THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE
PUBLICAŢIA - ALTERNATIVA - NU VA MAI APARE PENTRU O PERIOADĂ DE TIMP, DIN CAUZA STĂRII SĂNĂTĂŢII EDITORULUI

 
The Romanian - American Committee for Bessarabia

5150 Leesburg Pike, Alexandria, VA 22302-1030
E-mail : Bessarabia44@gmail.com



 

       Excelenței Sale
April 28, 2019
       The Honorable Mike Pompeo,
       United States Secretary of State
       U. S. State Department
       2201 C Str. NW
       Washington, DC, 20520

       Dear Mr. Secretary:

       We are writing to you as responsible American citizens of Romanian descent living throughout the United States. It is our duty to bring to your attention certain events and developments happening these days in Romania and Eastern Europe, which are challenging the stability of the area and are endangering the security interests of the United States.

-continuare-


 
Studii istorice româneşti
BULETIN

-Alexandru Tomescu-

       BULETINUL de Studii Istorice Româneşti editat de Traian Golea în Hallandale, Florida, USA, a constituit de-a lungul anilor un document informativ de valoare incontestabilă.
       Ȋn Volumul 1, No. 3 din 1995, sunt analizate câteva subiecte la ordinea zilei care dezvăluie şi clarifică evenimente istorice, cu perimetre largi de abordare. Ne vom referi numai la două dintre ele.

-editorial-


Isabela Vasiliu-Scraba, Posibilă decriptare a filozofiei lui Nae Ionescu, sau, Jocuri conceptuale provocate de Kant

Isabela Vasiliu-Scraba        Referindu-se la Școala trăiristă inițiată în interbelic de Nae Ionescu (vezi vol. Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă, Slobozia, 2000, cuvânt înainte de Ion Papuc), filozoful Mircea Eliade consemnase că „a face școală” înseamnă „a provoca un interes general pentru propriul univers spiritual” (M.E., dec. 1951). Este exact ceea ce nu i-a reușit lui Noica, despre care Alexandru Dragomir spunea că n-a avut nici o influență asupra vizitatorilor săi mai cunoscuți.
       Într-un „Bilanț literar” (publicat în „Cuvântul” din 2 ian. 1927) Nae Ionescu îi reproșase lui Eugen Lovinescu că scrisul lui “are darul să provoace prea multe polemici” și că Istoria literaturii clădită de Lovinescu în exclusivitate pe “impresii”, în loc să fie prilej de învățătură pentru cititor, i-ar suscita acestuia nevoia formulării unor alte opinii.
       Aceiași calitate ar avea-o și scrierile lui Immanuel Kant. Fără vreo teamă de eroare, și despre ele se poate spune că suscită polemici. Desigur păstrînd cuvenitele proporții. Dar mai ales amintindu-ne din ce uriaș efort intelectual au provenit ele. Și neuitînd că mai presus de asemenea calitate de a incita către formularea unui punct de vedere opus celui kantian, mai există o virtute intrinsecă a Criticii rațiunii pure (traducere de Traian Brăileanu): aceea că se poate învăța multă filosofie la citirea atentă a ei.

-mai mult-
 
Anii tinereţii noastre

Anii tinereţii noastre

        Din 1948, România a avut o presă cenuşie, ternă, urâtă grafic, marcată de limba de lemn, de lozinci inepte şi de o agresivitate necioplită, „proletară”. Au mai apărut până în 1953 câteva din cotidienele de tiraj şi de tradiţie – „Universul”, „Adevărul”, însă erau de nerecunoscut. Apoi n-au mai existat decât trei ziare centrale: „Scânteia”, „România liberă” şi „Scânteia tineretului”, trase fiecare în patru pagini plumburii. Li se adăuga un ziar de seară: “Informaţia Bucureştiului”, cu mai puţină ideologie şi mai multe ştiri utilitare şi de interes public. De la mijlocul anilor ’50 apărea cotidianul „Munca”. Acesta nu era decât localizarea ziarului sovietic „Trud”, tot aşa cum „Gazeta literară” din 1954 era „Literaturnaia gazeta” românească. La fel şi „Muncitorul sanitar” ori „Gazeta învăţământului”, săptămânalele unor categorii profesionale.

-continuare-


ALTERNATIVA - Insemnari

 
DIN NOIANUL AMINTIRILOR

Prof. Constantin TEODORESCU

       Paradoxal, volumul de versuri „Amurguri înflorind sau poimâinele celorlalte oglinzi” de Iosif Băcilă devine cartea amintirilor mele prin cuvinte. În gândul meu venise lexemul ciudat, dar am scris paradoxal. Simt că n-am să găsesc în curând un alt cuvânt care să-mi dea satisfacţie lingvistică prin întoarcere în timp, aşa cum o face termenul cărucean din balada „Năluca”:
       „Mulţam de întrebare... / am plecat cu fătuca asta / cu nume de floare / să aduc un cărucean de fân, / de la locul nostru vlăstărit / din demult, de pe Valea Bârzului...”(1)
       O atitudine lăuntrică de sinceritate comună cu simţirea poetului e un bun prilej de reflecţie, de întoarcere în timp. De câte ori am mers într-un „cărucean de fân” nici să vreau n-aş putea şti. Un „cărucean de fân” însemna cantitatea ce se încărca peste loitre, puţin spre jumătatea unui car normal de fân, adică un car încărcat cu o asemenea cantitate. Când fânul nu depăşea loitrele, aduceam acasă „un zgău”. (2) Dicţionarele noastre nu înregistrează acest sens al cuvântului şi îl trece la etimologie necunoscută. (Prof. Constantin Teodorescu)

-Deschideți-


Profil

GEORGE POMUTZ

GEORGE POMUTZ

 
       George Pomutz s-a născut în 1818 la Braşov, într-o familie săracă. Pe când era un mic copil a emigrat cu familia în Ungaria în căutarea unui trai mai bun. A făcut studiile primare şi gimnaziale în Ungaria, dar părinţii şi-au dat seama că era o minte strălucită şi au făcut eforturi financiare uriaşe pentru a-l trimite la Academia Militară din Viena. Aici, George Pomutz şi-a descoperit vocaţia şi a continuat studiile în Franţa devenind procuror regal. Ulterior, şi-a deschis un birou de avocatură şi părea că viaţa lui avea să fie una liniştită.
       În anul 1848, pe când avea 30 de ani, George Pomutz a luat o decizie care avea să-i influenţeze viaţa definitiv. S-a alăturat revoluţiei maghiare conduse de Ludovic Kossuth şi a ajuns căpitan în armata rebelilor maghiari. Un an mai târziu însă, armata rebelilor maghiari a capitulat în faţa armatelor imperiale austriece şi ruseşti. Ca să nu fie condamnat la moarte a fugit în Italia şi apoi în Germania.

-mai mult-

Popasuri

 
Muzee memoriale

Muzee memoriale, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu

      Un bloc modernist din Cotroceni poate fi decorul unei fantezii literare din interbelicul românesc.
      La etajul 2, apartamentul 11, locuia familia Rebreanu: Liviu, Fanny, soția actriță și memorialistă, și fiica lor, Puia-Florica. Ușă-n ușă, la apartamentul 12, familia Minulescu: Ion, Claudia Millian, artist plastic, și fiica lor, Mioara-Laurenția, care i-a călcat pe urme mamei.

Muzee memoriale, Liviu Rebreanu

Liviu și Fanny Rebreanu

      Apartamentul în care se află în prezent Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” a fost achiziționat de familia Minulescu în anul 1934. În 1991, Mioara Laurenția Minulescu, fiica lui Ion Minulescu, artist plastic, a lăsat apartamentul și patrimoniul aflat în el, prin testament, Muzeului Național al Literaturii Române. Colecția aflată în apartamentul poetului Ion Minulescu (1881-1944) cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii inedite și o colecție impresionantă de tablouri și sculpturi. Printre semnatarii operelor de artă aflate aici se numără Alexandru Ciucurencu, Margareta Sterian, Henri Catargi, Iosif Iser, Victor Brauner, Camil Ressu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuțescu Storck, M. H. Maxy, Al. Satmari, Oscar Han, iar unele lucrări sunt realizate chiar de Claudia Millian (1887-1961), soția poetului.

Muzee memoriale, Ion Minulescu

Ion Minulescu și Claudia Millian

      Apartamentul în care se află în prezent Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” a fost achiziționat de familia Minulescu în anul 1934. În 1991, Mioara Laurenția Minulescu, fiica lui Ion Minulescu, artist plastic, a lăsat apartamentul și patrimoniul aflat în el, prin testament, Muzeului Național al Literaturii Române. Colecția aflată în apartamentul poetului Ion Minulescu (1881-1944) cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii inedite și o colecție impresionantă de tablouri și sculpturi. Printre semnatarii operelor de artă aflate aici se numără Alexandru Ciucurencu, Margareta Sterian, Henri Catargi, Iosif Iser, Victor Brauner, Camil Ressu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuțescu Storck, M. H. Maxy, Al. Satmari, Oscar Han, iar unele lucrări sunt realizate chiar de Claudia Millian (1887-1961), soția poetului.
 
10 MAI, SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ

       În 2015, Preşedintele României Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii nr. 103 din 14 mai, care hotărăște (art. 1) că "Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare națională" prin organizarea de manifestări cultural-artistice.

Ziua de 10 Mai,sărbătoare

       10 Mai, simbolizează o piatră unghiulară în istoria modernă a României. Trei evenimente au constituit repere majore în consolidarea statului român modern:
       10 Mai 1866 - Prinţul Carol a fost proclamat Principe al României - instaurarea dinastiei.
       10 Mai 1877 - Proclamarea Independenţei.
       10 Mai 1881 - Încoronarea Principelui, România devine Regat.
 
MIHAI EMINESCU
15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889
130 de ani de la moarte

MIHAI EMINESCU

       "Opera lui Eminescu aparţine tuturor timpurilor. Fiecare linie a versurilor este un giuvaier. Clasificat printre pesimiştii timpului sau, Eminescu face parte totusi dintre marii optimişti. Doreşte ridicarea omului şi crede în ea. Noi îl salutăm ca pe un filozof al timpului sau, rămas astăzi printre cei moderni îndragostit de POPORUL SĂU, cel mai de seama INTERPRET al său, un mare cetăţean al OMENIRII". (SILVIA PANKHURST, 1930, primul editor englez al lui Eminescu)
 
Ateismul Axiologic

-Marin Mihalache-

Marin Mihalache        La început a fost ateismul filozofic care s-a întrupat în romantism luminat. Apoi pe de o parte a versantului apusean al lumii post-creştine credința în lumina rațiunii a trecut prin noaptea istoriei şi a apus în meandre şi tenebre sufletești, în anguase existențiale, în absurdul filozofic. Pe celălalt versanat unde lumina venea de la răsărit ateismul militant a confiscat toate pârghiile puterii şi a decretat optimismul obligatoriu și încrederea nețărmuită în viitorul luminos şi fericit al omenirii. În acel răstimp furtunos şi mohorât lumea a fost confruntată şi greu încercată de ideologia atee care a trecut în goană cu tăvălugurile nivelării sociale și politice, defrişând şi devastând culturi și tradiții religioase şi laice milenare. A urmat apoi proiectul deconstrucției post-moderne şi revoluția în comunicaţii prin s-au deschis larg porțile avalanşei de informație dar și de dezinformaţie. Ultimii, dar nu şi cei de pe urmă, au apărut în piaţa publică reprezentanții noului ateism științific, ideologic şi intelectual, care au găsit de cuviinţă că a sosit momentul să se lanseze asaltul final împotriva ultimilor redute ale credinței şi culturii religioase. S-au ridicat astfel din rândurile intelectualităţii de la oraşe şi sate propovăduitori cu zel misionar ai unei viziuni ateiste axiologice compatibilă cu starea de spirit ori a lipsei de spirit a lumii noi, post-moderne, în care știința nu este numai paradigma determiantă pentru succesele spectaculare ale tehnicii moderne dar reprezintă şi criteriul ultim şi absolut de validare a preceptelor de bază ale noii etici şi ale noilor valori morale şi idologice ale omului şi societăţii post-moderne.

-Deschideti-

Aforisme

- Nicolae Dima -

Corneliu Florea        Apreciez oamenii care nu se înclină în faţa vântului. Profită deci de vânt dacă bate în sensul dorit de tine, dar apără-te dacă îţi bate din faţă.
       Copernic a avut dreptate; pământul se învârteşte în jurul soarelui şi omul odată cu pământul. Omul are însă interese.
       Ne înjurăm cu prea multă uşurinţă înaintaşii. Am aplaudat destul străinii. Să mai ţinem şi cu echipa noastră. Noi românii avem multe calităţi, dar luăm totul în başcălie. A trebuit să fugim din ţară ca să luăm viaţa în serios…
       Inegalitatea s-a născut odată cu viaţa. Cautaţi-o în DNA şi în conjunctură.
       Ȋn orice poziţie sociala ai fi şi la orice vârstă vei face greşeli şi vei suferi decepţii.
       Viaţa e ca o pâine din care tăiem în fiecare zi câte o felie. Şi numai la ultima felie ne dăm seama că nu mai avem ce tăia.
       Unii oameni trăiesc la limita dintre bunătate şi prostie, dintre geniu şi nebunie, şi dintre sublim şi ridicol. Păcat că nu îşi dau seama când depaşesc limita.
       E foarte important să cunoşti diferenţa dintre critică, ironie şi calomnie. Un domn întelege critica; un om inteligent pricepe ironia; calomnia nu o acceptă nimeni…

-mai mult-
 
DESPRE VERTICALITATE

Alexandru Nemoianu        În urmă cu câteva zile (Februarie, 2019) unul din principalele canale de știri TV din USA a prezentat un interviu cu Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Sziajjarto. În primul rând, cu anume invidie, am observat Engleza perfectă în care se exprima ministrul maghiar, fără accent, fără greșeli, fără pauze.
       În interviu, ministrul maghiar explica noua politică de încurajare a creșterii populației în Ungaria: prin stipendii și avantaje financiare date familiilor cu mai mulți copii. În același interviu, Peter Szijjarto, fără emfază, dar categoric, a repetat că Ungaria nu va admite politica de diluare etnică, adică influxul de migratorii distructivi care năpădesc Europa. Ce a fost remarcabil, a fost împrejurarea că cel care lua interviul, Tucker Carlson, a încheiat spunând, ”este un privilegiu să trăiești într-o asemenea țară (i.e Ungaria)”.
       Imediat am simțit durere, asta luând în considerare modul în care se vorbește și este tratată România. Iar aici trebuie subliniate câteva lucruri.
       Guvernul Ungariei, sub Preşedenţia admirabilui patriot Viktor Orban, a făcut punct central din guvernare să promoveze interesele Ungariei și ale Ungurilor. Iar asta a însemnat, în primul rând, afirmarea fără timiditate a valorilor care definesc “fenomenul ungar” și în primul rând identitatea lor creștină. (Nu este vorba aici de a spune dacă politica ungară este bună sau rea în relație cu România, este vorba doar de sublinierea faptului că guvernul Ungariei este curajos și vertical moral și, mai ales, loial față de Poporul pe care îl reprezintă.) În acest context guvernul Viktor Orban a respins orice încercare de presiune și amestec în treburile interne din partea Bruxelles și în cuvinte, uneori doar marginal “diplomatice”, le-a spus să își vadă de treabă. (Alexandru Nemoianu)

-mai mult-
ALTERNATIVA - Pagini Alese

 
PROF. DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: "The Legend of the little bear from Braşov"

DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL        The storm unleashed impetously raged furiously, as if all the elements of nature awoke suddenly to life here in the Cheile of Râşnoavei. The trees were twisted and inclined branches almost to the ground. The wind, the cold and fast rain tore defenseless bodies of trees.
       At the forest edge, near a bushy shrub, Martina The Mother bear was just giving birth. It seemed like the pains of labour were synchronizing with the relentless storm. The explosion of bright lightning and bewildering thunders seemed like announcing the end of the world, but a new life blossomed slowly and suddenly a delicate and cute little head of a brown bear appeared. On his little forehead a tiny silver star could be seen shining. The mother bear enjoyes her special cub around, sensing that it shall become The King of the Brasov Forests but sadened at the same time . She thought that because of his unusual star, he will always be a prey desired by some people. "I'll call him Fearless" she told herself. And soon, his little brother followed, acute little bear just as his brother.
       Wise Martina soon began to slowly teach them everything she knew about the forest, how to feed themselves, where to find food, the fruits which are edible, where the mounds of ants and other delicious insects, which they could enjoy were. But the small bear cubs only wanted to play and spoil each other.(Translation: David Whelsh)

-Deschideți-

EXILUL CREATOR

Cine venea la cursurile despre Thomas Mann?

GELU IONESCU

GELU IONESCU

 

       Am făcut Thomas Mann împreună cu o serie, în 1980, unde participau la cursurile mele Mircea Cărtărescu, Cristian Teodorescu, Mariana Marin. Ȋn anul următor, i-am avut studenţi pe Calin Mihăilescu – stabilit acum în Canada, pe Liviu Papadima, pe Rodica Zafiu. Am avut serii foarte bune. Seria din 1982, în ultimul an când mai eram în România, era cu Traian Ungureanu şi cu Ioana Pârvulescu. Nici o lună n-am lucrat cu ei; în noiembrie, am plecat din România.

-continuare-

CUM ESTE VREMEA?

Vremea in Toronto Vremea in Bucuresti