Buda (Semnal Editorial).

Nicolae BUDA - 'Ziarist la NewYork'

       Cartea Ziarist la New York a apărut la sfârşitul anului trecut, dar obligaţia de a trimite la tipar ultima mea carte ‘Mărturii dedicate Eroilor şi Martirilor noştri’, precum şi accidentul grav pe care l-am suferit în primavară în ţară, nu mi-au permis să semnalez la timp noua apariţie editorială. O fac acum cu scuzele de rigoare.
       Câteva elemente importante se impun de la început. Tânărul nostru compatriot Nicolae Buda este ziarist şi scriitor fin şi se impune din nou prin informaţii menţinute la zi, prin noutăţi culturale clare şi la obiect, şi (trebuie adăugat) prin cunoştinte care, pe zi ce trec se adună şi devin enciclopedice… Personal îi urez succes şi mult spor la scris în continuare.
       Volumul cuprinde relatări inedite sau mai puţin cunoscute despre Asociaţia Jurnalişilor Români din America (NARPA) şi despre activitatea presei de limba română din Statele Unite. Predomină totuşi activităţile cultural-artistice românesti organizate cu precadere la New York, între care activitatea cenaclului literar Mihai Eminescu.(Prof. Dr. Nicholas Dima)

-mai mult-
ALTERNATIVA - Cartea pe Net

GABRIEL GHERASIM

THEODOR AND US

Remedies to Learned Helplessness
Chapter VII

GABRIEL GHERASIM - THEODOR AND US        Here are some important concepts, guiding our interactions within and with others:
       -Low self-esteem (also known as passive): allowing demeaning by others and by ourselves, which may lead to a fearful and destructive life.
       -High self-esteem (also known as aggressive): selfish behavior, including demeaning others.
       -Self-esteem (also known as assertive): advocating for self and others in an ethical fashion.
       We should clarify that mental illnesses may also be mind-related and not just brain related. If they are mind-related they are caused by an electro-magnetic field imbalance of our thinking rather than by the more organically related brain damage. In that case, mental diseases are different from physical diseases. Talking about them in organic terms would be like talking about a “diseased emotion” or a “diseased behavior.”

-mai mult-
De la stânga la dreapta
de Tiberiu Dianu

De la stanga la dreapta

Dialog-interviu realizat cu scriitorul FLORIN PREDESCU la Washington, DC pe 17 martie 2018.

1. “De timpuriu publicaţiile mele aveau subiecte legate de America”
FLORIN (#1): Cum defineşti rolul analistului politic din SUA?
TIBERIU: Analistul politic trebuie să fie un fin observator al realităţilor locale şi internaţionale. În măsura în care analizele lui sunt pertinente, el devine şi formator de opinie.
FLORIN (#2): Eşti român, dar locuieşti în Statele Unite. În ce măsură se adresează publicaţiile tale cititorilor din România şi Statele Unite?
TIBERIU: Activitatea mea publicistică este cuprinsă în mai multe etape.
Am publicat de timpuriu, ca elev, în revistele şcolare. Am absolvit şcoala generală, gimnaziul şi liceul în oraşul Piteşti, judeţul Argeş. În 1969 eram elev în clasa întâia la Şcoala generală nr. 11 şi mi s-a publicat în ARIPI, revista şcolii, o pictură premiată, pe care eu o denumisem “Insurecţia armată de la 23 August 1944”. Redactorul-şef al revistei însă, nu ştiu din ce motiv, i-a schimbat titlul în “Războiul din Vietnam”, pe atunci în plină desfăşurare şi probabil că a fost influenţat de mişcările de protest americane din acele vremuri. În 1980, ca licean, am publicat în revista SÂNZIANA a Liceului “Zinca Golescu” (actualmente Colegiu Naţional) mai multe articole originale şi traduceri din poeţi clasici englezi (Byron, Shelley), formaţia ABBA (la modă atunci) şi mişcarea hippie din Statele Unite. Revista a obţinut Premiul întâi pe ţară la categoria de Reviste şcolare. Cred că şi articolele mele au avut o contribuţie, deoarece după premiere, revista a fost expusă timp de mai multe săptămâni în vitrina Librăriei “Mihai Eminescu” din centrul oraşului, deschisă la paginile cu articolele mele. Aş putea spune că încă de timpuriu publicaţiile mele aveau subiecte legate de America.

-continuare-

Silvana Cojocăraşu

Gala Tânărului Actor - Costineşti, 2018

GALA TÂNĂRULUI ACTOR – HOP 2018

       GALA TÂNĂRULUI ACTOR – HOP, program permanent al UNITER, este un concurs care are ca scop promovarea şi lansarea tinerilor absolvenţi din învăţământul superior artistic. Ajunsă în 2018 la cea de-a XXI-a ediţie, se va desfăşura în perioada 3-6 septembrie, la Vox Maris Grand Resort Costineşti. Directorul artistic al GTA este, şi anul acesta, actorul şi profesorul Miklós Bács. Tema acestei ediții se anunţă deosebit de interesantă: „Pirandello, structura ludică. Eu și personajul.
       Preselecția s-a desfăşurat între 11 – 13 iulie 2018 la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Din juriul de preselecţie au făcut parte Andreea Bibiri, Andrei și Andreea Grosu, Șerban Pavlu.

-mai mult-
CULTURA
 
 
Cătălina Gina Micloș, minunata voce care vinde cartea

Cătălina Gina Micloș

       Într-o perioadă în care agramații ne conduc destinele, în era internetului, în care mulți vorbesc cu prescurtări, gen: ”cf”, ”csf”, ”nb”, ”dc”, etc., iată că mai există edituri care se încăpățânează să publice cărți educative pentru copii, ghiduri de bune maniere, basme și povestiri, poezii, haiku, satire, romane și nuvele, fac acțiuni culturale prin școli, organizează săptămânal cenacluri și lansări de carte.
       O astfel de editură este Coresi Publishing House, care reunește editurile Coresi, ePublishers, eLiteratura și eDidactica, coordonată de editorii iluștri, scriitorii MICHIELA și VASILE POENARU.

-continuare-


CULTURA
 
 
ŢARA

-Nicolae Drăgușin-

Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram
Că sunt Om, că am o tară si o Limbă si un Neam
Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri moţii mei
Că din ei răsare pâinea si prin mine trăiesc ei

Valuri tulburi de uitare peste morţii mei se-aşează
Limba nu ne mai e limbă, ţara nu mai este trează
Azi ne-nvaţă imbecilii intereselor perfide
Cum să ne uităm eroii si să venerăm partide
Cum să cântărim istoria şi s-o vindem pe bucăţi
Cum să facem Mall-uri, vile, scoţând piatra din cetăţi
Pe Vlad Ţepes cum să-l facem personaj de film de groază
Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează

-continuare-



CUM ESTE VREMEA?

Vremea in Toronto Vremea in Bucuresti

 
De la Wilno la Vilnius. Paralele istorice basarabene: 1812-2013

- Vlad MISCHEVCA -

De la Wilno la Vilnius. Paralele istorice basarabene: 1812-2013

       Constatarea făcută acum două secole, precum că nu avem „sentimentul libertăţii” din cauza dominării umilitoare a puterilor străine, rămâne actuală şi pentru românii din Republica Moldova, care încearcă să se desprindă de „sovietism” şi de sechelele imperialismul rus.
       Rămânem sub presiunea evenimentelor ce au precedat summit-ul istoric de la Vilnius, unde, la 29 noiembrie 2013, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE. Federaţia Rusă a făcut presiuni pentru ca Azerbaidjanul să renunțe, pe ultima sută de metri, la posibilitatea de a deveni membru asociat al Uniunii Europene. Preşedintele ucrainean V. Ianukovici adoptase o decizie nefericită de suspendare a procesului de semnare a Acordului de asociere cu UE. Iar, anterior, Armenia anunțase că nu va înainta pe calea integrării europene. Înseamnă oare că summit-ul de la Vilnius a fost un „eşec” pentru Uniunea Europeană şi o „catastrofă” pentru Republica Moldova?
       Se vehiculează că, în disputa dintre Rusia și UE, Republica Moldova ar fi un „premiu neînsemnat” (The Economist)1, totuşi, destinul nostru nu poate fi pus totalmente în raport de rezultatul bătăliei marilor puteri pentru statele CSI din fosta U.R.S.S. Viitorul Moldovei este legat indispensabil de Uniunea Europeană, fiindcă trecutul ne este european. Considerăm că aderarea trebuie să cuprindă gradual şi factorul istorico-geografic al statelor aspirante. Iar, pentru Republica Moldova, scopul este nu doar asocierea, alias parafarea şi ratificarea documentelor semnate la summit-ele UE, cât revenirea, propriu-zisă, în familia statelor europene.

-Deschideti-
 
Minotaurul Orb al Istoriei

-Marin Mihalache-

Marin Mihalache        Lacom, prosper şi nebun de fericire, minotaurul orb al istoriei orbecăie la întâmplare prin întuneric lovindu-se ba de câte o cetate a culturii, ba de câte un lăcaş de ȋnchinăciune, ba de vreun popor sărman şi milostiv, ba chiar și în sine însuși. Pe unde trece nu mai rămâne decât praful de pe toba economică, pustiul moral, declinul cultural şi apostazia spirituală. Este ca un nor greu sau o năpastă care aşezându-se peste capetele bieţilor oameni din cetate şi umbrindu-i îi silește pe rând să-și schimbe numele, bunele obiceiuri și convingerile, ca mai târziu să-i convertească pe toți din oameni cinstiţi şi cumsecade în faliţi şi idioţi utili. Odată botezați în apele tulburi ale Babilonului apostații trebuie să i se supună şi să i se închine măcar formal minotaurului. Astfel se face că mulţi din oamenii cetăţii care au mai puţine probleme de conştiinţă şi mai puţin caracter profită de situaţie şi încep repede să înveţe să se descurce îmbrăcând peste noapte hlamida servilismului şi a ipocriziei, a indiferenţei şi a lipsei de empatie şi de respect faţă de ceilalţi, a dedublării conceptuale şi voliţionale. Fiindcă pentru un astfel de rol este musai să înveţi să-ți perfecţionezi arta schimbării măştilor şi a disimulării. Trebuie să te obişnuiești să gândești într-un fel, să vorbești altfel, să acţionezi altcumva, după situaţie, timpuri şi împrejurări.

-Deschideti-

 
UN TEXT SLUGARNIC SEMNAT DE ANDREI MARGA

Alexandru Nemoianu        Cu scurtă vreme în urmă Andrei Marga a publicat un articol în care, în termeni superlativi, aprobă mutarea ambasadelor străine în Ierusalim.        Este un subiect foarte sensibil și care trebuie tratat cu multă atenție. Ierusalimul, partea din el în care se vor mutate ambasadele, este teritoriu ocupat militar de către Israel în urmă războiului de “șase zile”. Încă multe alte teritorii au fost ocupate de Israel cu acea ocazie. Iar în toate acele teritorii populația zdrobitor majoritară este arabă, Palestinienii.        Profitând de împrejurarea că USA, care încă mai este puterea dominanta din lume, acceptă fără discernământ orice va cere Israelul, acea țară ocupantă tratează populația arabă locală cu extremă brutalitate și asupra ei se exercită în fapt o acțiune de “curățire etnică”. O acțiune care, oriunde s-a petrecut în lume, a fost definită ca genocid. Dar iată că Andrei Marga (mai departe AM), care fără îndoială știe bine aceste lucruri, se avântă în sprijinul celor care dețin putere. Câtă eleganță, ce mare curaj! Cu atâta mai curios apare acest belșug de superlative în condițiile în care AM și cei care sunt eiusdem farinae cu el, condamnă identitatea etnică și încă mai vârtos pe cea religioasă fără milă. Dar, fiind în slujba celor puternici AM face tot ce vor aceia. Din nou o dovadă de eleganţă spirituală şi verticalitate morala!(Alexandru Nemoianu)

-mai mult-

 
  Tiberiu Dianu

Primul discurs al preşedintelui Donald Trump despre Starea Naţiunii şi renaşterea visului american

Renasterea visului american

       În seara zilei de 30 ianuarie 2018 preşedintele Trump a transmis un discurs despre Starea Naţiunii, care a pus o faţă umană pe planul său de a reforma guvernul și de a revigora visul american, ce părea să fi dispărut în timpul administraţiei Obama. https://www.youtube.com/watch?v=Npz2zEJt2pc
       Președintele ar fi putut alege să livreze obişnuita listă punctuală cu promisiuni, care ar fi fost pe placul Washingtonului pentru o scurtă perioadă de timp. În schimb, el a optat pentru un discurs pasionat și foarte uman, ţesut pe o tapiserie de povești autentice despre americanii de rând, ai căror câțiva reprezentanți fuseseră invitați să se alăture asistenţei.
       Astfel, ni s-a reamintit de micii proprietari de ambarcaţiuni private, voluntari în acţiunile de salvare a oamenilor în urma unui uragan devastator, de necunoscuţii care protejau alţi necunoscuţi de ploaia de gloanţe de la hotelul din Las Vegas. Am auzit întâmplări cu soldaţi care salvau vieţi în timpul uraganului Harvey din Texas şi cu pompieri care evacuau copii dintr-o tabără californiană de vară amenințată de incendii. Ni s-a adus aminte de deputatul republican Steve Scalise, supravieţuitor al unui malefic atac armat declanşat de un suporter democrat, precum şi de eforturile eroice ale poliţiştilor şi ale personalului medical care i-au salvat viața.

-Deschideti-
ALTERNATIVA - Pagini Alese

 
CORNELIA PĂUN HEINZEL: “Criminal Love” Translation : Ştefan Anghel & Andrei Albuş

DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL        A shiver went down Eugene's spine at the sight of a man with metal mask creepy, like an executioner. In front of his eyes, there were two globes, yellow, reddish ray casting poignant. And under the mask, she was, Consuelo, the girl he fell in love with, the love of his life. He screamed mightily when the rays touched him as if he had burned by a hot iron. And then he awoke. He was sweating ... and it was late. The clock showed nine. "God, what a horrible nightmare!" The boy said, rubbing his eyes with his hands.
       Eugen remembered, someone had to come over this morning, Gabriel, his cousin. The doorbell rang immediately. .
       -What are you doing, are you awake? he asked cheerfully, the newcomer. .
       -Yeah, cousin! We are waiting for you! the teen replied. .
       -Tell me, how's your girlfriend? Aunt Jenny told me that the deal... you have no peace of mind, she no longer gives you peace! the boy said. .
       -Brother, the girl is so romantic, she's unique! Some say that she is pretty ugly! But she's so charming. How not to fall in love with her? I'm in love, madly! Only it is my head! Everyone who saw her asked me what I found special about her. I think they are jealous ... I find her very beautiful, wonderful, she can sing and dance and she's so sensitive... I can not think of anyone else... Eugen confided.

-Deschideți-
 
Ce facem cu Miorița și cui o lăsăm? (I)

Victor Ravini - Miorita, Izvorul nemuririi        Cum de este posibil ca tocmai una dintre marile creații clasice ale literaturii universale să devină inacceptabilă în propria sa țară? Unde s-a mai pomenit așa ceva, cu o poezie? De unde atâta ură împotriva ei? Un poem național unește poporul. Cum se face că acest poem dezbină? Mioriţa dezbină pentru că a fost răstălmăcită și folosită ca armă în tot felul de tertipuri politice, în rivalități dintre savanți și mai cu seamă în scopul denigrării poporului român, care a creat-o și păstrat-o. Cea mai nocivă teorie este aceea că ciobanul se lasă omorât, că ar fi laș, iar asta ar fi ceva tipic pentru toți românii, care iubesc moartea mai mult decât viața. Ca la noi, la nimeni. Cine are interes să ne îndoctrineze cu așa aberație și în ce scop? Pe cine deranjează ciobanul din Miorița? Nu Miorița să fie scoasă din școli, ci nălucirile vătămătoare ale câtorva somități orbite de propria lor strălucire, care și-au pus frustrările personale și propriile lor deficiențele sufletești sau de caracter pe seama ciobanului și a întregii țări. N-au vrut să vadă sensul figurat și luminos al cuvintelor din Miorița și ne-au băgat pe gât propriul lor pesimism și fatalism. Orice om normal și de bună credință vede Miorița ca pe un imn închinat omului și naturii, ce arată înalta măsură a capacității omului de a se putea minuna de frumusețea și măreția naturii. Oricare dintre noi ne putem minuna de măreția naturii și a Mioriței după măsura capacității fiecăruia. Totul în Miorița este altfel decât pare unor ochi neatenți. Totul este simbol. Toate câte par să fie concrete sunt abstracțiuni. Străbunii ne-au vorbit cântând și formulând imagini poetice pline de filozofie practică a vieții, așa că nu putem veni noi acum să citim asemenea poezie ca pe un fapt divers din ziar, cum ne învață unii savanți, oricât i-am respecta. Fiecare vers are un bogat înțeles metaforic, tainic. La o citire atentă, textul cuprinde mai multe idei decât cuvinte. (Victor Ravini)

-mai mult-

ALTERNATIVA - Insemnari

 
CUVINTE, CUVINTE, CUVINTE …

Prof. Constantin TEODORESCU

       Valoarea transcendenţei limbii o simţi în cuvintele credinţei. Mărturisirea sensului prin cuvânt implică originea fiinţei. Cuvântul se împotriveşte, chiar dacă trăieşte degradarea sensului. Revelaţia cuvântului e o fericire. Se ajunge la o transcendenţă în spirit, o tendinţă absolut normală, dar, şi aceasta îmi place, naturală. Dacă n-ar fi aşa, omul nu s-ar depăşi.
       Limba, factor de aşezare culturală, mărturiseşte începutul credinţei creştine la români. Cuvântul şi fiinţa înseamnă relaţie existenţială. Orice pierdere dintr-o parte sau alta se simte caracteristic în cealaltă. Legătura indestructibilă dispare când amândouă pier. Dispare umanitatea.
       Ca exponent al unei culturi, limbajul nu izolează, prin el se realizează legături de comunicare, fără de care viaţa socială nu e posibilă. Izolarea nu duce la unitate. Într-un context cultural general, stabilitatea o dă structura gramaticală şi partea veche, organică a fondului lexical esenţial.(Prof. Constantin Teodorescu)

-Deschideți-


EXILUL CREATOR

STRĂINĂTATE

DAN DĂNILĂ

DAN  DĂNILĂ

 
sub aceste cupole am îmbătrânit,
sub cerul liber am ars tinereţea
nici loc fără mistuiri, nici umbră nevinovată.
ce caut în altă limbă, cum se aude tăcerea
străinului? am uitat prea multe cuvinte
pentru altele noi, greu de folosit
regretând elocinţa altor vârste
mi-e milă uneori de toate
corzile nevindecate din gât
dar ajunge să cobori
într-o piaţă şi babilonul reînvie,
eşti prins în vacarmul care te va trăda
implacabil ca o femeie scoasă
din lumea ei strâmtă
pentru o ladă de zestre plină de molii.
străzile înguste ca nişte dialecte rare
prin care te-ai putea întoarce acasă.
pe corso mulţi au tălmaci şi hamali
care le poartă bagajele de cuvinte
înspre mereu alte locuinţe
lumea ca un hotel îmbâcsit
din care te bucuri când pleci
să fi rămas în oraşul din altă lume acum,
în casa cu tei la poartă şi odăi cu oglinzi
aşteptând să bată pendula care ordona zilele,
bucuriile de copil dinaintea crăciunului
sub ferestrele deschise, viaţa ca o aşteptare
a unei irepetabile minuni.

-continuare-