NICOLAE NOVAC

Scriitor, publicist, editor, realizator de emisiuni radio

 
NICOLAE NOVAC

       Originar din Banat cu numele adevărat Aurel Bugariu, s-a născut la 27 Martie 1919, în localitatea Moldova Nouă. El absolvă liceul “General Dragalina” din Oraviţa, promoţia anului 1938. Urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, pe care, după doi ani le întrerupe, fiind încorporat.
       Participă la război, primind decoraţiile Cavaler cu panglică de “Virtute Militară” şi “Frunze de Ştejar”. Căzut prizonier pe frontul de Vest, refuză repatrierea şi alege calea exilului. Stabilit în Germania pentru o perioadă, studiază istoria artelor, ziaristica şi istoria muzicii.
       Debutul publicistic l-a făcut în revista liceului “Generaţia de mâine” ca fondator şi colaborator. În ţară a colaborat la revistele: "Tineretea", "Universul literar", "Fruncea", "Romania literara".
       La scurt timp, în 1939, îi apare primul volum de schiţe şi nuvele intitulat “Încrustări în bancă”, publicat la editura gazetei Reşiţa. În timpul studenţiei, îi apare romanul “Dragoste albă”, având pe banderola cărţii o prezentare scrisă de Ionel Teodoreanu. Caracterizat de o activitate prolifică, el a publicat, de-a lungul timpului, o serie de cărţi dintre care amintim: “Magul care îşi caută steaua”, versuri, Paris 1951, “Catapetesme”, poeme, Madrid 1954, împreună cu Faust Brădescu şi N. S. Govora, “Poveşti fără ţară”, nuvele, editura Carpaţi, Madrid, 1957, alături de Vasile Posteucă şi N. S. Govora, “Poeme fără ţară”, editura Carpaţi, Madrid, “Ultimul învins”, poeme, Cleveland, Ohio, 1965, “Cetăţi sfărâmate”, nuvele, Hamilton, Canada, 1973, “Sturm und Feuer”, nuvele în limba germană, 1982, grupat cu Florica Baţu şi Dumitru Ichim, “Agape” proză şi poeme la Romanian Canadian Herald, Kitchener , Ontario, Canada, 1982. El a fost tentat de meştesugul transpunerii în româneşte din arabul Kahlil Gibran, precum şi “Tălmăciri din lirica amerindiană”, Munchen 1979.
       Ca ziarist în exil, a fost unul din primii şi permanenţii colaboratori ai ziarului “Cuvântul Românesc”, din Hamilton, Ontario, Canada, editor George Bălaşu. A publicat în presa timpului: "Carpatii", "Caminul", "Drum", "Revista Scriitorilor Romani", "Libertatea" "America", "Solia", "Calendarul America", "Cetatea Luminii".
       Timp de 35 de ani a condus emisiunea “Ora românească” la postul de radio Gary-Indiana, primind drept apreciere, diploma de onoare din partea Institutului Northwest Indiana.

 
LACRIMI

Aseara, Dumnezeu,
a plans cu capul proptit pe umaul meu...

Nu stiu cine
L-a indemnat sa treaca pe la mine...
Singur eram si trist
si lancezeam ca un Christ
dupa lumina ce nu mai venea, -
dupa izbavirea ce nu se mai arata
Mi se-mplantase, ca un junghi, in inima, dorul
de Tara,
- nu pentru intaia, si desigur, nici pentru ultima
oara -
ca pribegia mi se parea un chin,
un burete mustind de otet si venin
pe care-l sorbeam cu sete mereu,
de pe crucea neagra a exilului meu...

Cand a intrat se facuse lumina-n odaie,
straiele lui straluceau ca o vapaie.
L-am poftit sa ia loc, sa sada la masa...
- "Doamne - i-am zis - a venit ceasul intoarcerii acasa?"

M-a privit tacut, apoi si-a intors in alta parte fata,
si-am inteles atunci ca prin straini aveam sa-mi
sting dorul de tara si viata...
- "Nu-mi certa, Doamne, slabiciunea -
L-am rugat - nu mi-o certa,
precunm crezi, asa, faca-se voia Ta...
Ma sfasia dorul de Tara si frati,
dorul de Carasul meu drag si de indureratii
Carpati,
as fi vrut sa-i revad cat mai de graba, cat mai curand,
sa nu-i port, ca pe-o icoana, numai in sufletul si-n
gand...

Cu capul proptit pe umarul meu,
a plans, impreuna cu mine, aseara, Dumnezeu.

*** *** ***

 
ORA MEA

In sfarsit, iata, Doamne
a sosit si ora mea -
ora intalnirii cu Tine
dupa anii traiti
pe aici, printre oameni...

Nu-ti aduc
nici aur,
nici smirna,
si nici tamaie
Ci vin , Doamne, cu mana goala,
C-am fost toata viata sarac
ducand-o de azi pe maine;
Iti aduc insa o inima
care a batut
cat Tu ai lasat-o sa bata -
pentru rastignitul Tau Fiu
si pentru Romania,
acea minunata tara
in care mi-ai harazit sa vin pe lume...

Dac-am fost bun sau rau,
iata, nu-mi mai aduc aminte.

Faptele mele, Tu le stii
mai bine decat mine.

Deschide-ti deci cartea
si judeca-ma pe drept,
caci nu vreau sa-ti intru
in Imparatie,
prin poarta din dos.

 
DESTARARE

Cat de adanca e noaptea, cat de adanca
Tacerea care coboara in mine, prea ca o stanca

Luceafarul mi s-a oprit c-o raza de aur pe umar,
Tristetile din inima nu pot sa le numar.

Ma gandesc la mama... la Tara... la frati...
La Dunare... la Baragan... la Semenic si Carpati...

Cat de straine o se ne para maine, toate aceste
Minuni impletite din vis si poveste.

Cand n-om mai gasi pe nimeni din cei ce i-am lasat
Cat de greu o sa ne doara intoarcerea in Tara, in sat.

O sa umblam hai-hui, ca niste strigoi
Si lumea s-o uita ca la niste otrepe la noi,

Ne-or striga ca n-am facut nimic cat am fost prin straini,
Ca sangele mortilor ne murdareste pe fata pe mani.

Zadarnic le-om pune in fata un articol, o revista, o carte,
Ei ne vor arata ca drumul Invierii trece prin suferinta si moarte.

.........................................................................
...O, cat de adanca e noaptea si cat de adanc ma doare,
Cand scriu cu pana inimii cuvantul: DESTARARE.


NICOLAE NOVAC la microfonul Orei Romanesti din Gary-Indiana NICOLAE NOVAC, Vizita la Biserica Sfantul Gheorghe, Toronto, Canada

 
Nicolae Novac la microfonul "Orei Romanesti" din Gary-Indiana, 1978 (stg) - Vizita la Biserica "Sfantul Gheorghe", Toronto, Canada, 27-28 ianuarie, 1969 (dr)

Despre Nicolae Novac:

       Nicolae Novac, un exilat ca si „Doina” lui Eminescu, cu care scrierile si poeziile lui se inrudesc, este destinat sa sufere pentru ca propavaduieste Adevarul in fata oamenilor: Muscalul ne-a furat tara! Transilvania e romaneasca, Basarabia si Bucovina sunt provincii romanesti, religia ortodoxa este structura fiintiala a neamului romanesc...
       Pe langa creatia lui literara, aceste traduceri (n.n. „Maxime si cugetari” din Kahul Gibran) le consider lacrimile bradului, durerile lui tacute in fata facliei, impietrind miresme si lumini in graiul nostru romanesc...
       Nu stiu ce varsta o fi avand Novac. Nici pe a muntelui nu o stiu. Bradul ce a infruntat furtunile, ne ofera pamanteasca scriere a linistii lui - talmaciri. Rapim smirna de pe trunchi si o ducem in templu...”unii aud cu urechile, altii cu stomacurile, iar altii nu aud deloc” zice Gibran.

Dumitru ICHIM
       Nu trebuie desconsiderata, ca un mestesug minor arta de a gasi echivalenta lirica a unui poem intr-o alta limba decat cea in care a fost zamislit...(n.n. „Talmaciri din Lirica Amerindiana”).
       Si daca orice traducator este un om de curaj, acest curaj ar trebui ridicat la un patrat calitativ in cazul poetului Nicolae Novac, care recurge cu succes la mijlocul de obste tradator al traducerii, pentru a ne reda prin filtrul limbii engleze, in echivalente verbale si spirituale valahice, duhul lirismului amerindian.
George CIORANESCU
       Nicolae Novac conduce condeiul ca un magician, da libertatea caligrafica dar si impovareaza de raspunderea continutului. La el vorbele sunt bine cantarite si asezate cu grija in fraza. O incercare de a schimba ordinea, este imposibila, sau ar fi devastatoare.
       Proza lui este remarcabila prin grija reconstituirii ambiantei rastimpului, si de aceea uneori cititorul o percepe ca pe o stampa de epoca. Ea reprezinta imagini vii, de album, ale locurilor pe unde a pribegit, un amestec de analiza sufleteasca si eseism, melancolie si nostalgie.
       Cu poezia domnului Nicolae Novac, pasim intr-o lume, in care vitregiile istoriei au lasat urme dureroase, unde spovedaniile poetului destarat ating accentele sfasietoare si purificatoare ale psalmului.
       Versul lui este un hipnotic dor de tara, o chemare de dincolo de munti si ape...
Alexandru TOMESCU
       Versurile darze, ale lui Nicolae Novac graveaza pentru eternitate revolta impotriva nedreptatilor si suferintelor celor "de-acasa". Chiar daca timpul si-a pus pecetea instrainarii de locurile natale, suntem convinsi ca sufletul poetului vibreaza romaneste ori de cate ori este atins de aripa nevazuta a rememorarii tinuturilor strajuite de Dunarea cea albastra si Carpatii cei semeti.
Marcel ALAMA
Pentru arhiva EXILUL CREATOR apasati aici.
ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate